Abandon de familie

INSTANTA

Asupra cauzei de fata ;

Sub nr. X din 27.11.2012 a fost inregistrat la instanta dosarul nr.Ximpreuna cu rechizitoriul din 09.11.2012alParchetului de pe langa Judecatoria B , prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata,in stare de libertate,ainculpatului major:I I,cetatean roman, agent de paza la SC IS.A., fara antecedente penale, domiciliat in B, I, jud. I, pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal impotriva partii vatamate I I - I, nascut la data de I.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele:

La data de 31.08.2012 numitul I I I domiciliat in mun.B, jud. I, a sesizat prin plangere organele de politie despre faptul ca numitul I I(tatal sau),de;i a fost obligat la plata pensiei de intretinere lunara in suma de 90 lei conform Sentintei civile nr.I/2009 a Judecatoriei B , cu rea credinta nu a achitat nici o suma de bani in ultimii 2 ani, fiind restant cu suma de 2.520 lei.

In urma cercetarilor efectuate in cauza a rezultat urmatoarea situatie de fapt:

Partea vatamata I I -I este fiul inculpatului I I ,copil rezultat in urma casatoriei cu numita I I, in prezent este major si se afla in continuarea studiilor, fiind studentin anul III -invatamant de zi la Universitatea Romano -AmericanaBucuresti, Facultatea Management-Marketing.

In perioada convietuirii , parintii partii vatamate impreuna cu copii rezultati din casatoria acestora , inclusivcu partea vatamata, au locuit intr-un imobil din B, str. I, jud. I, care dupa divort a fostpartajat si instrainat.

Parintii partii vatamate I I -I s-au despartit si prin Sentinta Civila nr.I/10.03.2009 a Judecatoriei B,inculpatul I I a fost obligat fata de fiul sau major aflat in continuarea studiilor,I I- I , la plata unei pensii de intretinere in suma de 90 lei lunar , incepand cu data introducerii cererii, respectiv 04.02.2009 si pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 ani.

In urma ramanerii definitive a acestei sentinte inculpatul I I nu a platit pensia de intretinere cuvenita fiului sau,iar in urma unei proceduri de executare, inculpatul a achitat la data de 27.04.2010 cu titlu de pensie de intretinere suma de 1.260 lei.

De la acea data si pana la data introducerii plangerii de catre partea vatamata, in prezenta cauza,inculpatul I I nu a mai platit pensia de intretinere suma restanta fiind de 2.520 lei (28 luni x 90 lei) la data finalizarii urmaririi penale.

Din cercetarile efectuate a rezultat faptul ca inculpatul I I figureaza in registrul de evidenta a salariatilor, fiind angajat pe baza de contract individual de munca din data de 11.06.2010 pana in prezent , ca agent de paza , conform adresei nr. I/18.09.2012 emisa de SC I SA B,realizand un venit net mediude 642 lei lunar in anul 2010, un venit net mediude 839 lei lunar in anul 2011 si un venit net mediude 813 lei lunar in anul 2012.

Cu ocazia audierii, in faza de urmarire penala inculpatul I I a declarat ca avea cunostinta de prevederile sentintei civile nr.I/10.04.2009, ca a realizat venituri , dar ca nu a putut sa plateasca pensia de intretinere,deoarece nu cunostea adresa la care locuieste fiul sau si in aceasta perioada acesta nu i-a prezentat acte din care sa rezulte ca isi continua studiile.

In cursul urmaririi penale, inculpatul si-a sustinut nevinovatiasi pe argumentul ca partea vatamata a manifestat lipsa de interes in pretentiile pe care le are cu privire la plata pensiei de intretinere si a precizatca , daca fiul sau are pretentii de aceasta natura , sa il cheme in instanta.

Cu privire la latura civila, in timpul urmaririi penale:

Partea vatamata I I - I se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 2.520 lei

Faptadescrisa mai susa fostdovedita cuurmatoarelemijloace deproba - plangere si declaratie parte vatamata I I I,Sentinta Civila nr.I/10.03.2009 emisa de Judecatoria B, Proces Verbal nr.393/2009 intocmit de Biroul Executorului Judecatoresc Stan Iulian ,Adresa nr.699/18.09.2012 emisa SC I SA ,adresa nr.7I/02.10.2012 emisa de ITM I,Sentinta Civila nr.I/01.02.2011emisa de Judecatoria B,declaratiile martorului I I ,declaratii invinuit , actele dosarului.

Inculpatul I I are 46 de ani, studii scoala profesionala, casatorit si fara antecedente penale.

Pe parcursul cercetarilor I I a recunoscut ca realizeaza venituri,dar nu se considera vinovat de savarsirea faptei.

Inculpatul I I, a fost cercetat in stare de libertate.

La judecarea cauzei in prima instanta, prezent in instanta la termenul din 26 februarie 2013,inculpatul I I a solicitat sa fie judecat in baza procedurii de drept comun si a fost de acord sadea declaratie.

Audiat fiindinculpatul a declarat ca avea cunostinta de obligatia de intretinere in cuantum de 90 d elei lunarfata de partea vatamata, conform sentintei civile a Judecatoriei B,si ca desi realiza venituri ca agent de paza , nu a trimis niciodata pensia prin mandat postal deoarece domiciliul din sentinta nu era al fiului sau, ci la concubinului fostei sotii, unde aceasta locuia, si nu dorea ca aceasta sa beneficieze de pensia fiului.

Sustine ca i-a fost interzis sa aiba relatii cu fiul sau si ca nu a trimis pensia prin mandat postal , cont bancar sau prin executor,deoarece nu cunostea adresa partii vatamate.

S-a obligat ca in termen de 60 de zile sa achite intreaga obligatie de intretinere restanta, pana la zi.

A solicita probacu actuala sotie, martora I, din casatoria cu aceasta avand alti copii minori, si care declara in mod subiectiv si contradictoriu ca inculpatul nu a achitat pensia de intretinere deoarece nu avea hotarare judecatoreasca, dar in acelasi timp declara cainculpatul a incercat sa achite pensia de intretinere, darnu a stiut adresa partii vatamate , iar pentru aflarea adresei, martoraa facut persona verificari la adresa care o detinea , dar la avizier figura alt nume,si ca nu avea cunostinta ca partea vatamata este student, afland de acest aspect abia cu ocazia procesului.

Declaratia inculpatulI I este contrazisa de probele administrate in cauza, iar declaratia martorei I Eugenia este subiectiva, urmand ca instanta sa nu puna temei pe aceasta.

Dinprobele existente la dosar rezulta ca inculpatul cunostea adresa partii vatamate si a mamei acestuia, care locuiau impreuna,explicatiile sale cu privire la temerea ca mama si concubinul sa nu beneficieze de pensia fiuluidemonstrand in plus reaua credintaa inculpatului privind indeplinirea obligatiei sale de intretinere a fiului sau.

In data de 26.11.2010 partea vatamata I I- I l-a chemat in judecata din nou pe inculpat pentru plata pensiei de intretinere, cerere in care este mentionata adresa partii vatamate, in B, str. I,proces de care inculpatul a avut cunostinta,mai mult decat atat,a avut dubla calitate procesuala de parat-reclamant, s-a prezentat in instanta, a formulat cereri si aparari,iar procesul s-a finalizat prin Sentinta civila nr. I din 01.02.2011 a Judecatoriei B – dosar nr. I/2010, iar Sentinta Civila a fost comunicata inculpatului, din continutul acesteia rezultand adresa partii vatamate.

Dinactul de identitate al partii vatamate rezulta ca domiciliuldeclarat in procesul civil care a facut obiectul dosaruluinr. I/189/2010 este acelasicu domiciliul din cartea de identitate a partii vatamate,cu precizarea ca domiciliul in fapt de la data pronuntarii sentinteicoincidecu domiciliulcu privire la care s-a emis ulterior actul de identitate al partii vatamate, acest lucru explicandu-se prin faptul caimobilul in care domicilia a fost achizitionat cu actemai tarziu , cand au aparut posibilitatile financiare si abia in acest context adresa a putut figura si pe actul de identitate, in baza actului de proprietate.

Cu ocazia aceluiasi proces inculpatul a luat la cunostinta pe baza actelor depuse la dosar de partea vatamata ca acesta se afla in continuarea studiilor fiind student la Universitatea Romano -AmericanaBucuresti, Facultatea Management-Marketing.

Inculpatul nu a facut dovadabunei credinte nici macar prin a demonstra ca aincercat saexpedieze pensia de intretineresi ca ar fi fost returnata din motiv ca adresa nu ar fi fost cea corecta, inculpatul cunoscand domiciliulpartii vatamate, avand la indemanamultiple modalitati de a pune la dispozitia parti vatamate pensia de intretinere, inclusiv prin depunere in cont bancar, etc., din probe rezultand ca inculpatul este cel are l-a evitat pe partea vatamata ,chiar si cu ocaziilecu care s-au intalnit intamplator pe strada, atitudine pe care a manifestat-o si pe parcursul prezentului proces , avand un comportament ostil fata de fiul sau, acceptand doar un contact oficial prin intermediul avocatului sau sau al instantei.

Reaua credinta a inculpatulI I in achitarea pensiei de intretinere rezulta din faptul ca acesta obtine venituri fiind angajat pe baza de contract individual de munca din data de 11.06.2010 pana in prezent , ca agent de paza , conform adresei nr. 699/18.09.2012 emisa de SC I SA B si argumentele acestuia,nu justifica sustragerea de la plata pensiei de intretinere in favoarea fiului sau, pe o perioada de aproape 3 ani, luna de luna,inculpatul nefacanddovada ca au intervenit modificari in starea sa materiala sau ca nu ar mai fi apt de munca.

Pe cale de consecinta inculpatulI I dispune de mijloace financiare suficiente in a-si asigura propriul trai si de a plati si pensia de intretinere la care a fost obligat.

De asemenea reaua credinta rezulta si din comportamentul anterior al inculpatulI I,care si-a executat partial obligatia de intretinere la plata careia a fost obligat prinSentinta Civila nr.I/10.03.2009 a Judecatoriei B , nu de buna voie , ciin urma unei proceduri de executare, abia dupa 1 an, ladata de 27.04.2010 , achitandpensie de intretinere suma de 1.260 lei

Pe parcursul cercetarii judecatoresti partea vatamata a pus la dispozitieinculpatului,in prezenta aparatorului ales al inculpatului,copie de pe actul de identitate si numarul unu cont bancar, si de asemenea partea vatamata s-a prezentat personal in instanta la mai multe termene, ocazie cu care inculpatul a avut posibilitatea sa initieze demersurile in vedereaachitarii, macar partiale asumei datorata cu titlu de obligatie de intretinere.

Conform art. 305 Cod penal constituie infractiunea deAbandonul de familie:

“Savarsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere, a uneia dintre urmatoarele fapte:

a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale;

b) neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazute de lege;

c) neplata cu rea-credinta, timp de doua luni, a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca,

se pedepseste, in cazurile prevazute la lit. a) si b), cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda, iar in cazul prevazut la lit. c), cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta, in cazul cand stabileste vinovatia, pronunta impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 81.

Revocarea suspendarii conditionate nu are loc decat in cazul cand, in cursul termenului de incercare, condamnatul savarseste din nou infractiunea de abandon de familie.”

Intrucat legiuitorul, prevazand acest caz special de suspendare conditionata a executarii pedepsei, a avut in vedere interesele celui indreptatit la intretinere, instanta de judecata, in virtutea rolului sau activ, a staruit in incercarea de a-l determina pe inculpat sa-si indeplineasca obligatiile in cursul judecatii, pentru a putea face aplicabile prevederile referitoare la suspendarea conditionata.

Inculpatul I I a solicitat instantei la termenul din 12.02.2013acordarea unui termen de 60 de zile pentru a face dovada platii pensiei de intretinere restante., inculpatul nefacand dovada achitariinici macar a unei sume modice , ca un inceput de executare de buna voie, inculpatul manifestand chiar si in aceasta faza procesuala o atitudine de temporizare, de amanarea achitarii siexecutariiobligatiei legale ce-i revine, neasumandu-si responsabilitatea imediata in vederea executarii obligatieide intretinere ce-i revine fata de fiul sau major, aflat in continuarea studiilor, aceasta atitudine conturand in plus dezinteresul inculpatului fata deintretinerea fiului sau major siun comportament perseverent de rea credinta in achitarea obligatiilor stabilite prin hotararea judecatoreasca avand ca obiect pensie de intretinere.

Desi plangerea penala a partii vatamate a fost inregistrata la data de 31.08.2012 si au fost efectuate cercetari pana la data trimiterii in judecata, cauza fiind inregistrata pe rolul instantei la data de 27.11.2012, dupa care au fost acordate mai multe termene in procedura de judecata pentru administrare probe, iar hotararea a fost pronuntata la data de 16.04.2013,inculpatul nu a facut dovada achitarii nici macar partiala a pensiei de intretinere restante, intervalul de timp de cand au inceput cercetarile impotriva acestuia pentru fapta de abandon de familie,pana la data pronuntariiprezentei hotarari ,fiind de8 luni, interval de timp suficient pentru ca inculpatul sa-si poata indepliniobligatia de intretinere.

Fata de probatoriul administrat in cauza , instanta apreciaza ca in modalitatea descrisa mai sus ca :

- Fapta inculpatul I I care in perioada aprilie 2010 – august 2012 pana in prezent , respectiv la data sesizarii instantei , cu rea credinta , desi era apt de munca ,sia realizat venituri in acea perioada, ca angajat laSC I SA B,nu aachitat pensia de intretinere stabilita prin Sentinta Civila nr.I/10.03.2009 a Judecatoriei B, in favoarea partii vatamate I I - I, fiul sau major , aflat in continuarea studiilor,si care inca nu a implinit varsta de 26 de ani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin. 1 lit. c Cod penal , fapta pedepsita cu inchisoarea de la 1 an la 3 ani sau cu amenda.

Abandonul de familie este fapta persoanei care, avand obligatia legala de intretinere fata de o alta persoana o paraseste, o alunga sau o lasa fara ajutor, expunand-o unor suferinte materiale sau morale, sau care, cu rea-credinta, nu-si indeplineste obligatia legala de intretinere ori nu plateste timp de doua luni pensia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca..

Savarsirea acestei fapte in oricare din variantele sale afecteaza relatiile de familie, facand parte din categoria infractiunilor care aduc atingere unor norme de convietuire sociala, respectiv infractiuni contra familiei.

Astfel de fapte sunt contrarii celui mai elementar sentiment de solidaritate si ajutor reciproc ce-si datoreaza membrii familiei intre ei.

Pericolul social pe care il reprezinta abandonul de familie aduce atingere institutiei familiei. Pentru aceste considerente, situatia premisa a acestei infractiuni o constituie existenta unor relatii de familie generatoare de obligatii de intretinere, relatiile de familie bazandu-se pe prietenie si afectiune reciproca dintre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material.

Obiectul juridic specific al acestui delict il constituie acele relatii de familie ce impun respectarea obligatiilor de sprijin material si moral reciproc. Nu este vorba de un sprijin moral si material general si abstract, ci de sprijinul concret, constand in furnizarea mijloacelor de intretinere aceluia dintre membrii familiei care se afla in nevoie. Obligatia de intretinere are un caracter concret, ea fiind acea indatorire impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului.

Subiectul activ nemijlocit al acestei infractiuni este calificat, acesta fiind persoana care are obligatia legala de intretinere. Obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, cel care adopta (adoptatorul) si cel adoptat (adoptatul), bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre celelalte persoane prevazute de lege.

Subiectul pasiv al acestei infractiuni este calificat, si anume persoana indrituita la intretinere. In ipoteza in care este vorba de copil, acesta este subiectul pasiv, iar, in ipoteza in care sotia a obtinut pensie de intretinere, aceasta este subiectul pasiv al infractiunii. In general, pentru ca o persoana sa aiba dreptul la intretinere si, eventual, sa devina subiect pasiv al infractiunii, se cere o conditie, anume sa se afle ,,in nevoie”, si aceasta sa rezulte din incapacitatea de a munci si a avea un castig din munca.

Daca obligatia de intretinere exista, aceasta are intotdeauna un caracter de continuitate, adica trebuie indeplinita in orice moment. De aici rezulta ca, neindeplinirea obligatiei de intretinere va avea tot un caracter de continuitate, abandonul de familie, in aceasta forma, fiind o infractiune continua, consta dintr-o inactiune, respectiv neplata cu rea-credinta timp de 2 luni a pensiei de intretinere, stabilita pe cale judecatoreasca.

In dispozitia art. 305 lit.c sunt prevazute doua cerinte esentiale, si anume: sa fie vorba de o pensie de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca si sa nu se fi facut plata acesteia timp de 2 luni.

Infractiunea de abandon de familie constand in neplata cu rea-credinta, timp de cel putin 2 luni, a pensiei de intretinere, are caracterul unei infractiuni continue omisive care dureaza pana cand faptuitorul plateste pensia de intretinere sau se pronunta hotararea de condamnare.

Termenul de 2 luni curge de la data cand hotararea a ramas definitiva sau cu executie provizorie privind pensia de intretinere. Daca s-au platit unele sume si apoi au incetat, termenul curge de la data ultimei plati. O plata partiala echivaleaza tot cu o neplata, deoarece o asemenea plata nu reprezinta pensia fixata pe cale judecatoreasca.

Copilul major aflat in continuarea studiilor este indreptatit, in continuare, la intretinere, pentru a-i asigura conditiile necesare pentru crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala.

In situatia celei de a treia modalitati normative prevazute in art.305 lit.c Cod penal ., obligatia de plata este cu termen, fapta consumandu-se la data la care expira termenul de plata si, deci, in acest caz, infractiunea este momentana; obligatia de plata avand un caracter periodic, fapta se savarseste in mod repetat prin neplata la termenele succesive, adica lunar.

Fiind o infractiune continua omisiva, rezulta ca, daca in hotararea judecatoreasca prin care s-a fixat pensia de intretinere s-a stabilit ca ea trebuie platita pana la terminarea studiilor de catre copilul major, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 de ani, aceasta infractiune va lua sfarsit laaceste date, adica la data incetarii obligatiei de plata a pensiei de intretinere.

In baza textului de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala,instanta urmeaza sa aplice inculpatului o pedeapsa la individualizarea careia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

La individualizareajudiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concretein care aceasta a fost comisa.

Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal „ prevenirea savarsirii de noi infractiuni.”.

Conform acestor texte de lege,la stabilirea si aplicarea pedepselor se vatine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

La stabilirea pedepsei s-au avut in vedere toate elementele ce caracterizeaza, persoana si conduita inculpatului I I, care manifesta o atitudine recurentacu privire la neachitarea obligatiilor de intretinere,obligatiile restante anterioare fiind achitate partial doar pe calea executarii silite si nu de buna voie,si carenici pe parcursul prezentului proces nu a facut efortul de a achita pensia de intretinere datorata, a avut un comportament nesincer pe parcursul procesului.

Desi inculpatul beneficiaza de o caracterizare favorabila de la locul sau de munca, acest aspect nu diminueaza gravitatea comportamentului acestuia inrelatiile de familie prin incalcarea normelor legale si morale privind asumareasi indeplinirea obligatiilorde intretinere fata de copiii sai.

Fata de modalitatea de savarsire a faptelor instanta apreciaza ca scopul de prevenire si reeducare poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de o durata proportionala cu gravitatea faptei,doar prin aplicarea pedepsei inchisorii, instanta apreciind ca aplicarea unei amenzi penale este insuficientasieste necesaraaplicarea unuipedepse care sa-si atinga scopul de reeducaresi care sa sanctioneze aceste manifestari in mod corespunzator, cu consecinte de reeducare si responsabilizare a inculpatului, urmand ca durata acesteia sa fie spre limita minima prevazuta de lege, respectiv de 1 an inchisoare.

In temeiul art. 71 Cod Penal , se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II si bCod Penal .

Instanta nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura re insertia sociala a infractorului.

De asemenea , instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii , astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Ca modalitate de executare,instanta apreciaza careeducarea inculpatului I I se poate realiza siprin lasarea in libertate, respectiv prin suspendarea conditionata aexecutarii pedepsei, in temeiul art. 81 Cod penal avand in vedere si limitele pedepsei aplicate ,

Conform art. 81 Cod penal, care reglementeaza: Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate,instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumita durata, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, cand nu exista concurs de infractiuni;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Avand in vedere persoana si conduita inculpatului , anterior savarsirii faptei prin inexistenta antecedentelor penale, in sensul dispozitiilor mai sus mentionate, raportat si la durata pedepsei stabilita de instanta pentru fapta dedusa judecatii in prezenta cauza, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal suspendarea conditionata a executarii pedepsei .

In temeiul art. 82 Cod Penal, se va fixa termen de incercare si in temeiul art. 71 alin. 5 Cod Penal se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II , bCod Penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principalea inchisorii, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.

Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod Penal, privind revocarea suspendarii conditionata a executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila, in faza de judecata:

Partea vatamata I I - I a declarat in faza de cercetare judecatoreasca ca inculpatul nu i-a achitat pana in prezent pensia restanta si solicita despagubiri calculate global din momentul cand nu i-a fost achitata pensia de intretinere si pana in prezent.

Instanta apreciaza ca cererea partii vatamate nu este intemeiata, deoarece pentru pensia datorata acesta este deja in posesia unui titlu emis de instanta, hotararea judecatoreasca, apta de a fi pusa in executare, neputand fi emis un nou titlu pentru aceeasi suma prin prezenta hotarare.

Instanta apreciaza ca , in cazul infractiunii de abandon de familie, paguba nu poate sta la baza pretentiilor la despagubiri formulate in fata instantei penale.

In privinta despagubirilor civile, titularul dreptului are un titlu executoriu (hotararea definitiva obtinuta pe cale civila) care poate fi pus in executare, situatie in care inculpatul nu mai poate fi obligat si prin sentinta penala la plata despagubirilor civile.

Conform art. 305 Cod penal : “ Daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta, in cazul cand stabileste vinovatia, pronunta impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 81.

Revocarea suspendarii conditionate nu are loc decat in cazul cand, in cursul termenului de incercare, condamnatul savarseste din nou infractiunea de abandon de familie. “

Tocmai acesta este si ratiunea pentru carelegiuitorul a prevazut, asadar, in materia abandonului de familie un caz special de suspendare conditionata a executarii pedepsei.

Ca atare, conform textului, in cazul in care partile nu s-au impacat, instanta de judecata trebuie sa verifice daca inculpatul si-a indeplinit obligatiile in cursul judecatii si, in caz afirmativ, stabilind vinovatia acestuia, sa pronunte impotriva sa o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile din partea generala a Codului penal referitoare la suspendarea conditionata.

In cazul in care executarea pedepsei aplicate inculpatului pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie este suspendata conditionat, inculpatul indeplinindu-si obligatiile in cursul judecatii, nu se mai poate dispune revocarea suspendarii executarii unei pedepse anterioare aplicate tot pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie.

Intrucat legiuitorul, prevazand acest caz special de suspendare conditionata a executarii pedepsei, a avut in vedere interesele celui indreptatit la intretinere, instanta de judecata, in virtutea rolului sau activ, trebuie sa staruie in incercarea de a-l determina pe inculpat sa-si indeplineasca obligatiile in cursul judecatii, pentru a putea face aplicabile prevederile referitoare la suspendarea conditionata.

In cazul savarsirii infractiunii prin neplata cu rea-credinta a pensiei de intretinere, stabilita pe cale judecatoreasca, timp de doua luni, conditia indeplinirii obligatiilor in cursul judecatii este realizata daca , in recurs inculpatul face dovada ca a platit pensia de intretinere datorata pana la data pronuntarii sentintei de condamnare.

Din modalitatea de redactare a textului de lege rezulta insasi ratiune pentru care legiuitorul a avut-o in vedere , prin reglementarea modalitatii de executare a pedepsei prin suspendare conditionata,manifestandpreocupare ca,prin lasarea in libertate a condamnatului, sa fie asigurata obligatia de intretinere, fata de cel care se afla in nevoie.

In consecinta, instanta va respingeactiunea civila formulata de partea vatamata I I - I.

Ca o consecinta a condamnarii, in temeiul art. 191 alin. 1Cod procedura penala, vaobliga peinculpat,sa plateasca statului cheltuieli judiciare.

7

Domenii speta

Spete similare