Stabilire domiciliu minor

JUDECĂTORIA BUHUŞI

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 978/07.06.2012

Obiect: stabilire domiciliu minor

Prin cererea înregistrată sub nr. 222/199/2012 din 15.02.2012 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, reclamantul C. C.C., în contradictoriu cu pârâta F.M.-L. a solicitat instanţei încredinţarea minorei către tată şi obligarea pârâtei la plata unei pensii de intretinere in favoarea acesteia.

 Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în valoare de 6 lei şi timbru judiciar de 1,5 lei.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că din relaţia de concubinaj a părţilor a rezultat un copil minor, pe care parata l-a lăsat în grija tatălui, fiind, în prezent plecată la muncă în străinătate. Din discuţiile telefonice pe care le-a avut cu pârâta, reclamantul a înţeles că aceasta vrea să-şi refacă viaţa, fiind de acord cu încredinţarea copilului către tată şi cu plata unei pensii de întreţinere în favoarea acestuia.

În dovedire, reclamantul a depus la dosar copii ale actelor de stare civila.

Pârâta, legal citată, nu s-a prezentat in instanţa si nu a depus întâmpinare.

In cauza s-a incuviintat si s-a dispus audierea martorilor propusi de catre reclamant, şi s-a dispus efectuarea unei anchete psiho-sociale la domiciliul reclamantului.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părtile au avut o relaţie de concubinaj, în urma căreia s-a născut minora F. E.L.-L.la data de 30.07.2005.

De aproximativ 7-8 luni de zile  pârâta a părăsit domiciliul conjugal, plecând la muncă în Italia. Martorii audiaţi indică faptul că pârâta nu a ţinut legătura cu minora, nici nu a contribuit la cheltuielile de creştere şi educare a acesteia.

În prezent, minora urmează cursurile Grădiniţei nr.2 din Buhuşi şi locuieşte, împreună cu tatăl său, la domiciliul bunicilor paterni, care se ocupă, împreună cu fiul lor - reclamantul- de creşterea şi educarea nepoatei lor.

Aceste aspecte sunt confirmate şi de ancheta socială efectuată în cauză, care propune încredinţarea minorei către tată.

Conform prevederilor art. 92 C.civ., (1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic.

(2) În cazul în care părinţii au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanţa de tutelă, ascultându-i pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic.

Având în vedere situaţia concretă a copilului, instanţa, luând în considerare declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi constatările anchetei sociale, urmează să stabilească locuinţa minorului la domiciliul reclamantului, respectiv la cel al părinţilor dumnealui din str.A. bl.8, sc.A, ap.15, jud.Bacău.

În ceea ce priveşte contribuţia fiecăruia dintre părinţi la cheltuielile de creştere şi educarea ale minorului, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art.530 Cod civil, care are următorul conţinut:

(1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.

(2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani.

(3) Pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere. Dispoziţiile art. 529 alin. (2) şi (3) rămân aplicabile.

Cu toate că nu neagă posibilitatea ca pe viitor pârâta să contribuie  la asigurarea unei creşteri corespunzătoare a fiicei sale, instanţa apreciază că eforturile sale, în această direcţie, trebuie să fie constante, singura modalitate de a se putea realiza , practic, acest aspect fiind stabilirea unei pensii de întreţinere, ce urmează a fi achitată de către pârâtă în favoarea minorei.

Având în vedere aceste prevederi, instanţa apreciază că reclamantul urmează să contribuie, în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi educaţiei minorei, la cheltuielile de întreţinere ale acesteia, urmând ca pârâta să fie obligată la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 175 lei lunar, calculată prin raportare la nivelul venitul minim pe economia naţională .

În temeiul art.274 C.pr.civ. instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Redactat IMA- 17. 07. 2012

1

Domenii speta

Spete similare