Servitute

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulată de către reclamantul M. L., împotriva pârâtei A. U. .I, având ca obiect servitute. 

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă reclamantul personal, reprezentanta acestuia av. B. V. şi reprezentantul pârâtei, av. K.J

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Reprezentanta reclamantului depune la dosar în şedinţă publică dovada achitării diferenţei onorariu expert în sumă de 225 lei.

Reprezentantul pârâtei se obligă, ca până la sfârşitul dezbaterilor să depună la dosar dovada achitării diferenţei onorariu expert în sumă de 200 lei.

Reprezentanţii părţilor arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa închide faza probatorie şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acţiunii, cu cheltuieli de judecată, respectiv stabilirea unui drept de servitute de trecere cu animalele pe imobilul cadastral nr. 95, proprietatea pârâtei, conform variantei II din lucrarea de expertiză întocmită de exp. B. I..

Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepţiei lipsei de interes a reclamantului. De asemenea solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată. Precizează faptul că, dacă trecerea animalelor nu este îngrădită, nu se poate respecta un traseu bine definit sau prestabilit, intrând şi pe terenurile învecinate, distrugând astfel păşunea.

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată la instanţă la data de 30.09.2011, reclamantul M. L. a chemat în judecată pe pârâta A. U. I., solicitând stabilirea unui drept de servitute de trecere cu animalele în favoarea fondului dominant cu nr. cadastral … înscris în Cf nr. …. F. – proprietatea reclamantului asupra fondului aservit – proprietatea pârâtei, pe drumul cel mai scurt spre calea publică, precum şi la Crişul Negru pentru adăpatul animalelor şi la terenurile destinate păşunatului acestora, servitute care urmează a se stabili printr-o lucrare de expertiză topografică; să se dispună intabularea dreptului de servitute în cartea funciară; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, se arată că reclamantul este proprietar tabular asupra imobilului nr. cad. …., ce în natură reprezintă păşune şi construcţie anexă. Reclamantul, în calitate de crescător de animale  a amenajat pe acest teren un saivan şi instalaţiile necesare creşterii şi întreţinerii animalelor.

Se arată că, din Adeverinţa nr. …..din 12.07.2011, eliberată de Primăria com. Finiş rezultă că reclamantul împreună cu fiul său M. Ni.. figurează în evidenţe cu un efectiv de 350 de oi.

Totodată reclamantul precizează faptul că mai deţine şi alte terenuri destinate păşunatului animalelor, pe care le-a dobândit cu titlu de cumpărare, deoarece asociaţia a refuzat să-i închirieze reclamantului terenuri pentru păşunat.

Terenul pe care este construit saivanul şi terenurile folosite pentru păşunat formează două corpuri distincte, fiind două locuri înfundate care sunt separate de păşunea – proprietatea pârâtei, trecerea peste păşune fiind singurul loc prin care i se poate asigura accesul reclamantului. Fără acest acces, folosinţa terenurilor în scopul pentru care au fost dobândite nu este posibilă, reclamantul neavând posibilitatea de a ocoli păşunea urbarială, deoarece într-o parte sunt terenuri agricole cultivate, peste care nu se poate trece, iar în cealaltă parte este vegetaţie forestieră, proprietatea pârâtei.

În aceste condiţii, terenul aflat în proprietatea reclamantului este un loc înfundat, singura modalitate de acces la calea publică fiind terenul proprietatea pârâtei.

Din aceste motive, reclamantul solicită să se stabilească printr-o expertiză de specialitate, traseul de la terenul său la locurile pentru păşunatul şi adăpatul animalelor, urmând ca acest traseu să se realizeze pe calea cea mai scurtă. Se arată că terenurile proprietatea pârâtei sunt cuprinse în Titlurile de proprietate nr. ….. şi nr. …...

Reclamantul menţionează faptul că pajiştea pârâtei nu este productivă, astfel că nu se poate produce nici o pagubă ca urmare a trecerii animalelor, motiv pentru care nu se impune acordarea de despăgubiri. 

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 576 coroborat cu art. 616-619 cod civil.

În probaţiune s-a depus la dosar Cf nr. …. F., Titlurile de proprietate nr. …., nr. …., nr. …./04.05….

Prin întâmpinarea depusă la data de 24.11.2011, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, se arată că prezenta acţiune a fost formulată ca urmare a altor cereri privind stabilirea unui drept de servitute de trecere de către M.N.L., cereri care au fost înregistrate sub dosar nr. …../187/2009 al Judecătoriei Beiuş, dosar în care s-a constatat lipsa calităţii procesuale active a reclamantului de atunci, care este fiul reclamantului din prezentul dosar şi s-a respins acţiunea, motivând că reclamantul nu este proprietar tabular asupra vreunei suprafeţe de teren care să fie considerat fond dominant. Această soluţie a fost menţinută prin Decizia civilă nr. …/R/2010 pronunţată de Tribunalul Bihor.

Având în vedere susţinerile din cauza iniţială, în care s-a susţinut că proprietarul celor 350 de oi era la acea vreme numitul M.N. L., coroborate cu adeverinţa nr. … din …..011 emisă de Primăria com. Finiş, care atestă faptul că M. L. este înregistrat în Registrul Agricol  al com. Finiş şi împreună cu fiul acestuia ar deţine un număr de 350 de oi,  pârâta invocă excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acţiuni.

Se precizează că există o îndoială serioasă cu privire la proprietarul animalelor, pârâta susţinând că acesta ar fi M. N. L., care însă nu a mai fost trecut ca şi reclamant pentru a nu se putea invoca excepţia autorităţii lucrului judecat. În atare condiţii s-a eliberat Adeverinţa nr. …./12.07….., care să justifice oarecum calitatea şi interesul reclamantului în promovarea prezentei acţiuni, însă conţinutul acesteia este contradictoriu, neputând crea convingerea că reclamantul ar deţine animale în proprietate.

De asemenea, pârâta arată că nu sunt evidenţiate terenurile care compun fondul aservit, fiind depuse doar cele 3 Titluri de proprietate, prin care pârâtei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra pădurilor urbariale – T.P. nr. …., asupra păşunilor urbariale – T.P. nr. …. şi nr. ….07. Raportat la aceste susţineri, pârâta arată că petitul cererii reclamantului este incomplet, neputând verifica condiţiile de admisibilitate a unei cereri privind stabilirea unui drept de servitute de trecere raportat la prevederile art. 613-619 din vechiul cod civil. Nu se poate stabili faţă de care imobile, proprietatea reclamantului ar constitui loc înfundat de aşa natură să reclame stabilirea unui drept de servitute de trecere, servitute care ar urma să se stabilească fără acordarea de despăgubiri, deoarece susţine reclamantul că terenurile pârâtei nu ar fi productive.

Totodată, pârâta arată că nu ar putea fi de acord cu stabilirea unui drept de servitute de trecere pe terenurile sale, în condiţiile în care întinderea acestora este de sute de hectare, ori stabilirea unei căi de acces pe toate aceste suprafeţe, care să fie tranzitată de o turmă de 350 de oi, este inadmisibil de conceput. Este cunoscut faptul că o turmă de 350 de oi, atâta timp cât eventuala cale de acces nu ar fi îngrădită, niciodată nu respectă un traseu bine definit sau prestabilit, intrând pe terenurile învecinate, distrugând astfel păşunea.

 Or, contrar susţinerilor reclamantului, membrii Asociaţiei Urbariale sunt la rândul lor deţinători de animale, în special bovine şi tocmai pentru aceea au militat să li se reconstituie dreptul de proprietate să poată folosi aceste suprafeţe de teren pentru păşune, pentru propriile animale.

Mai mult decât atât, tocmai datorită faptului că reclamantul şi familia acestuia folosea în mod abuziv parte din terenurile asociaţiei, de-a lungul timpului s-au purtat mai multe litigii între reclamant şi pârâtă, parte din ele cercetându-se la organele de Poliţie şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş, parte din ele fiind înregistrate la Judecătoria Beiuş. Astfel, prin Sentinţa civilă nr. …/2006 rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. …/A/2007 a Tribunalului Bihor s-a dispus ca reclamantul şi familia acestuia să înceteze păşunarea ovinelor şi caprinelor pe imobilele proprietatea pârâtei.

În drept, pârâta a invocat prev.art.115 -118 C.pr.civilă .

Alăturat întâmpinării s-a depus Sentinţa civilă nr. …./2009 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosar nr. …./187/2009, Decizia civilă nr. ../R/2010 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. …/187/2009.

Prin precizarea de acţiune depusă la data de 19.01.2012, reclamantul a solicitat stabilirea unui drept de servitute de trecere cu animalele în favoarea fondului dominant cu nr. cadastral …. înscris în Cf nr. …. F. – proprietatea reclamantului asupra fondului aservit cu nr. cad. 95 înscris în Cf nr. …F. – proprietatea pârâtei, pe drumul cel mai scurt spre calea publică.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul arată că interesul reprezintă o condiţie pentru exercitarea acţiunii, care trebuie să fie personal, ceea ce înseamnă că, în principiu acţiunea civilă nu poate fi pornită decât de titularul dreptului. În calitate de proprietar tabular asupra terenului care formează fondul dominant şi proprietar al animalelor, este incontestabil interesul legitim al reclamantului  pentru punerea în mişcare a procedurii judiciare.

Calitatea procesuală nu este lăsată la aprecierea părţii şi nu rezultă dintr-o adeverinţă, ci este dată de actul de proprietate din care rezultă că reclamantul este proprietar şi nu fiul acestuia, iar servitutea de trecere se stabileşte pentru titularul dreptului de proprietate al terenului dominant.

Se arată că adeverinţa nr. …./2011 eliberată de Primăria com. Finiş atestă faptul că reclamantul deţine împreună cu fiul său un număr de 350 de oi. De asemenea din adeverinţa nr. …./2012 eliberată de Primăria com. Finiş rezultă că reclamantul locuieşte în aceeaşi gospodărie cu fiul său şi familia acestuia.

Reclamantul precizează că acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. …./187/2009 al Judecătoriei Beiuş nu s-a judecat fondul cauzei, ci a fost respinsă având în vedere lipsa calităţii procesuale active a reclamantului M.. N.r Liviu, acestuia nerecunoscându-i-se nici un drept de proprietate, situaţie în care nu sunt incidente dispoziţiile art. 1201 Cod civil.

Reclamantul a făcut demersuri pentru închirierea păşunii, care în cea mai mare parte este nefolosită şi nevalorificată, însă s-a lovit de un refuz nejustificat din partea reprezentanţilor asociaţiei. Prin prezenta acţiune, reclamantul arată că a solicitat stabilirea unui culoar de trecere de la fondul dominant la calea publică, nicidecum stabilirea unei căi de acces pe o suprafaţa de sute de hectare, astfel cum se susţine prin întâmpinare.

Alăturat precizării de acţiune şi răspunsului la întâmpinare  s-au depus Cf nr. … Finiş şi adeverinţa nr. …./16.01….. emisă de Primăria com. Finiş.

În probaţiune s-a întocmit un raport de expertiză de către expertul B.I..

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi dovezile administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul este proprietarul imobilului cu nr. cadastral …. din cf cu acelaşi nr. F.,imobil ce în accepţiunea legii ,respectiv ale prevederilor art.616 cod civil este un loc înfundat şi care nu are nici o ieşire la calea publică.

Aşa cum rezultă din actele depuse, din lucrarea de expertiză efectuată ,dar mai ales din ieşirea la faţa locului a instanţei de judecată, rezultă fără dubii că terenul deţinut de reclamant este un loc înfundat, fiind înconjurat pe trei laturi de numeroase terenuri agricole cultivate şi pe o latură învecinându-se cu terenul proprietatea pârâtei ce reprezintă păşune.

Astfel din toate probele administrate rezultă că  servitutea stabilită prin completarea lucrării de expertiză,conform schiţei de la fila 79 din dosar ,este cale cea mai scurtă de acces nu numai la drumul public ci şi la râul Crişul Negru, nu trece peste terenuri agricole unde animalele prin trecerea lor ar provoca numeroase pagube  mai multor proprietari,iar valoarea pentru stabilirea despăgubirilor ar fi mult mai mare datorită categoriei terenului, este pe jumătate delimitată de gard viu care împiedică accesul animalelor pe terenurile agricole din acea parte ,iar pentru închiderea accesului pe restul  păşunii ,necesită minime investiţii.

Prin această variantă se îndeplinesc cerinţele prevăzute atât în art.617 cât şi în art.618 cod civil, în speţă ,faţă de data introducerii acţiunii fiind aplicabile dispoziţiile vechiului cod civil.

Pe întreg parcursul procesului pârâţii s-au opus admiterii acţiunii susţinând atât lipsa de interes a reclamantului cât şi faptul că ar produce pagube păşunii.

Reclamantul gospodăreşte împreună cu fiul său şi familia acestuia,deţin animale şi mai mult este proprietarul tabular al terenului care conform probelor administrate este un loc înfundat. Orice proprietar ,conform prevederilor art.480 cod civil trebuie să se bucure şi să poată exercita toate prerogativele ce îi sunt atribuite de dreptul său ,fapt ce poate fi realizat numai dacă are asigurat şi accesul la acest teren.

Faţă de cele de mai sus,  în temeiul  art.616,617 şi 618 cod civil, instanţa va admite acţiunea reclamantului şi va stabili un drept de servitute de trecere cu animalele pe imob. cu număr cadastral 95, proprietatea pârâtei spre imobilul cu nr. cadastral …., proprietatea reclamantului, conform variantei a doua din lucrarea de expertiză efectuată de expert B. I fila 76-79 din dosar, pe drumul în lungime de 322 m şi lăţime de 4 m.

Va obliga pe pârâtă la plata către reclamant a sumei de 3.544 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat şi onorariu expert. 

Având în vedere faptul că prin încheierea de şedinţă din data de 15.11.2012, instanţa i–a pus în vedere reprezentantului pârâtei să achite suma de 200 lei cu titlu de diferenţă onorariu pentru expertul B. I., iar reprezentantul pârâtei nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei în acest sens, va obliga pe pârâtă la plata către expertul B. I. a sumei de 200 lei, cu titlu de diferenţă onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea reclamantului M. L., împotriva pârâtei A. U.I.

Stabileşte un drept de servitute de trecere cu animalele pe imob. cu nr. cadastral … proprietatea pârâtei spre imobilul cu nr. cadastral …., proprietatea reclamantului, conform variantei a doua din lucrarea de expertiză efectuată de expert B. I., fila 76-79 din dosar, pe drumul în lungime de 322 m şi lăţime de 4 m.

Obligă pe pârâtă la plata către reclamant a sumei de 3.544 lei cheltuieli de judecată.

 Obligă pe pârâtă la plata către expertul B. I. a sumei de 200 lei, cu titlu de diferenţă onorariu expert.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică azi, 10.01.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare