Ob: reabilitare judecătorească . Neîndeplinirea condiţiei prev. de art.137 alin.1 lit.d Cod penal. Buna – credinţă a petentului – condamnat trebuie reflectată într-o executare voluntară a despăgubirilor stabilite în sarcina sa printr-o hotărâre ...

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi sub nr.  22856 /245/2012, petentul – condamnat T.V. a solicitat reabilitarea sa judecătorească cu privire la condamnarea  la pedeapsa de 3(trei) ani şi 2(două) luni închisoare pronunţată prin  sentinţa penală nr. 4218/18.12.1997 a Judecătoriei Iaşi (dosar penal nr. 6933/1997 al Judecătoriei Iaşi), definitivă prin decizia penală nr. 397/12.05.1998 a Tribunalului Iaşi.

În motivarea cererii formulate petentul-condamnat a arătat că s-a împlinit termenul de reabilitare prevăzut de art. 135 Cod penal, de la data executării pedepsei şi până în prezent nu a suferit o nouă condamnare, a lucrat şi lucrează în continuare, şi-a întemeiat o familie şi are doi copii minori, a achitat cheltuielile judiciare, iar cu privire la despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat prin hotărârea de condamnare, a intervenit prescripţia , aspect constatat în mod irevocabil de către Judecătoria Iaşi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 4218/18.12.1997 a Judecătoriei Iaşi (dosar penal nr. 6933/1997 al Judecătoriei Iaşi), definitivă prin decizia penală nr. 397/12.05.1998 a Tribunalului Iaşi petentului  – condamnat i-a fost aplicată pedeapsa de 6(şase) luni  închisoare pentru comiterea infracţiunii de „fals în declaraţii” prev. şi ped. de art.292 Cod penal şi pedeapsa de 3(trei) ani şi 2(două) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de „contrabandă” prev. şi ped. de art.72 lit.a din Legea nr.30/1998, reţinându-se concursului real de infracţiuni.

În baza disp.art. 1lit.a din Legea nr.137/1997 instanţa a constatat graţiată integral executarea pedepsei de pedeapsa de 6(şase) luni  închisoare pentru comiterea infracţiunii de „fals în declaraţii” prev. şi ped. de art.292 Cod penal, dispunând  executarea în regim de detenţie a pedepsei de 3(trei) ani şi 2(două) luni închisoare stabilită pentru comiterea infracţiunii de „contrabandă” prev. şi ped. de art.72 lit.a din Legea nr.30/1998.

În baza disp.art. 357alin.3 Cod procedură penală s-a interzis persoanei condamnate exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 Cod penal, în acord cu disp.art.71 Cod penal.

În baza disp.art. 350 Cod procedură penală s-a dispus menţinerea stării de arest, iar în baza disp.art. 88 Cod penal a dedus din durata pedepsei aplicate perioada arestului preventiv, începând de la data de 14.03.1997 la zi.

În baza disp.art. 357alin.2 lit.c Cod procedură penală cu referire la art.165 ş.u.Cod procedură penal instanţa a dispus confirmarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr.250129/1977 din data de 02.04.1077 (proces – verbal nr.25019/1977)  privind  indisponibilizarea autoturismului marca Wolkswagen Golf, de culoare roşie, cu motor seria IP428795, şasiul nr.WVWZZZ şi ZHWO94675, fabricat în 1987, înmatriculat sub nr. EDAH845 în Republica Moldova,  evaluat la suma de 50.000.000 lei (rol).

În baza art. 346 Cod procedură penală şi art. 998 Cod civil s-a dispus obligarea petentului – condamnat la plata către partea civilă D.V. Iaşi, suma de 149.065.280 lei (rol) cu dobânda legală de 6% anual, calculată începând cu data rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la achitarea integrală a sumei.

Totodată, petentul – condamnat a fost obligat la plata către stat a sumei de 500.000 lei (rol)  lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat ca fiind împlinit termenul prevăzut de disp.art. 135 alin.1 lit.a Cod penal şi, totodată, ca fiind făcută dovada îndeplinirii de către petentul – condamnat a condiţiilor prevăzute de disp.artr. 137 alin.1 lit.a)–c)Cod penal.

Instanţa a constatat însă că petentul – condamnat nu a făcut dovada achitării despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat prin sentinţa penală nr.4218/18.12.1997 a Judecătoriei Iaşi (dosar penal nr. 6933/1997 al Judecătoriei Iaşi), definitivă prin decizia penală nr. 397/12.05.1998 a Tribunalului Iaşi şi nici a existenţei unor situaţii obiective care să fi determinat imposibilitatea de plată, nefiind astfel îndeplinită condiţia prevăzută de disp.art. 137alin.1 lit.d)Cod penal.

În ceea ce priveşte susţinerea petentului – condamnat că, fiind intervenită prescripţia extinctivă cu privire la  despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat – astfel cum s-a constatat prin sentinţa civilă nr. 10820/25.05.2012 a Judecătoriei Iaşi pronunţată în dosarul penal nr. 10368/245/2012 al Judecătoriei Iaşi(filele 10-11 şi fila 57 dosar instanţă) – nu mai are obligaţia de plată a respectivelor despăgubiri către partea civilă  D.V.Iaşi, care a rămas în impasibilitate şi  nu a iniţiat procedura de executare silită a creanţei pe care o avea împotriva sa, instanţa a reţinut că, la analizarea condiţiilor prevăzute de lege pentru reabilitarea judecătorească este necesar a se avea în vedere buna – credinţă a petentului – condamnat reflectată într-o executare  voluntară a despăgubirilor stabilite în sarcina sa printr-o hotărâre penală de condamnare. Or, în prezenta cauză, instanţa constată  - pe de o parte - că numitul T.V., nu a efectuat nici un demers în sensul achitării, chiar şi parţiale, a prejudiciului cauzat părţii civile DV..Iaşi, iar – pe de altă parte –  că în prezenta cauză nu  sunt elemente de dovadă care să susţină ipoteza prevăzută de către legiuitor în cuprinsul dispoziţiilor art. 137 alin.2 Cod penal, în sensul existenţei unor situaţii obiective care să fi determinat imposibilitatea de plată, situaţie în care neachitarea despăgubirilor civile mai sus menţionate apare ca fiind imputabilă exclusiv petentului – condamnat.

Faţă de aceste considerente, în baza disp. art 494 şi urm.Cod procedură penală cu referire la art. 137Cod penal instanţa  a respins  ca fiind nefondată cererea ce a format obiectul cauzei penale  nr.  22856 /245/2012 a Judecătoriei Iaşi.

Domenii speta

Spete similare