Plangere impotriva rezolutiei procurorului

Sentinţă penală 44 din 16.07.2010


JUDECĂTORIA AGNITA

SENTINŢA PENALĂ NR.44/16.07.2010

DOMENIU ASOCIAT: PLÂNGERE ÎMPOTRIVA REZOLUŢIEI PROCURORULUI

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. … petentul … a formulat, în contradictoriu cu intimatul … plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale emise la data de 20.08.2009 în dosarul penal nr. .. al Parchetului de pe lângă Judecătoria .. menţinută prin rezoluţia prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria … nr. … din 12.03.2010, solicitând desfiinţarea rezoluţiilor atacate, trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale, indicarea motivelor pentru care s-a trimis cauza procurorului, a faptelor şi împrejurărilor care urmează să fie constatate precum şi a mijloacelor de probă.

În motivare, petentul  a arătat că în urmă cu 10 ani a împrejmuit cu stâlpi de lemn şi sârmă grădina dobândită prin moştenire de la părinţi. În anul 2007 intimatul … a devenit vecin al respectivei proprietăţi pe partea de vest şi, sub pretextul că i-a fost încălcată propria proprietate, a tăiat toţi stâlpii împrejmuirii.

A susţinut petentul că organele judiciare nu au invocat decât proba cu un proces-verbal încheiat de un reprezentant al Primăriei .. şi că, deşi a solicitat efectuarea unei expertize topografice şi proba testimonială, aceste probe nu au fost administrate.

A mai arătat petentul că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tulburare de posesie întrucât intimatul a ocupat, înainte de întocmirea procesului-verbal de către reprezentantul Primăriei, o parte din imobilul aflat în posesia petentului, fără consimţământul acestuia, cu intenţie întrucât a invocat un drept propriu de proprietate şi prin desfiinţarea reperelor de marcare.

În drept au fost invocate prevederile art. 2781 C.p.p..

În dovedirea plângerii, petentul nu a depus înscrisuri.

În vederea soluţionării cauzei, instanţa a dispus ataşarea dosarelor nr. …… şi nr. …, ambele ale Parchetului de pe lângă Judecătoria ….

Analizând actele şi  lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale emisă la data de 20.08.2009 în dosarul penal nr. .. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Agnita, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale faţă de intimatul .., pentru infracţiunile de tulburare de posesie, prevăzută de art. 220 al. 1 C.p. şi  distrugere, prevăzută de art. 217 al. 1 C.p..

Pentru a se dispune astfel, s-a reţinut că intimatul a tăiat stâlpii de lemn care susţineau gardul despărţitor în urma celor constate la faţa locului de lucrătorii primăriei şi conform măsurătorilor efectuate. S-a considerat că fapta nu e prevăzută de legea penală, putând face obiectul unui litigiu civil în cadrul căruia să se stabilească situaţia juridică a terenului în discuţie, întinderea dreptului de proprietate al fiecărei părţi şi limitele proprietăţilor.

În privinţa infracţiunii de distrugere, s-a reţinut că intimatul nu a avut intenţia prejudicierii petentului întrucât a tăiat stâlpii conform măsurătorilor efectuate de reprezentanţii Primăriei.

Plângerea formulată de petent împotriva acestei Rezoluţii a fost respinsă prin Rezoluţia nr. 11/II/2/2010 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria...

Verificând Rezoluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul nr. 375/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria …, instanţa constată netemeinicia criticilor formulate de petent.

Prin plângerea depusă la instanţă petentul susţine în esenţă realizarea laturii subiective a infracţiunii de tulburare de posesie.

Instanţa constată că soluţia adoptată de procuror este temeinică, legală şi are la bază materialul administrat în cursul urmăririi penale.

Astfel, pentru a fi realizată latura subiectivă a infracţiunii de tulburare de posesie, făptuitorul trebuie să existe voinţa făptuitorului de a lua în stăpânire un imobil cunoscând că ocupă fără drept respectivul imobil, deci că nu are vreun drept asupra acestuia. Dacă există un dubiu real în care se află autorul cu privire la temeiul legal al acţiunii sale, fapta nu constituie infracţiune.

În speţa de faţă, din declaraţiile administrate de organele de urmărire penală rezultă că intimatul se considera proprietar asupra unei părţi de teren îngrădite de petent ca parte din grădina acestuia din urmă. Au existat discuţii contradictorii între părţi anterior faptei care face obiectul cercetării, atât petentul cât şi intimatul invocând drepturi proprii asupra părţii de teren în discuţie.

De asemenea, a fost întocmit un proces-verbal de către un reprezentant al Primăriei … prin care s-a constatat că, într-adevăr, petentul a realizat împrejmuirea prin încălcarea dreptului de proprietate al intimatului asupra unei părţi din terenul în discuţie.

Chiar dacă respectivul proces-verbal a fost întocmit ulterior tăierii de către intimat a stâlpilor împrejmuirii, din ansamblul probelor administrate de organele de urmărire penală rezultă că intimatul a acţionat cu convingerea că apără dreptul său de proprietate asupra unei porţiuni de teren şi nu cunoscând că ocupă fără drept un imobil care se afla în posesia petentului.

Efectuarea unei expertize topografice, după cum solicită petentul, nu ar avea vreo relevanţă asupra stabilirii formei de vinovăţie cu care a acţionat intimatul. Administrarea acestei probe ar putea doar să ofere o variantă de soluţionare a problemei civile a întinderii dreptului de proprietate al fiecărei părţi însă nu ar putea să conducă la concluzia că intimatul a acţionat ştiind că nu are vreun drept asupra porţiunii de teren îngrădite de petent.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 2781 al. 8 lit. a) C.p.p. instanţa va respinge ca nefondată plângerea formulată de petent cu consecinţa menţinerii ordonanţei atacate.

În temeiul art. 192 al. 2 C.p.p. petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 10 lei.