Plângere împotriva rezolutiilor procurorului de netrimitere în judecata. Continutul constitutiv al infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata. Neadministrarea tuturor probelor în cursul urmaririi penale.

Sentinţă penală 568 din 11.02.2009


Prin rezolutia Parchetului de pe lânga Judecatoria Iasi s-a dispus scoaterea de sub

urmarire penala a intimatei M.M. sub aspectul savârsirii infractiunii de fals în

înscrisuri sub semnatura privata, prevazuta de art. 31 rap. la art. 290, cu aplicarea art.

41 alin. 2 Cod penal, în temeiul art. 10 lit. d Cod procedura penala. Astfel, s-a retinut

ca faptei îi lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, întrucât, în ceea ce

priveste procesul-verbal al adunarii generale a membrilor asociatiei de locatari din

aprilie 2005, acesta a fost folosit de intimata, instigator, iar nu de autorul falsului,

numitul C.G., iar în ceea ce priveste procesul-verbal din mai 2005, acesta a fost folosit

de intimata, ca instigator, iar nu de autorul falsului, numitul V.C., iar membrii

comitetului executiv au recunoscut ca apartinându-le semnaturile de pe acest din urma

act falsificat.

Analizând plângerea petentului L.I. împotriva acestei solutii, instanta a retinut ca

aceasta este întemeiata, având în vedere urmatoarele:

Intimata M.M. avea calitatea de administrator al asociatiei de proprietari. În

vederea obtinerii unui drept de semnatura opozabil CEC pentru ea si pentru numitul

D.I., intimata a instigat pe numitul C.G. sa falsifice prin adaugire procesul verbal al

adunarii generale din luna aprilie, în sensul ca D.I. a fost ales vicepresedinte. Întrucât

procesul-verbal nu era usor lizibil, intimata a solicitat numitului V.C. sa transcrie

actul, astfel cum fusese falsificat de C.G.  Cu aceasta ocazie, intimata i-a dictat lui

V.C. un proces-verbal al unei presupuse sedinte din luna mai, prin care intimatei si

numitului D.I. i se confirma drept de semnatura opozabil CEC. Procesul-verbal scris

dupa dictare poarta semnaturile unor membri ai comitetului executiv. Unul dintre

acestia, V.G., presedinte interimar al asociatiei, nu recunoaste semnatura sa pe acest

din urma act. Folosind aceste doua procese verbale, intimata M.M. a obtinut drept de

semnatura opozabil CEC, realizând ulterior diferite acte de administrare a fondurilor

asociatiei.

Instanta a retinut ca solutia de scoatere de sub urmarire penala nu a fost data dupa

epuizarea tuturor probelor care ar fi fost relevante în cauza. Astfel, desi s-a dispus

trimiterea cauzei la organele de cercetare în vederea determinarii împrejurarii daca

membrii comitetului executiv au semnat sau nu procesul verbal din luna mai

(retinându-se ca membrii comitetului executiv nu recunosc semnaturile),  totusi printr-

o rezolutie ulterioara s-a retinut ca membrii comitetului executiv si-au recunoscut

semnaturile. Aceasta reinterpretare a materialului probator s-a efectuat fara nici o

completare a declaratiilor membrilor comitetului executiv si în conditiile în care în

dosar exista declaratia presedintelui asociatiei V.G. care nu recunoaste semnatura si

nici împrejurarile legate de întocmirea procesului verbal. Instanta a apreciat ca, daca

semnaturile celorlalti membri ai comitetului executiv au fost recunoscute, executarea

semnaturii lui V.G.  pe procesul verbal din luna mai nu a fost elucidata si urmeaza a fi

stabilita de organul de urmarire printr-un raport de expertiza grafica.

Instanta a mai constatat ca fiind eronata interpretarea data de procuror

continutului constitutiv al infractiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura

privata, având în vedere urmatoarele: organul de urmarire penala a retinut ca o

persoana a falsificat înscrisul iar alta l-a folosit în vederea producerii de consecinte

juridice si totusi a apreciat ca fapta nu întruneste elementele constitutive nici ale

infractiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata, nici ale infractiunii

de uz de fals, activitatea intimatei M.M. ramânând fara relevanta penala.

O astfel de concluzie este gresita. Art. 290 Cod penal nu distinge dupa cum

persoana care a folosit înscrisul falsificat este autor sau participant (instigator) la

actiunea de falsificare. Daca s-ar admite o astfel de interpretare s-ar ajunge la

concluzia aberanta ca instigatorul care a folosit falsul nu raspunde pentru falsul în

înscrisuri prevazut de art. 290 Cod penal deoarece nu a realizat actiunea de falsificare,

dar nu raspunde nici pentru uz de fals deoarece activitatea de folosire a falsului este

absorbita în fals. În felul acesta activitatea infractionala devine în mod nefondat fara

relevanta penala.

Instanta a apreciat ca faptele intimatei M.M. care a instigat pe numitul C.G. sa

falsifice prin adaugire procesul verbal din aprilie 2005, a instigat pe V.C sa transcrie

procesul verbal falsificat si sa întocmeasca un proces verbal fictiv (dupa dictare)

pretins a fi semnat de V.G. (în conditiile în care acesta nu recunoaste semnatura)

precum si folosirea acestor doua înscrisuri la CEC în vederea obtinerii dreptului de

semnatura, se poate circumscrie (în conditiile în care aceste fapte vor fi dovedite)

infractiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnatura privata în forma continuata

prevazuta de art. 31 rap. la art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În consecinta, prin sentinta penala nr. 568/2009, instanta a dispus ca organul de

urmarire sa redeschida urmarirea penala si sa continue cercetarea penala sub aspectul

acestei infractiuni, cu completarea probelor mentionate, si având în vedere, sub

aspectul continutului constitutiv al infractiunii, interpretarea data de instanta activitatii

infractionale a intimatei.