Uzucaparea unui teren agricol aflat în patrimoniul cap-ului anterior anului 1990

1.uzucaparea unui teren agricol aflat în patrimoniul cap-ului anterior anului 1990

Prin cererea înregistrată sub nr.1214, la data de 17.11.2008, reclamanţii S. I. şi S.A., ambii domiciliaţi în oraşul Bălceşti, str.Căpitan Grigore Otetelişanu, nr.7, judeţul Vâlcea, au chemat în judecată pe pârâtul I.Ş., cu domiciliul necunoscut, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că, exercitând o posesie utilă, paşnică, publică, continuă şi sub nume de proprietar, de peste 30 de ani, au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unei teren în suprafaţă de 0,38 ha, situat în pct. ,,Vatra satului”, de pe raza localităţii Bălceşti.

S-a susţinut de către reclamanţi în motivarea actului de procedură efectuat că, în anul 1964, după căsătorie, au construit pe terenul menţionat, cu aprobările impuse de lege, casa de locuit împreună cu anexele gospodăreşti, împrejmuindu-l cu gard pe toate laturile. Conform evidenţelor din registrul agricol, acest teren a aparţinut iniţial pârâtului, iar apoi, în timpul colectivizării, a fost preluat de cooperativa locală. De atunci şi până în prezent, adică mai bine de 44 de ani, au exercitat o posesie publică, continuă, paşnică şi netulburată, sub nume de proprietar, pârâtul neinteresându-se în vreun fel de teren, nesolicitându-l niciodată.

În drept s-au invocat dispoziţiile art.1847 şi urm., 1860, 1890 C.civ. şi decizia civilă nr.4/16.01.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi art.111 C.proc.civ. 

Cererea s-a timbrat potrivit reglementărilor în materie..

La termenul de judecată din 19 decembrie 2008, constituind prima zi de înfăţişare, reclamanţii şi-au precizat cererea introductivă, în sensul de a se constata intervenită uzucapiunea numai cu privire la suprafaţa de 2.551 mp din teren, pentru restul de 1.249 mp fiindu-le emis titlu de proprietate.

În dovedire s-au administrat probatorii scrise, depunându-se, în copie, autorizaţie de executare lucrări, certificat de urbanism, evidenţe de rol agricol, titlul de proprietate nr.3467/03.05.2007, adresa nr.10132/02.12.2008 emisă de Primăria oraşului Bălceşti, proba testimonială, concretizată în audierea a doi martori  şi proba expertizei topografice, finalizată prin raportul aferent.

Citat prin publicitate, potrivit art.95 C.proc.civ., ca urmare a necunoaşterii adresei, pârâtul nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat la niciunul din termenele de judecată fixate pentru a-şi exprima opinia în legătură cu pretenţiile afirmate.

În şedinţa publică din 12 iunie 2009, determinat de concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit, reclamanţii şi-au corectat din nou petitul cererii, arătând că suprafaţă de teren uzucapată se ridică la 2.348 mp, cu delimitările şi vecinătăţile specificate în  planul de situaţie anexă la această lucrare.

Examinând coroborat ansamblul probele produse în cauză, instanţa a reţinut că, în anul 1964, cu autorizarea autorităţii administrative locale, reclamanţii, soţ şi soţie, au început construirea unei case de locuit, în suprafaţă de 60 mp, pe un teren intrat în patrimoniul cooperativei agricole, amplasat pe raza localităţii Bălceşti, în satul Otetelişu, cu ieşire la drumul judeţean, ce a aparţinut înainte de colectivizare pârâtului. De-a lungul timpului, aceştia au îngrădit cu gard numai puţin de 3.597 mp, pe care au edificat mai multe anexe gospodăreşti şi au înfiinţat plantaţii de viţă -de- vie şi pomi fructiferi. Ca efect al aplicării prevederilor Legii fondului funciar, reclamantul a obţinut la 03.05.2007 titlu de proprietate pentru 1.249 mp din perimetrul ocupat, iar pârâtul a fost validat prin hotărârea nr.13 din 08.08.1991 a comisiei judeţene cu 0,50 ha, suprapusă gospodăriei acestuia, neeliberându-i-se documentele de reconstituire din cauza neprezentării.

 După cum statuează art.645 C.civ. proprietatea se mai poate dobândi prin accesiune sau incorporaţiune, prin prescripţie, lege şi ocupaţiune.

În sensul art.1846 C.civ., dobândirea proprietăţii prin prescripţie se fundamentează pe faptul posesiunii.

Posesiunea se traduce, în explicitarea oferită de acelaşi text de lege, prin deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată de noi înşine sau de un altul în numele nostru.

Criticând definiţia dată, doctrina consideră posesiunea ca acea stare de fapt ce presupune existenţa cumulativă a unui element material, concretizat în totalitatea actelor materiale de stăpânire, transformare şi folosinţă exercitate asupra lucrului, precum şi a unui element psihologic, intenţional, constând în voinţa celui care posedă de a stăpâni lucrul pentru sine, de a exercita puterea fizică asupra lui ca un proprietar ori ca titular al unui alt drept real.

Pentru a se putea prescrie, art.1847 C.civ. impune ca posesiunea să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

În speţă, intrând în stăpânirea unui teren atribuit în anul 1964 de cooperativa agricolă de producţie pentru construirea unei case de locuit, reclamanţii au împrejmuit cu gard o suprafaţă mult mai mare decât cea atribuită potrivit statului de funcţionare al acestei organizaţii, care nu putea depăşi iniţial 800 mp iar în ultima perioadă 250 mp, diferenţa incluzându-se în lotul dat în folosinţă.

Întrucât terenul se afla aşadar în proprietatea cooperativei încă din anul 1959, aspect evidenţiat cu elocvenţă de fişa privind gospodăria individuală a pârâtului, reclamanţii au stăpânit şi lucrat întreaga parcelă de 3.597 mp doar ca simpli detentori precari şi nu ca posesori.

Pe de altă parte, dobândirea proprietăţii prin posesie îndelungată, în terminologia juridică de uzucapiune, reprezintă o sancţiune împotriva adevăratului proprietar, care, dând dovadă de o anumită neglijenţă, a delăsat bunul vreme îndelungată în mâna unei terţe persoane, nu l-a exploatat în mod corespunzător.

Or, în condiţiile în care pe întreaga perioadă a cooperativizării pârâtul a fost lipsit de prerogativele dreptului său de proprietate asupra terenului(în mărime consemnată în registrul agricol de 0,38 ha), de exerciţiul acţiunilor puse la dispoziţie pentru apărarea şi valorificarea lui, prin urmare împiedicat de cauze obiective, nu are cum să fie acuzat de comportament pasiv, de atitudine nediligentă şi sancţionat cu pierderea ireversibilă a acestui drept. Cu atât mai mult cu cât, consecutiv intrării în vigoare a legii fondului funciar, a formulat cerere de reconstituire, fiind validat în punctul topografic indicat cu 0,50 ha.

Prin prisma argumentelor expuse, instanţa a apreciat ca neîndeplinite în cauză exigenţele referitoare la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, reclamanţii neexercitând o posesie utilă timp de 30 de ani asupra diferenţei de teren de 2.348 mp ci numai o detenţie precară, cu îngăduinţa cooperativei agricole de producţie în patrimoniul căreia se găsea, aşa încât cererea dedusă judecăţii rămâne nefondată, cu consecinţa respingerii ca atare.

~ 1 ~

Domenii speta

Spete similare