Pretenţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.544/185/2009, reclamanta LM, a chemat în judecată pe pârâţii CI, CN şi VM, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor la plata a câte 500 lei fiecare de daune morale. S-au solicitat si cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat faptul că în data de 09 mai 2009 , reclamanta a mers la locuinţa tatălui său din comuna Zătreni, sat Săscioara, judeţul Vîlcea, şi, deoarece nu a putut să urce cu autoturismul pana la locuinţa acestuia, şi-a lăsat autoturismul în drumul public. La plecare, în dreptul maşinii, reclamanta a fost aşteptata de către cei trei pârâţi, care fără motive i-au adresat cuvinte şi expresii jignitoare şi calomnioase, afirmând că este femeie de moravuri uşoare, că este nebună şi că a furat colacii de la casa bunicii în ziua înmormântării. Reclamanta a precizat faptul că pârâţii cunoscând faptul că vinde produse în târguri au afirmat că „înşeală lumea” cu haine făcând aluzii la specificul activităţii . De asemenea, reclamanta a menţionat că este despărţită de soţ şi niciodată onorarea nu i-a fost pusă la îndoială în comunitate, astfel că, afirmaţiile pârâţilor sunt de natură a-i afecta grav prestigiul, onorarea si demnitatea, având în vedere că în apropiere se aflau mai mulţi cetăţeni. La circa o săptămâna reclamanta s-a întâlnit la biserica din localitate cu mai multe persoane care au întrebat-o despre cele afirmate de pârâţi.

In drept au fost invocate disp.art. 998-999 C.civ.

La data de 17.11.2009 pârâtul CN a depus o cerere intitulata concluzii scrise, prin  care menţionează că solicită respingerea cererii formulate de reclamantă ca netemeinică şi nelegală.

În motivare s-a arătat că potrivit art. 998 C.civ., reclamanta, pentru a pretinde repararea prejudiciului moral trebuie să dovedească fapta ilicită, prejudiciul,  raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţie.

În cererea formulată reclamanta nu a arătat în concret în ce constă prejudiciul suferit, ea limitându-se a menţiona că a fost prejudiciată în mod grav.  Aceasta încearcă justificarea dovedirii prejudiciului moral prin faptul că pretinsele afirmaţii ale pârâţilor s-ar fi răspândit în colectivitate fără însă să facă o cuantificarea a acestei întinderi şi fără a arăta in ce măsură această răspândire a afectat-o. În finalul cererii pârâtul precizează că afirmaţiile reclamantei nu sunt adevărate.

În dovedirea acţiunii,  reclamanta a solicitat proba cu interogatoriu şi doi martori , probe ce au fost încuviinţate şi administrate de instanţa de judecată.

În apărare, pârâţii au solicitat proba cu acte, interogatoriu şi  un martor, probe ce au fost încuviinţate şi administrate de instanţa de judecată. 

Instanţa analizând actele şi lucrările dosarului reţine că:

Reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată daune morale pe motiv că, în data de 9 mai 2009, cei trei pârâţi, i-au adresat cuvinte jignitoare ce i-au produs un prejudiciu de imagine.

Martorul S0M(fila 50 dosar), martor ce a fost prezent la presupusul conflict, a precizat faptul că a existat o discuţie între reclamantă şi CI, dar nu a auzit ca aceasta să-i fi adresat cuvinte insultătoare reclamantei. De asemenea, martorul a menţionat că i-a văzut şi pe ceilalţi doi pârâţi însă aceştia nu au făcut nicio afirmaţie.

Martorii VG şi PM (filele 58-59 dosar) au declarat că nu au asistat la presupusul conflict, dar, în discuţiile pe care le-au avut cu reclamanta, aceasta  le-a relatat că a avut o ceartă cu familia C şi ea ar fi fost insultată şi calomniată.

La interogatoriile luate pârâţilor (filele 42,48, 49 dosar)  aceştia neagă faptul că ar fi insultat sau calomniat pe reclamantă.

Art. 998 C.civ. , precizează că „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”.

Pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie întrunite cumulativ mai multe condiţii, respectiv: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită, prejudiciu şi existenţa vinovăţiei.

Pentru a se naşte dreptul de a cere repararea prejudiciului produs este obligatoriu ca persoana vătămată să facă dovada clară a îndeplinirii condiţiilor anterior menţionate.

Probatoriul administrat în cauză de reclamantă nu confirmă faptele, martorii auzind de acestea doar ca urmare a celor povestite de ea. Singurul martor prezent menţionează că nu a auzit ca pârâţii să fi făcut afirmaţii calomnioase şi insultătoare la adresa reclamantei.

Faţă de cele menţionate, instanţa urmează să respingă acţiunea formulată de reclamantă ca nedovedită.

1

Domenii speta

Spete similare