Plangere

Sentinţă civilă 81 din 21.01.2009


Judecătoria Mediaş

Sentinţa civilă nr.81/21.01.2009

Domeniu asociat - plângere împotriva înch. C.F.

Constată că cu adresa nr.21100/18.12.2008 , B. C. P. I. M., a înaintat acestei instanţe spre competentă soluţionare,conform art. 50 alin.2 din Legea 7/1996,  plângerea formulată de petenta C. N.C. F. CFR SA- sucursala R.C.F.B., împotriva încheierii de carte funciară nr.21100/22.01.2009.

Potrivit plângerii depuse - fila 3 dosar, petenta a  solicitat anularea acestei încheieri , întrucât a fost emisă cu încălcarea prevederilor  legale în vigoare  şi afectează patrimoniul domeniului public al Statului Român. În dezvoltarea motivelor plângerii, petenta arată că terenurile pentru care s-au întocmit şi depus documentaţii de întabulare sunt o categorie cu regim juridic aparte, fiind înscrise numai în Cărţile Funciare Centrale pentru C. F.de la C. .Urmare a începerii lucrărilor de realizare a Coridorului IV Paneuropean , terenurile căii ferate au fost dezlipite din cărţile funciare centrale şi transmise pentru transcriere în cărţile funciare locale. Documentaţia întocmită de executantul petentei, societatea SC K. SRL C. , se susţine, a fost elaborată pentru transcrierea  dreptului de proprietate în cărţile funciare locale şi acesta a fost nevoit să supună spre avizare alte suprafeţe de teren decât cele dezlipite prin încheierile de carte funciară de la C. fapt ce a atras diminuarea şi încălcarea dreptului de proprietate aparţinând statului şi implicit al dreptului de administrare  al ministerului transporturilor.

Ataşat plângerii, s-au depus următoarele înscrisuri : copia încheierii nr.21100/22.01.2009 ; copia referatului nr.21100/12.01.2009 ; copia cererii adresată Biroului de Cadastru şi Publicitate – fila 10 dosar; copia cererii de recepţie şi înscriere – fila 11 dosar însoţită de documentaţie tehnică, încheierea nr.185/2008 a Biroului de Cadastru C.-N.  şi contract de concesiune - fila 18 -30 dosar.

Prin cererea precizatoare de la fila 37 dosar, petenta a arătat că înţelege ca hotărârea ce se va pronunţa să fie opozabilă Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară S., considerent pentru care a arătat că o cheamă în judecată. În susţinerea plângerii, petenta a  reiterat aceleaşi motive de anulare a încheierii de carte funciară , susţinând totodată că procedura de soluţionare este una necontencioasă.

Intimata Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară S. ,a depus întâmpinare la fila 44 dosar, arătând că , în speţă , documentaţia depusă de către petentă nu poate fi , tehnic ,operată în evidenţele cadastrale, întrucât localizarea imobilului a cărui înscriere s-a cerut se suprapune peste amplasamentele altor imobile pentru care anterior fuseseră acordate deja numere cadastrale şi care sunt întabulate pe numele altor proprietari. Din acest motiv, documentaţia tehnică nu a fost avizată spre înscriere, afirmându-se că , în caz contrar, există riscul periclitării siguranţei circuitului civil în condiţiile în care, pe acelaşi număr cadastral s-ar mai înscrie încă o dată dreptul de proprietate al altei persoane. Totodată, intimata a invocat pe cale de excepţie lipsa calităţii sale procesuale pasive.

Prin sentinţa civilă nr. -/10.04.2009 a J. M., a fost respinsă excepţia invocată, a  lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei, respinsă fiind şi plângerea petentei. Sentinţa a fost atacată cu apel de către petentă, iar T. S., prin decizia civilă nr.-/28.09.2009 , s-a pronunţat, în sensul admiterii apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În considerentele deciziei instanţei de control judiciar s-a reţinut că intimata O.C.P.I.nu are calitate procesuală pasivă, că pricina se supune procedurii necontencioase  şi că trebuia soluţionată în contradictoriu cu proprietarul tabular, care în speţă este S. R..

Prin urmare cauza a fost trimisă acestei instanţe, fiind primită şi înregistrată la data de 24.11.2009.

Petenta , fiind citată, cu menţiunea de a trimite reprezentant legal în instanţă spre a preciza persoana împotriva căreia înţelege să-şi îndrepte plângerea , faţă de cele statuate de către instanţa de control judiciar, nu  a răspuns chemării şi nici în scris nu şi-a clarificat poziţia .

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele :

Prin încheierea de carte funciară nr. 21100 emisă la data de 22.01.2009, B. C. P.I. M. a respins cererea formulată de către petenta C. N. C. F. CFR SA – prin SC K. SRL C., pentru recepţia documentaţiei cadastrale.

Încheierea atacată a fost comunicată petentei, potrivit dovezii de la fila 5 dosar, şi se constată că în raport de data primirii,  plângerea  respectă termenul de 15 zile prescris de art. 50 alin.2 din Legea 7/10096, fiind depusă în termenul legal menţionat. 

Pe fondul plângerii, petenta se prevalează de faptul că încheierea atacată a fost emisă cu încălcarea prevederilor legale în vigoare şi afectează domeniul public al statului şi implicit dreptul de administrare al ministerul transporturilor şi deci al petentei.

Analizând aceste motive de contestare prin prisma actelor depuse la dosar, instanţa reţine următoarele :

Sub aspectul procedurii de soluţionare a plângerii petentei, este de menţionat că aşa după cum a statuat Î. C.C.J.în decizia nr.-/15.10.2007, procedura aplicabilă plângerilor întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea 7/1996 este una necontencioasă , în care, oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară nu are calitate procesuală pasivă .  Fiind o decizie dată în soluţionarea unui recurs în interesul legii , ea are caracter obligatoriu pentru instanţe , potrivit art.329 alin.3 C.pr.civilă , fapt pentru care,  instanţa va da eficienţă acestei decizii, reţinând că procedura de soluţionare a prezentei cauze este necontencioasă în cadrul căreia intimata, ca şi parte ,  nu are calitate procesuală pasivă. Din această perspectivă, instanţa nu va reţine însă o culpă procesuală în atragerea intimatei de către petentă, în prezenta cauză în calitate de parte, întrucât în măsura în care respingerea cererii de întabulare provine de la partea intimată care este o instituţie publică şi refuzul este motivat numai pe aspecte pur tehnice de întabulare , în normalitatea aplicării principiilor procesului civil şi dreptului privind accesul la justiţie, orice persoană nemulţumită de soluţia dată ar trebui să aibă posibilitatea să se îndrepte împotriva emitentului actului respectiv, fapt ce ar atrage reţinerea unei situaţii litigioase ce impune aplicarea procedurii contencioase şi nicidecum a celei necontencioase, care în doctrină mai este denumită şi graţioasă tocmai datorită inexistenţei unui litigiu ori al unui conflict de interese. De altfel, procedura  reglementată de art. 333-339 C.pr.civilă , deşi are ca obiect soluţionarea unor cereri necontencioase cu caracter unilateral , nu exclude, potrivit dispoziţiilor art.333 C.pr.civilă,  posibilitatea ca uneori să fie nevoie de chemarea şi a  altor persoane în instanţă , fără ca între  ele să existe conflict (în sensul aceste sunt făcute aprecieri în doctrină ,  de ex. Codul de procedură civilă comentat şi adnotat de  G.P.). În atare situaţie şi având argumentul emis de petentă al opozabilităţii hotărârii ce se va pronunţa, instanţa va reţine că cererea sa precizatoare respectă dispoziţiile art.333 C.pr.civilă, şi din această  perspectivă, a chemării în judecată a intimatei O.C.P.I.S.,  nu i se poate reţine o  culpă procesuală, iar hotărârea ce se va pronunţa poate să-i fie opusă acestei persoane, fără a se reţine şi calitatea de parte a acesteia , cu drepturile şi obligaţiile pe care le presupune atribuirea calităţii de parte într-un proces. Opozabilitatea hotărârii pronunţate în plângerea împotriva încheierii de carte funciară , întemeiată pe prev.art.50 din Legea 7/1996 se deduce şi din dispoziţiile art.50 alin.4 -6  ale aceluiaşi act normativ unde se specifică faptul că hotărârea se comunică biroului teritorial pentru executarea celor dispuse de instanţă. 

Fiind vorba despre o procedură necontencioasă, dispoziţiile art.242 C.pr.civilă nu-şi au aplicabilitate ,  şi prin urmare, instanţa a dat curs soluţionării plângerii, chiar şi în lipsa petentei, dând însă posibilitate acesteia să exprime poziţia procesuală faţă de cele reţinute de către instanţa de control judiciar în considerentele deciziei de casare.

Petenta nu a învederat alte persoane, entităţi juridice sau fizice, cărora să le opună prezenta plângere, iar citarea din oficiu a S. R. nu este posibilă cât timp cererea petentei a fost formulată în reprezentarea aceleaşi entităţi Statul Român , potrivit încheierii de carte funciară –fila 6 dosar or, este un non-sens ca statul să se judece cu el însuşi.

Pe fond, se reţine că prin încheierea de carte funciară atacată, a fost respinsă cererea  pentru recepţia documentaţiei cadastrale şi deci , în mod implicit,  înscrierea în cărţile funciare locale a  drepturilor reale pe care petenta le deţine asupra imobilelor dezlipite din foile centrale aflate în păstrarea O. C. C.-N.. Motivul acestei respingeri, l-a constituit greşita identificare a imobilului aşa după cum rezultă din  referatul de la fila 7 dosar. În explicitarea acestei sintagme „greşita identificare ”, referentul de specialitate a dat lămuriri instanţei în cadrul întâmpinării de la fila 46 dosar în care se precizează că de fapt localizarea imobilului se suprapune cu amplasamentele altor imobile aparţinând mai multor proprietari particulari care deja au fost întabulaţi, pe baza titlurilor de proprietate pe care aceştia le deţin.

În contestarea acestui motiv, petenta a susţinut că terenurile pentru care s-a cerut transcrierea fac parte din zona de siguranţă şi protecţie feroviară aşa încât ele nu au putut face obiectul legilor speciale de după anul 1990, prin care au fost împroprietărite alte persoane , fizice sau juridice.

În concret, în cauza de faţă,  este vorba despre terenul de pe raza localităţii A., aferent tronsonului de cale ferată de la KM 327+502-327+566.92, interval din calea ferată de pe ruta S. - C.. Documentaţia depusă,  de către petentă , identifică acest imobil, ca fiind în apropierea dar în afara căii ferate,unde se regăsesc amplasate proprietăţi particulare conform schiţelor de la filele 40,41 dosar. În atare situaţie, devine evident că documentaţia prezentată de petentă nu poate fi recepţionată nefiind posibil ca acelaşi imobil să fie în acelaşi timp, prin atribuirea aceluiaşi număr cadastral,  proprietatea unor persoane diferite. Iar, dacă imobilul respectiv este deja înscris în proprietatea altei persoane înseamnă că solicitarea petentei de a fi înscrisă cu aceleaşi drepturi asupra aceluiaşi bun , capătă caracter contencios prin conflictul creat , generat de interesul de a fi înscris ca proprietar actual al imobilului  respectiv, şi prin urmare, reglementarea dreptului dintre cele două părţi se poate realiza numai uzând de acţiunile din cadrul procedurilor  contencioase ( de ex. anulare sau  rectificare CF ), compararea titlurilor neputându-se efectua şi,  instanţa,  să soluţioneze acest aspect  pe această cale , necontencioasă.

Mai mult, nota înscrisă la subsolul fişei imobilului de la fila 14 dosar, susţine faptul că executantul SC K.SRL a procedat la întocmirea documentaţiei doar pe baza înscrierilor din cartea funciară centrală care de fapt nu mai sunt în consens cu realitatea, fapt ce denunţă încă o dată  neconformitatea schiţelor prezentate cu măsurătorile ce trebuiau făcute în  teren şi punerea lor de acord cu situaţia cadastrală. Chiar şi afirmaţia petentei din cuprinsul plângerii precum că executantul a fost nevoit să supună spre avizare alte suprafeţe de teren decât cele dezlipite din foile centrale, mult diminuate, denotă aceleaşi neajunsuri ale documentaţiei tehnice .

În aceeaşi ordine de idei, mai este de menţionat că în vederea înscrierii în cartea funciară , recepţionarea lucrării de către oficiul de cadastru are, în lumina art.59 din Legea 7/1996 şi art.61din Ordinul 633/2006 , un caracter obligatoriu şi nu unul facultativ, acesta fiind şi punctul de vedere al majorităţii instanţelor concretizat în sinteza de unificare a practicii judiciare  pentru luna noiembrie  2008,  făcută  publică  de C. S. M..

Rezultă aşadar că documentaţia prezentată de petentă nu este aptă de a fi întabulată datorită inadvertenţelor tehnice pe care le conţine, context în care se apreciază că în mod corect O. C. P.I. S.-prin B.C.F.M.  a respins cererea petentei pentru recepţionarea documentaţiei cadastrale şi înscrierea drepturilor sale din foaia funciară centrală în cea locală.

Context în care, plângerea petentei  se dovedeşte neîntemeiată , urmând ca în baza art. 50 din Legea 7/1996 să fie respinsă.