Chiar daca reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, cat timp în cauză e vorba de cereri privind un drept civil, competenţa aparţine Judecătoriei.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi reclamanţii B M şi B V au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Galaţi – prin Primar, solicitând obligarea acestuia la soluţionarea cererii înregistrată sub nr x din ….privind suspendarea aplicării Protocolului nr. 52940/04.10.2001 referitor la aplicarea Legii nr. 112/1995, la emiterea dispoziţiei de suspendare a aplicării Protocolului menţionat şi la aducerea la îndeplinire  a prevederilor hotărârii judecătoreşti într-un anumit termen ce se va fixa de instanţă.

În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat, în esenţă, că s-au adresat pârâtului cu cereri de emitere a actelor din petitul acţiunii, însă nu au primit nici un răspuns.

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

La termenul din data de 28.05.2014, instanţa a invocat din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Galaţi, cu privire la care se reţin următoarele :

Un refuz de rezolvare a unei cereri poate fi suspus cenzurii instanţei de contencios administrativ numai dacă între petiţionar şi autoritatea căreia i se adresează cererea există un raport de drept administrativ, iar cererea se referă la drepturi şi obligaţii care fac obiectul unui astfel de raport juridic.

Prin urmare, interpretând disp. art. 2 alin. 1 lit. i în corelaţie cu prevederile art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, ce reglementează soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa, rezultă că pe calea contenciosului administrativ poate fi suspus controlului de legalitate numai refuzul rezolvării cererilor de emitere a unui act administrativ.

În practica instanţelor s-a conturat concluzia că în analizarea ,, refuzului nejustificat” trebuie clarificată natura dreptului la care se referă cererea, în sensul că se încadrează în această prevedere legală acţiunile ce decurg din refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri privind un drept ce intră în conţinutul unui raport de drept public, administrativ, nu şi al unui raport juridic civil.

Or, în speţă, cererile reclamanţilor vizează în mod clar un drept civil, decurgând dintr-un raport întemeiat pe Legea nr. 112/1995, referitor la un Protocol încheiat între P M G şi SC L SA pentru vânzarea locuinţelor în baza actului normativ mai sus menţionat.

Aşa fiind, se conchide că, deşi reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, în cauză e vorba de cereri privind un drept civil, iar competenţa aparţine Judecătoriei Galaţi.

In consecinta, s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei

Domenii speta

Spete similare