Ordonanaţă preşedinţială.Încredinţare minor.Conflict negativ de competenţă.

Potrivit art.17 din Codul de procedura civila , cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.

Art.17 din Codul de procedura civila are in vedere astfel si situatia in care în cursul unui proces se formuleaza cereri cu caracter  incidental referitoare la luarea unor masuri provizorii,  de exemplu cererea de încredintare  (stabilire locuinta minor potrivit Noului Cod Civil) a minorului pe timpul procesului de divort.

Potrivit art.607 Cod pr. civila , cererea  de divort formulata de catre reclamant împotriva pârâtei este de competenta Judecatoriei Slatina fiind  de altfel pe rolul acestei instante sub nr. de dosar 9965/311/2011.

Instanta constata ca în temeiul art.613 indice 2 C.p.c. instanta învestita cu cererea de divort poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la încredintarea copiilor minori, la obligatia de întretinere, la alocatie pentru copii si la folosirea locuintei, si constata totodata ca si cererea de ordonanta presedintiala reglementata de art.581 alin. 2 C.pr civila se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.

Având in vedere toate aceste dispozitii legale instanta apreciaza ca cererea de ordonanta presedintiala privind încredintarea (stabilire locuinta minor) minorului este o cerere accesorie cererii principale de divort iar competenta sa o solutioneze este instanta învestita cu solutionarea cererii de divort.

Desi  dispozitiile art.581 C pr civila si urmatoarele reglementeaza o procedura speciala,  art. 613 indice 2 Cod procedura civila  reglementeaza si el o procedura speciala fata de prima  si care are aplicabilitate în cauza, deoarece ratiunea  acestui text de lege  este aceea  ca instanta de divort, pipaind fondul cauzei si fara a fi necesara dovedirea urgentei sa poata încredinta provizoriu pe minori, astfel încât  situatia lor sa nu ramâna în incertitudine pe  perioada procedurii.

Deci fata de  caracterul incidental al cererii de încredintare provizorie minor, potrivit art.19 cod pr civila, fata de  caracterul accesoriu al cererii potrivit art.613 indice 2 Cod pr civila, fata de caracterul de procedura speciala a ordonantei presedintiale  reglementata de art.613 indice 2 Cod pr civila fata de procedura ordonantei presedintiale reglementata de art.581 Cod pr civila dar având totodata în vedere dispozitiile art.581 alin. 2 Cod pr civila instanta apreciaza ca Judecatoria Slatina , instanta învestita cu solutionarea cererii de divort este competenta sa judece  cauza.

Prin cererea de ordonanta presedintiala inregistrata la 31.08.2011 sub nr. pe rolul Judecatoriei Slatina, reclamantul M. G. a solicitat  in contradictoriu cu parata M. L. D. , incredintarea spre crestere si educare a minorei M. D. A. pana la solutionarea dosarului de divort nr. aflat pe rolul Judecatoriei Slatina.

Prin sentinta civila nr., Judecatoria Slatina  a  admis exceptia necompetentei teritoariale invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cauzei avind ca obiect incredintare minori prin procedura ordonantei presedintiale, la Judecatoria Caracal.

In aceasta sentinta instanta a motivat ca potrivit art.159 pct. 3 Cod pr. Civila necompetenta este de ordine publica atunci cind  pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu pot inlatura, iar potrivit art.19 C. Pr. Civila partile pot conveni  ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decit acelea care potrivit legii au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art.13,14,15,16 Cod pr. Civila .

A mai aratat  instanta ca din interpretarea per a contrario a art.19 Cod pr civila se desprinde concluzia ca in pricinile ce nu sunt referitoare la bunuri competenta teritoriala este exclusiva , iar in cazul unor astfel de pricini pentru care legea nu prevede instanta competenta din punct de vedere teritoarial se aplica regula de drept comun inscrisa in art.5 Cod pr. Civila astfel ca in cauza fiindca parata domiciliaza in comuna Falcoiu, jud.Olt, este competenta Judecatoria Caracal.

Prin incheierea din 3.10.2011 Judecatoria Caracal a trimis  cauza in temeiul art.613 indice 2 Cod pr. Civila in vederea punerii in discutie a exceptiei conexarii acesteia la dosarul nr. avind ca obiect divort, aflat pe rolul Judecatoriei Slatina.

Prin incheierea din 07.11.2011 Judecatoria Slatina a respins exceptia conexitatii dosarului nr., ca neintemeiata si a trimis dosarul spre solutionarre Judecatoriei Caracal.

La termenul de judecata din 13.01.2012 Judecatoria Caracal a invocat exceptia necompetentei teritoariale, exceptie pe care urmeaza sa o admita, sa decline competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Slatina , sa constate conflict negativ de competenta si sa dispuna inaintarea cauzei in vederea solutionarii regulatorului de competenta de catre Tribunalul Olt, avind in vedere urmatoarele.:

Potrivit art.17 din Codul de procedura civila , cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.

Art.17 din Codul de procedura civila are in vedere astfel si situatia in care în cursul unui proces se formuleaza cereri cu caracter  incidental referitoare la luarea unor masuri provizorii,  de exemplu cererea de încredintare  (stabilire locuinta minor potrivit Noului Cod Civil) a minorului pe timpul procesului de divort.

Potrivit art.607 Cod pr. civila , cererea  de divort formulata de catre reclamant împotriva pârâtei este de competenta Judecatoriei Slatina fiind  de altfel pe rolul acestei instante sub nr. de dosar 9965/311/2011.

Instanta constata ca în temeiul art.613 indice 2 C.p.c. instanta învestita cu cererea de divort poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la încredintarea copiilor minori, la obligatia de întretinere, la alocatie pentru copii si la folosirea locuintei, si constata totodata ca si cererea de ordonanta presedintiala reglementata de art.581 alin. 2 C.pr civila se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.

Având in vedere toate aceste dispozitii legale instanta apreciaza ca cererea de ordonanta presedintiala privind încredintarea (stabilire locuinta minor) minorului este o cerere accesorie cererii principale de divort iar competenta sa o solutioneze este instanta învestita cu solutionarea cererii de divort.

Desi  dispozitiile art.581 C pr civila si urmatoarele reglementeaza o procedura speciala,  art. 613 indice 2 Cod procedura civila  reglementeaza si el o procedura speciala fata de prima  si care are aplicabilitate în cauza, deoarece ratiunea  acestui text de lege  este aceea  ca instanta de divort, pipaind fondul cauzei si fara a fi necesara dovedirea urgentei sa poata încredinta provizoriu pe minori, astfel încât  situatia lor sa nu ramâna în incertitudine pe  perioada procedurii.

Deci fata de  caracterul incidental al cererii de încredintare provizorie minor, potrivit art.19 cod pr civila, fata de  caracterul accesoriu al cererii potrivit art.613 indice 2 Cod pr civila, fata de caracterul de procedura speciala a ordonantei presedintiale  reglementata de art.613 indice 2 Cod pr civila fata de procedura ordonantei presedintiale reglementata de art.581 Cod pr civila dar având totodata în vedere dispozitiile art.581 alin. 2 Cod pr civila instanta apreciaza ca Judecatoria Slatina , instanta învestita cu solutionarea cererii de divort este competenta sa judece  cauza.

Postat 31.01.2012

Domenii speta

Spete similare