Minori si familie

Sentinţă civilă 810 din 19.03.2013


INSTANTA

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., instanta a adoptat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 14.06.2011 sub nr. de dosar X, repartizat in mod aleatoriu prezentului complet(C8 civil), reclamantul G C S a chemat in judecata pe parata D L E solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta, sa incuviinteze exercitarea drepturilor parintesti fata de minora D C, nascuta la data de X, dupa urmatorul program de vizitare:

1. in luna ianuarie, intre 1-23 ale lunii sa ia minora la domiciliul sau, din N, din O, la adresa: X X, nr. X, insotita de mama ei, in situatia in care nu doreste ca minora sa calatoreasca doar cu el;

2. in luna ianuarie, intre 1-23 ale lunii, in ipoteza in care nu calatoreste in N, sa ia minora in Turcia, la bunicii paterni. Minora sa fie insotita de mama sa, in situatia in care aceasta nu doreste ca minora sa calatoreasca doar cu el;

3. sa viziteze minora, la ea acasa, la domiciliul paratei, in luna ianuarie intre 1-23 ale lunii, indiferent daca minora va calatori in intelesul si conditiile enuntate la punctul 1 sau 2;

4. in lunile mai-iunie sa ia minora in Turcia, la bunicii materni. Minora poate fi insotita de mama sa, in situatia in care nu doreste ca minora sa calatoreasca cu el;

5. in luna august, intre 1-31 ale lunii sa ia minora in vacanta, fie in Romania, la mare sau la munte, fie la domiciliul sau din N sau la domiciliul bunicilor paterni;

6. de Craciun sa viziteze minora la domiciliul ei;

7. de Paste sa viziteze minora la domiciliul ei;

8. de ziua minorei, la data de 15 aprilie si de ziua sa 24 aprilie, in ipoteza in care s-ar afla pe teritoriul Romaniei, sa poata vizita minora la domiciliul sau;

9. sa ia minora, odata pe an, la tratament profilactic la mare, la recomandarea medicului curant;

10. lunar, sa fie instiintat despre evolutia si cresterea minorei, prin e-mail, posta, telefon ori ale mijloace de comunicare de care dispune parata, aceasta sa-i trimita fotografii recente cu minora;

11. parata sa informeze educatorii, invatatorii, profesorii si pe toti cei care se vor ocupa in mod profesionist de educatia fiicei sale ca are voie sa o viziteze la scoala, sa se prezinte la sedintele cu parintii, sa se intereseze de situatia sa scolara. In prezent, parata ii restrictioneaza acest drept, conditionandu-i acordul prealabil si in prezenta ei;

12. parata sa depuna diligentele ca minora sa invete limba Nna si engleza la un nivel avansat si literar, respectand astfel, libertatea de comunicare a minorei, cu luarea in considerare a statului acesteia de cetatean Nn;

13. parata sa depuna diligentele ca minora sa beneficieze de cea mai buna educatie prescolara si scolara, nelimitandu-i doar posibilitatile oferite de sistemul de invatamant obligatoriu si gratuit roman si sa il consulte de fiecare data cand doreste schimbarea institutiei de invatamant;

14. arata ca doreste sa plateasca in mod special cheltuielile de educare si scolarizare pentru fiica sa, tinand cont de faptul ca este interesat ca aceasta sa beneficieze de o formare speciala, in intelesul enuntat la punctele 12 si 13. Sustine ca indiferent de institutia de scolarizare pe care o va urma minora, nationala sau internationala, in cazul in care ambii parinti vor considera adecvat un anumit tip de educatie, altul decat cel gratuit si obligatoriu, doreste sa vireze cheltuielile de scolarizare direct la institutia de invatamant respectiva.

Reclamantul a precizat actiunea (fila 164), in sensul ca, programul de vizitare sa fie stabilit astfel:

- in luna iulie sau august sa ia minora insotita de mama sa, la domiciliul sau de la bunicii paterni din Turcia, intrucat conform testamentului anexat aceasta locuinta ii apartine dupa decesul mamei sale X X G si unde, minora insotita de mama ei, D L Ecateina a efectuat o vizita in vara anului 2008;

- de Craciun sa poata vizita minora la domiciliul ei;

- de Paste sa poata vizita minora la domiciliul ei;

- de ziua minorei la data de 15 aprilie sa poata vizita minora la domiciliul ei.

- celelalte solicitari privind programul de vizitare de la punctele 10,11,12,12, 13, 14 din cererea de chemare in judecata se mentin.

In sedinta publica din data de 04.09.2012 (fila 198) reclamantul, prin aparator, a aratat ca nu mai insista in programul solicitat prin punctele 2,3,4,5 din cererea introductiva.

In fapt, reclamantula aratat ca, a convietuit cu parata, iar din relatie a rezultat minora D C, nascuta la data de X. Minora s-a nascut in B - Romania, insa are dubla cetatenie, respectiv romana si Nna. Fiica locuieste cu mama ei, insa pana in prezent, nu s-a stabilit ca vreunul din parinti sa exercite dreptul de crestere si educare al minorei, nici in temeiul legii romane, nici in temeiul legii norvegiene. Sustine ca a recunoscut minora atat conform legii romane, cat si legii norvegiene. Precizeaza ca nu solicita incredintarea minorei. Sustine ca locuieste in N si vine ii in Romania de cateva ori pe an, insa pentru perioadedeterminate de timp, intre el si parata au aparut divergente importante in ceea ce priveste modul in care el isi exercita drepturile de parinte. Sustine ca parata ii limiteaza excesiv drepturile sale de parinte. Parata nu este de acord ca minora sa mearga in N, sa ii schimbe pasaportul de cetatean Nn, in acord cu prevederile nationale, act important pentru fiica sa, pentru ca a implinit varsta de 3 ani, iar acest pasaport trebuie schimbat. Parata nu este de acord ca minora sa viziteze pe bunicii paterni care locuiesc in Turcia, desi nu a dorit niciodata sa ia minora fara mama ei in aceasta tara. Sustine ca mama sa este foarte bolnava si doreste ca fiica sa sa iti cunoasca bunica. Parata nu este de acord ca minora sa fie trecuta pe pasaportul sau, limitand in acest fel dreptul sau de parinte, cat si libertatea de circulatie al minorei. Arata ca nu are acces la actele de stare civila ale minorei. Parata decide, in mod exclusiv, asupra educatiei fiicei. Sustine ca, parata are tendinta de a limita relatia minorei cu bunicii paterni si cu statul de cetatenie Nn,si este in interesul minorei pastrarea legaturii cu acestia.

In drept, reclamantaa invocat art. 9 C. fam., Legea 272/2004, art. 15, art. 18 alin. 2 si urm., Legea 248/2005, H.G. 94/2006, Conventia de la Haga, C.proc. civ..

Actiunea a fost timbratacu taxa de timbru in cuantum de 39 lei, conform art. 13 din Legea 146/1997-Legea taxelor de timbru, modificata si completata. In conformitate cu art. 1 alin. 2 din OG 32/1995 privind timbrul judiciar,a fost aplicat timbrul judiciar in valoare de 0,30 lei.

B. Apararile formulate

Parata a depus intampinare (fila 24) prin care a aratat ca este de acord ca minora sa pastreze relatii personale cu minora, dar nu potrivit programului propus de reclamant.

In fapt, parata a sustinut ca, cererea reclamantului cuprinde multe exagerari. Sustine ca,a avut o relatie normala cu reclamantul, insa acesta nu contribuia la cheltuielile de intretinere ale minorei. Arata ca nu este de acord ca minora sa fie luata si plimbata in diverse locatii in Europa. Este de acord ca minora sa fie vizitata la domiciliu sau din tara. Actiunea, astfel cum a fost formulata, nu este in interesul minorei, ci al reclamantului. Minora este mica, are 3 ani si 3 luni, iar la aceasta varsta, copilul nu poate fi plimbat prin gari, aeroporturi pentru a satisface niste cereri care sunt excesive si nu au legatura cu interesul minorei. Bunicii paterni o pot vizita pe minora in Romania , cat si reclamantul. Sustine ca reclamantul nu face precizari concrete privind programul solicitat. Arata ca minora este afectata de calatorii, sufera de sindromul mediteranian, mostenit de la familia reclamantului. Reclamantul nu are un domiciliu stabil, nu este casatorit, nu are cu cine sa lase copilul cand el pleaca de la domiciliu, nu are un loc sigur de munca, acesta fiind obisnuit sa stea singur. Desi paratul sustine ca, doreste sa plateasca cheltuielile de scolarizare si educare a minorei, acesta nu contribuie lunar la cresterea acesteia. Cand vine in tara la 3-4 luni, reclamantul ii cumpara cate ceva minorei, insa aceste gesturi nu pot fi catalogate ca o intretinere a minorei. Arata ca a inscris-o pe minora la camin, unde are un program bine stabilit, primeste o educatie buna in familie, cat si la camin. Precizeaza ca nu este de acord ca minora sa plece din tara.

Parata a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat incredintarea spre crestere si educare a minorei D C, nascuta la data de X; obligarea paratului –reclamant la plata unei pensii de intretinere, raportat veniturilor pe care le realizeaza.

La data de 12.12.2011, parata a precizatcererea reconventionala (fila 65) in acord cu modificarile intervenite prin intrarea in vigoare a Noului cod civil. Parata aaratat ca solicita: ca autoritatea parinteasca asupra minorei D C, nascuta la data de X sa fie exercitata in exclusivitate de ea; locuinta minorei sa fie stabilita la domiciliul sau, acolo unde minora locuieste in mod statornic.

C. Probe

Reclamantul a atasat la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri: certificat de inregistrare (fila 6), pasaport (fila 10), un inscris (fila 139), testamentsi certificat de proprietate (filele 166-171), planse foto (filele 172-175).

Paratul a depus la dosar inscrisuri: raport de evaluare psihologica nr.19/11.06.2012 (fila 133-134), inscrisuri medicale (filele 179, 181-186,179), adeverinta nr. 296 din 26.09.2011 (fila 180).

La solicitarea instantei a fost efectuata ancheta psiho-sociala la locuinta paratei din B, raportul de ancheta psihosocialafiind depus la dosar la fila 126.

Prin incheierea de sedinta din data de 26.06.2012 (fila 100), s-a dispus efectuareaancheta psihosociala, prin comisie rogatorie, in N, la resedinta reclamantului, conform Conventiei de la Haga din 1960, cererea de obtinere de probe fiind restituita la dosar de autoritatile X, intrucat reclamantul nu mai locuieste la adresa indicata in documente, iar noua sa locatie nu a putut fi identificata (filele 142-160) .

In cauza a fost efectuata ancheta psiho-sociala la locuinta parintilor reclamantului din X, prin comisie rogatorie, conform Conventiei de la Haga din 1960, raportul fiind inaintat la dosar la filele 9-10.

A fost administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantului, prin traducator Xcu autorizatie nr. 18404, raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la filele 202 si proba testimoniala cu martoriiX si X, declaratiile acestorafiind consemnate si atasate la dosar la filele 136-137.

D.Aspecte procedurale

Reclamantul a fost reprezentat in proces prin avocat – Av. X cu procura judiciara autentificata sub nr. 2009 din 08.06.2011 (fila 9).Potrivit inscrisurilor depuse la dosar si solicitate de instanta, la data de 03.10.2011 aparatorul ales al reclamantului si-a suspendatactivitatea de avocat (filele 57-61). Reclamantul a fost citat, cu copie de intampinare si cererea reconventionala, conform Conventiei de la Hagadin 1965-filele 62-96, procedura fiind legal indeplinita, reclamantul primind actele de procedura comunicate-filele 96.

Ulterior, reclamantul a fost reprezentat in proces prin avocat - Av X cu procura judiciara autentificata sub nr. 971 din 07.06.2012 (fila 135).

II. In fapt:

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :

Minora D C, nascutala data de X este un copil din afara casatoriei, rezultat din relatia reclamantului G C S cu parata D C, avand filiatia stabilita fata de ambii parinti de la nastere.

Minora locuieste de la nastere cu parata in B, iar reclamantul locuieste in N. Potrivit inscrisului depus la dosar,A X G, a dispus prin testament ca dupa moartea sa, terenul si imobilul al carui proprietar este, conform certificatului de proprietate Pafta 022D-17-B-3-B, Ada 121, Parsel 3si care se afla la adresa Mugla, Fethiye, Sat Keciler sa ramana reclamantului G C S.

III. In drept:

Spetei de fata ii sunt aplicabile dispozitiile Noului Cod civil, in vigoare de la data de 01.10.2011.

A. In ceea ce priveste cererea privind incuviintarea de legaturi personale cu minora D C sunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

Art. 401 C. civ. statueaza ca, in cazul in care locuinta copilului minor, dupa divort,este stabilitala unul din parinti, parintele separat de copil are dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.

Potrivit art. 262 alin. 2 C. civ. copilul care nu locuieste la parintii sai sau, dupa caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia. Exercitiul acestui drept, nu poate fi limitat decat in conditiile prevazute de lege, pentru motive temeinice, luand in considerare interesul superior al copilului.

In conformitate cu art. 14 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.

Art. 8 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede ca orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si corespondentei sale.

B. Referitor la cererea privind exercitarea autoritatii parintesti si stabilirea locuintei minorului sunt incidente urmatoarele dispozitii legale:

Art. 505 alin. 2 C. civ. statueaza ca, daca parintii copilului nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.

Potrivit art. 483 din Noul cod civil autoritatea parinteasca este definitaca fiind ansamblul drepturilor si indatoririlor care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.

Art. 397 C. civ. prevede ca regula ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

In conformitate cu art. 506 C. civ., cu incuviintarea instantei de tutela parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior la minorului.

Potrivit art. 400 C.civ., in lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al minorului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.

C. Cu privire la pensia de intretinere

Pentru solutionarea acestui capat de cerere, instanta va avea in vedere dispozitiile art.448 C. civ. potrivit carora, copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita potrivit legii are, fata de fiecare parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie casi aceea a unui copil din casatorie.

In conformitate cu art. 529 C. civ. intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati (alin. 1). Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau net lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii.

IV.Solutia instantei

Analizand probele administrate in dosar, raportand situatia de fapt la textele legale incidente mai sus mentionate, instanta constata intemeiata, in parte, cererea introductiva formulata de reclamantul G C S, prin care solicita incuviintarea de legaturi personale cu minora D C si in parte cererea reconventionala formulata de parata.

A. Cu privire la cererea principala

Instanta retine ca, dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu copilul sau nu poate fi suprimat, si ca, atat timp cat nu s-a pronuntat decaderea din drepturile parintesti,parintele separat de copil este indreptatit sa aiba legaturi personale cu copilul sau.

In acest sens, sunt si dispozitiile Noului Cod civil, care consacra deplina egalitate in drepturi a parintilor in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si indatoririlor fata de copiii minori, exercitarea drepturilor parintesti realizandu-se exclusiv in interesul copilului minor, interes fundamental.

Pe de alta parte, instanta retine ca art.262 Noul cod civ si art. 14 din Legea 272/2004 consacra dreptul copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintele cu care nu locuieste.

Tot astfel, aspectul se impune a fi analizata si in contextul art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceasta materie, deoarece limitarea legaturilor firesti dintre parinte si copil afecteaza dreptul la respectarea vietii de familie.

Partile s-au pus de acord cu privire la mentinerea legaturilor personale ale reclamantului cu minora D C, insa, nu s-au pus de acord cu privire la modalitatea concreta a programului de vizitare.

Reclamantul a solicitat, prin cererea de chemare in judecata precizata, un program de vizitare extins care sa cuprinsa posibilitatea de a lua minora in Turcia, la locuinta bunicilor paterni, impreuna cu mama ei sau singura, de Craciun sa poata vizita minora la domiciliul ei; de Paste sa poata vizita minora la domiciliul ei; de ziua minorei la data de 15 aprilie sa poata vizita minora la domiciliul ei, cat siobligarea paratei sainstiinteze pe parat despre evolutia si cresterea minorei, prin e-mail, posta, telefon ori ale mijloace de comunicare de care dispune parata, aceasta sa-i trimita fotografii recente cu minora, parata sa informeze educatorii, invatatorii, profesorii si pe toti cei care se vor ocupa in mod profesionist de educatia fiicei sale ca are voie sa o viziteze la scoala, sa se prezinte la sedintele cu parintii, sa se intereseze de situatia sa scolara.In prezent, parata ii restrictioneaza acest drept, conditionandu-i acordul prealabil si in prezenta ei; parata sa depuna diligentele ca minora sa invete limba Nna si engleza la un nivel avansat si literar, respectand astfel, libertatea de comunicare a minorei, cu luarea in considerare a statului acesteia de cetatean Nn; parata sa depuna diligentele ca minora sa beneficieze de cea mai buna educatie prescolara si scolara, nelimitandu-i doar posibilitatile oferite de sistemul de invatamant obligatoriu si gratuit roman si sa il consulte de fiecare data cand doreste schimbarea institutiei de invatamant;

Parata nua fost de acord cuacest program de vizitare, fiind de acord cu un program de vizitare restrans, care sa se desfasoare in Romania.

In toate situatiile in care instanta judecatoreasca este chemata sa dispuna asupra vreunei masuri in legatura cu un minor, ceea ce primeaza in mod absolut este interesul superior al minorului, orice decizie dispusa trebuind sa aiba in vedere cu prioritate acest deziderat.

Interesul superior al minorului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la echilibru socio-afectiv, la viata de familie.

Practica judiciara a statuat ca, interesul minorului in aceasta materie se apreciaza prin examinareaanumitor criterii de apreciere, cum sunt: conditiile materiale si morale ale parintelui care solicita mentinerea de relatii personale, de situatia dintre parinti, legatura de afectiune stabilita intre minor si parintele cu care nu locuieste, varsta copilului,situatiaminorului, dreptul acestuia de a fi crescut si educat de ambii parinti si, de a se bucura cat mai mult timp posibil de acestia pentru a deveni un adult echilibrat psihic si emotional.

Instanta va analiza programelepropuse de parti prin prisma interesului superior la minorei prin raportare la criteriile mai sus mentionate.

In ceea ce priveste conditiile materiale si morale din inscrisurile depuse la dosar si sustinerilor reclamantului, necontestate,se retine ca, reclamantul nu detine o locuinta proprie, locuinta din Turciaeste proprietateasurorii acestuia, reclamantul fiindinstituit legatar cu titlu particular in ceea ce priveste acest bun. Ancheta sociala efectuata in Turcia a stabilit ca, locuinta are doua nivele, cu incalzire centrala cu calorifere, este alcatuita din 3 camere si sufragerie, fiind o locuinta individuala, cu gradina, cu piscina in gradina, prezentand conditii corespunzatoare de trai. La aceasta adresa, din Romania se ajunge cu avionul pana la Istambul, din Istambul la Dalaman pana la adresa in cauza cu un vehicul.

Rezulta ca, locuinta din Turcia, detine toate conditiile pentru a considera ca interesul minorului este respectat prin luarea la locuinta aceasta.

Instanta mai retine ca, reclamantul nu locuieste in mod statornic, la aceasta adresa, locuinta sa este in N, iar cererea deefectuare a anchetei psiho-sociale in N, a fost restituita de autoritatile norvegiene intrucat reclamantul nu mai locuieste la adresa indicata in documente-adresa din cererea de chemare in judecata, iar noua sa locatie nu a putut fi identificata (fila 142).

In raspunsul la interogatoriu nr. 2-fila 202 reclamantul a recunoscut ca este traducator si consultant in O, iar in ultimii 6 ani a lucrat ca sofer de taxi.

In ceea ce priveste situatia parintilor, din declaratiile martorilor audiati in cauza X (fila 136), respectiv X (fila 137) rezulta ca,partile s-au inteles bine pana in urma cu un an, cand, intre acestia au aparut neintelegeri, determinate de faptul ca reclamantul doreste ca parata si fetita sa mearga in N, cat si de neindeplinireade catre reclamant a obligatiei de contribui la cresterea minorei.

Martorul X (fila 137) a declarat ca, o perioada de aproximativ un an, cat avut grija de fetita, nu a vazut ca reclamantul sa sune si satina legatura cu parata. De asemenea, martorul X (fila 136) a aratat ca, in urma cu un an si jumatate reclamantul a cumparat o masina, in Romania, intentionand sa se stabileasca in tara, insa a plecat impreuna cu masina. In anul 2011, de Craciun, reclamantul a venit in Romania, a locuit la hotel si a sunat-o pe parata sa vina cu copilul sa o vada. Martorul a aratat ca, parata a refuzat, invitandu-l pe parat sa viziteze pe minora la locuinta sa. Reclamantul nu a vazut-o pe minora in aceasta perioada, nu a solicitat paratei sa viziteze minora.

Rezulta ca neintelegerile dintre parinti a ajuns la un nivel la care sunt afectate drepturile minorei, intrucat acestia nu reusesc sa comunice si nu reusesc sa-si rezolve neintelegerile intervenite.

In ceea ce priveste legatura de atasament a minorei cu tatal sau, rezulta din probele administrate ca, minora este atasata de tata.

Acest aspect este confirmat de martorii audiati in cauza, care au relevant ca, minora intreaba de tatal sau, simte ,,nevoia de tata". Reclamantul este o persoana linistita, se comporta frumos cu fetita si mama ei, cat timp a fost in Romania mergea cu fetita in parc si la cumparaturi.

Analizand raportul de evaluare psihologica nr. 19/11.06.2012 (fila 133) rezulta ca, minora se prezinta cu o dezvoltare psiho-cognitiva in limite normale, cu elemente de confort psiho-emotional bun, sunt prezente elemente tranzitorii legate de absenta figurii paterne.

In ceea ce priveste criteriul varstei si situatia minorei, se constata ca, minora are varsta de 5 ani, varsta la care, are nevoie atat de prezenta, sprijinul si indrumarea mamei, cat si ale tatalui.

Rezulta din probele administrate in cauza ca reclamantul a venit de aproximativ 2-3 ori in Romania sa-si viziteze copilul (declaratia martorului X-fila 136), minora impreuna cu mama ei, a mers in vizita in N o data, pentru o perioada de 1 luna - 1 luna jumatate (declaratia martorului X) si doar o singura data in Turcia – labunicii paterni-asa cum rezulta din sustinerile reclamantului, necontestate de parata coroborata cu plansele fotografice depuse la dosar.

Avand in vedere aceste considerente rezultate din analizarea ansamblului materialului probator, instanta apreciaza ca este in interesul minorei D C sa mentina relatii personale cu tatal sau, dupa un program larg pentru a asigura mentinerea unor legaturi afective intre minora si reclamant, insa, nu in maniera propusa prin cererea de chemare in judecata.

Instanta apreciaza ca, luarea minorei pentru o perioada de aproximativ o luna in Turcia, nu corespunde interesului superior al minorei.

Reclamantul solicita ca minora mearga o luna in Turcia, impreuna cu mama ei, insa instanta nu poate sa oblige parata sa se supuna acestei solicitari, intrucat s-ar aduce atingere libertatii de miscare a paratei.

De asemenea, instanta apreciaza ca luarea minorei, singura in Turcia,nu este benefica acesteia,intrucat minoraare o varsta mica (5 ani), o astfel de varsta nepermitand o rupere de mediul in care minora s-a dezvoltat, iar o schimbare brusca de decor si impactul cu o cultura si limba total necunoscuta este de natura sa destabilizeze dezvoltarea acesteia.

La formarea acestei concluzii instanta a avut in vedere imprejurarea ca minora a fost in vizita in Turcia o singura data, cand a avut varsta de 1 an, in acest caz, insotita de mama ei, la o varsta mai mica. Sunt retinute si concluziile raportului de evaluare psihologica efectuat in cauza, prin care s-a stabilit ca minora beneficiaza de un climat favorabil unei dezvoltari armonioase pe plan psiho-cognitive-emotional si social din partea mamei. Minora traieste sentimente, emotii pozitive in relatia cu mama sa, verbalizeaza despre accesul in casuta ,,aici in casa poate sa intre mama, X, X si X". S-a apreciat in raportul de evaluare ca, interesul superior al minorului este respectat daca vizita se va face intr-un mediu securizat pentru copil, tinandu-se seama de continuitate in cresterea si dezvoltarea acestuia.

Mai retine instanta ca, dat fiind faptul ca minora are numai 5 ani, acesta nu a atins o varsta incepand cu care sa se poata considera, in mod rezonabil, ca personalitatea sa este suficient de structurata, astfel incat sa faca fata unei schimbari majore.

Reclamantul arata ca este in interesul minorei ca sa mentina legaturi cu bunicii paterni din Turcia, insa nu rezulta din probe ca, paratas-a opus exercitarii acestui drept, ca intre bunicii paternisi minora exista o legatura pe care parata intentioneaza sa o distruga.Instanta recunoaste ca familia extinsa a minorei, respectiv bunicii paterni au dreptul sa mentina legaturi personale cu minora, insaacest drept, trebuie exercitat in concordanta cu interesul minorei si nu interesul bunicilor paterni.

Cererea reclamantului privind obligarea paratei sa-l instiinteze despre evolutia si cresterea minorei, prin e-mail, posta, telefon ori ale mijloace de comunicare de care dispune parata, aceasta sa-i trimita fotografii recente cu minora, nu este intemeiata in raport de faptul ca, nu s-a facut dovada ca parata nu doreste sa comunice cu reclamantul cu privire la cresterea minorei, ca a refuzat sa-i trimita informatii sau fotografii cu minora, restrictionand in acest mod relatia minorei cu tatal sau.

Nici cererile privind obligarea parateisa informeze educatorii, invatatorii, profesorii, ca reclamantul are voie sa o viziteze la scoala, sa se prezinte la sedintele cu parintii, sa se intereseze de situatia sa scolara, respectiv sa depuna diligentele ca minora sa invete limba Nna si engleza la un nivel avansat si cea privind depunerea diligentelor ca minora sa beneficieze de cea mai buna educatie prescolara si scolara, nu sunt intemeiate, avand in vedere canu s-a facut dovada ca parata limiteaza contactul reclamantului cu educatorii si profesorii minorei, ca restrictioneaza exercitiul autoritatii parintesti a reclamantului asupra minorei sau ca nu se ocupa in mod corespunzator de minora.

In ceea ce priveste solicitarea inserata la punctual nr. 14, in care reclamantul a insistat dupa precizarea cererii, instanta constata ca aceasta nu este o veritabila cerere, pe de o parte, iar pe de alta parte, nu s-a facut dovada ca parata refuza ca reclamantul sa contribuie la cresterea si educarea minorei.

Fata de considerentele mai sus mentionate, instanta apreciaza ca, este in interesul copilului ca reclamantul G C S sa mentina relatii persoanele si contacte directe cu minora D C, astfel:

- sa viziteze pe minora, la domiciliul sau, inprima si a doua zi de Craciun;

-sa viziteze pe minora, la domiciliul sau, inprima si a doua zi de Pasti;

- sa viziteze pe minora, la data de 15 aprilie, de ziua minorei, la domiciliul sau;

- sa viziteze pe minora de ziua reclamantului, respectiv 24 aprilie, in ipoteza in care, reclamantul se afla in Romania,

-prin luarea minorei, timp de 3 saptamani in luna iulie in anii pari si in luna august in anii impari, in vacanta de vara la mare sau la munte, in Romania.

Instanta a avut in vedere la stabilirea acestui program ca, interesul superior al copilului implica mentinerea unor legaturi efective care sa conduca la existenta unei vieti de familie cu ambii parinti. Atingerea acestuideziderat presupune in mod necesar coabitarea copilului cu fiecare dintre parintii sai pe o durata de timp suficient de indelungata. Timpul petrecut de parinte cu minorul trebuie recunoscuta intr-o masura cat mai ridicata, motiv pentru care instanta a apreciat ca, se impune ca minora safie luata in vacanta de vara de catre reclamant pentru a petrece mai mult timp la mare sau la munte, consolidand in acest mod relatia dintre parinte si copil.

B. Cererea privind exercitareaautoritatii parintesti si stabilirea locuintei minorei

Parata a solicitat ca exercitiul autoritatii parintesti a minorei D C sa-i revina in exclusivitate, motivat de faptul ca, reclamantul locuieste in strainatate, si din acest motiv, exercitarea in comun a acesteia, este greu de realizat.

Cererea privind exercitarea autoritatii parintesti in mod exclusiv de catre parat este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 483 din Noul cod civil autoritatea parinteasca este definitaca fiind ansamblul drepturilor si indatoririlor care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti. Se observa ca,printre obligatiile prevazute de Noul cod civil ca facand parte din autoritatea parinteasca este si cea de a asigura locuinta minorului.

Se retine ca, exercitarea autoritatii parintesti presupune exercitarea drepturilor si obligatiilor parintesti. In principiu, autoritatea parinteasca este exercitata de ambii parinti impreuna. Exercitiul autoritatii parintesti fundamenteaza prezumtia mandatului tacit reciproc intre parinti reglementat de art. 503 alin. 2 din C. civ.

Numai in ipoteza in care exista motive temeinice, exercitiul autoritatii parintesti urmeaza sa revina numai unuia dintre parinti.

Ceea ce primeaza la analizarea motivelor temeinice, nu este interesul parintilor, ci interesul superior al minorului, intrucat exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti este un drept al minorului. Din aceasta perspectiva, exercitarea autoritatii parintesti in mod exclusiv numai de catre un parinte trebuie privit ca un remediu al unei situatii care reprezinta un pericol pentru drepturilor si interesele minorului.

Se remarca, art. 507 C. civ., stabileste situatiilecare justifica imprejurarea ca un parinte sa exercite exclusiv autoritatea parinteasca, respectiv daca unul din parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv se afla in stare de neputinta de a-si exprima vointa

Instanta apreciaza ca, parata reclamanta nu a facut dovada niciuneia dintre situatiile mai sus mentionate care sa justifice exercitarea in mod exclusiv a autoritatii parintesti.

Nu rezulta din probele administrate in cauza imprejurarea careclamantul ar reprezenta un pericol pentru drepturile minorei. Imprejurarile relatateinvocate de parata cu privire la dezinteresulreclamantului nu conduc laconcluzia ca exercitiul autoritatii parintesti numai de catre mama ar fi in concordanta cu interesul superior al minorului. Nici sustinerile cu privire la omisiunea reclamantului de a-si achita contributia la cresterea si educarea copilului sau nu sunt relevante, drepturile parintesti si implicit dreptul copilului ca ambii parinti sa exercite autoritatea parinteasca fiind independent de executarea obligatiei de intretinere a minorului pentru care exista alte mijloace de constrangere a paratului.

Retine instanta ca este in interesul minorei D C ca ambii parinti sa indeplineasca obligatiile legate de persoana sa si bunurile sale. Imprejurarea ca parintii nu comunica intre ei nu constituie un motiv suficient care sa determine ca pe viitor, exercitarea autoritatii parintesti sa revina numai unuia dintre ei.

Nici faptul ca reclamantul locuieste in alta tara, nu justifica cererea, avand in vedere ca, gratie mijloacelor de comunicare moderne, poate fi asigurata exercitarea autoritatii parintesti, in comun. Din acest punct de vedere se retine ca, autoritatea parinteasca comuna nu presupune ca ambii parinti sa se ocupe de copil zi de zi, ci inseamna luarea de decizii comune, consultarea parintilor in problemele esentiale privitoare la copil. In ipoteza in care reclamantul nu raspunde si nueste implicat in luarea deciziilor cu privire la minora, parata are ale cai legale pentru a suplini consimtamantul tatalui, in ipoteza in care deciziacu privire la minora corespunde interesului acesteia.

Cu privire la locuinta minorei, din probele administrate si recunoasterile partilor rezulta ca, minora locuieste cu mama sa, la locuinta acesteia din B, X.

Din raportul de ancheta psiho-sociala efectuat de Autoritatea Tutelara Primaria B la locuinta paratei (fila 126) rezulta ca, locuinta in care locuieste minora este un apartament format din doua camere si dependinte, mobilat, foarte bine intretinut care ofera conditii bune de locuit.

Retinand aceste aspecte, avand in vedere pozitia tatalui, instanta constata ca,este in interesul minorei ca locuinta sa fie stabilita la mama sa, pentru a asigura continuitate in ingrijire si un mediu securizat, avand in vedere imprejurarea ca minora a locuit in fapt, de la nasterecu parata.

Fata de aceste consideratii de fapt si de drept, instanta urmeaza sa admita in parte, cererea reconventionala formulata de parata, sa stabileasca ca exercitiul autoritatii parintesti sa revina in comun, ambilor parinti, iar locuinta sa fie stabilita la parata.

C. Cererea privind pensia de intretinere

Raportand dispozitiile legale mai sus mentionate la situatia de fapt retinuta in speta, instanta gaseste intemeiatacererea formulata de parata reclamanta.

Dreptul minorului la intretinere este un drept la care nu se poate renunta si nu poate fi lasat la latitudinea parintilor, nu poate fi restransprin problemele parintilor, astfel ca, instanta investita cu o cerere prin care minorul prin reprezentat solicita intretinere de la parintele sau, respectand principiul interesului superior la minorului,va trebui sa asigure indeplinirea acestei obligatii.

Din probele administrate in cauza nu rezulta ca,reclamantul contribuie in mod constant la cresterea si intretinerea minorei D C, astfel ca, in mod justificat,parata a investit instanta cu o cerere prin care solicita careclamantul sacontribuie la intretinerea minorei.

In ceea ce priveste modalitatea concreta de contributie, instanta are in vedereca reclamantul nu locuieste cu minora, locuieste in alta tara-N, nu tine legatura cu minora astfel ca, cererea prin care se solicita careclamantul sa contribuie la intretinerea minorei prin plata unei pensii de intretinere corespunde cu interesul superior al minorei.

Se retine ca minora este inscrisa la grupa mica de la Gradinita cu Program Prelungit B, asa acum rezulta din adeverinta nr. 296 din 26.09.2011-fila 180 si are unele probleme de sanatate – fiind internata la Spitalul de copii de mai multe ori, imprejurari din care se prezuma ca nevoile sale de crestere si educarea sunt crescute.

Reclamantul a fost de acord sa contribuie la cresterea si educarea minorei, prin plata unei pensii de intretinere, solicitand ca aceasta sa fie stabilita in raport de venitul minim pe economie.

Desi prin ancheta sociala in N, prin comisie rogatorie, dispusa in cauza, nu s-a putut face dovada cuantumului real al veniturilor reclamantului, instanta nu poate face abstractie de recunoasterile efectuate in fata instantei decatre reclamant, din care rezulta ca are venituri din munca.

Prin raspunsurile la interogatoriu, reclamantul a recunoscut ca este traducator si consultant in O, iar in ultimii ani, a lucrat ca sofer de taxi si ca are un venit de 280.000 lire (coroane) norvegiene pe an-salariu brut (intrebarea nr. 2). Pe de alta parte, reclamantula recunoscut ca are un venit lunarde 3.000 euro, precizand ca, uneori, realizeaza un venit mai mare de 3.000 euro/lunar-venit brut.

Contrar solicitarii reclamantului, instanta apreciaza ca se impune ca la calcularea cuantumului pensiei de intretinere sa fie avute in vedere imprejurarea ca reclamantul are venituri din munca.

Se retine ca, reclamantul nu mai are in intretinere si alti minori, astfel cum a recunoscut prin raspunsurile la interogatoriu.

Avand in vedere consideratiile mai susmentionate, instanta apreciaza ca, un cuantum de cate 300 euro, lunar raspunde nevoilor materiale ale minorei D C, dar si posibilitatilor financiare aleparatului.

Fata de dispozitiile art. 532 C. civ, instanta apreciaza ca, paratul datoreaza intretinere, incepand cu data introduceriicererii reconventionale (04.10.2011) si pana la majoratul minorei.

D. Asupra cheltuielilor de judecata

Reclamantul a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum total de 808,30 lei, compus din taxa judiciara de timbru si valoarea timbrului judiciar in cuantum de 8, 30 lei achitata conform chitantei seria VSBD nr. 35974 (32) si onorariu avocat de 800 lei conform chitantei seria VSBLN NR. 0000119 din 04.01.2013. Desi reclamantul a achitat o taxa judiciara de 39 lei, instanta a avut in vedere la calcularea cuantumului cheltuielilor de judecata, cuantumul taxei de timbru legal datorat, respectiv 8 lei, conform art. 13 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Parata a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 1208,30 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si valoarea timbrului judiciar in cuantum de 8,30 lei, conform chitantei seria VSBD nr. 56475 (98),onorariu de avocat in cuantum de 1000 lei conform chitantei seria VS BDC nr. 0000112 din 22.10.2011 –fila 204 si chitantei seria VS BDC nr. 0000363 din data de 06.02.2013, contravaloare prestari servicii - interpretare in limba engleza in cuantum de 100 lei, conform chitantei seria CSC nr. 0000163 din 11.09.2012 –fila 211, contravaloare evaluare psihologica in cuantum de 100 lei, conform chitantei seria VS BRC nr. 000006 din 11.06.2012 (fila 132).

Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art. 274 C.pr.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, instantaapreciaza intemeiata numai in parte, cererea paratei privind acordarea cheltuielilor de judecata si intemeiata in parte cererea reclamantului, proportional cu admiterea acestora.

Prin urmare, instanta va compensa cheltuielile de judecata efectuate de reclamant cu cheltuielile de judecata efectuate de parat, astfel incat, partile nu isi vor datora una alteia cheltuieli de judecata ramase dupa compensare.

13