Civil- hotărâre care să ţină loc de act autentic

Sentinţă civilă 884 din 09.12.2011


 Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tulcea sub nr. ........., reclamantul ......... a solicitat instantei pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic de vânzare cumparare, în contradictoriu cu pârâta S.C. "........." S.A. - societate în faliment prin lichidator S.P. "........." S.P.R.L. Buzau, privind imobilul situat în municipiul Tulcea, ........., judetul Tulcea, compus din teren intravilan în suprafata de 785,55 m.p. din care 48,01 m.l. cheu fluvial betonat si scara de acces la pontoane, având ca vecinatati la N - proprietatea S.C. "........."  S.A., la E - Dunarea, la S - drum exploatare si la V - drum exploatare.

În motivare, reclamantul a aratat ca a încheiat cu pârâta contractul de vânzare-cumparare înregistrat la societatea vânzatoare sub nr. 2801/24.04.1998 prin care a cumparat imobilul descris mai sus pentru care a achitat, conform chitantei nr. 0172396/1998, suma de 93.002.415 lei vechi, fiind emisa factura nr. 0169702/1998. De asemenea, s-a aratat ca pârâta nu si-a respectat obligatia de remitere a schitelor, planselor si documentelor necesare intabularii în cartea funciara.

Cum potrivit dispozitiilor legale în vigoare, terenurile nu pot fi înstrainate decât prin acte juridice încheiate în forma autentica, a notificat pârâta ca la data de 09.06.2009 sa se prezinte la B.N. ......... în vederea perfectarii vânzarii, însa aceasta nu s-a conformat, fiind eliberata încheierea de certificare nr. 3092/09.06.2009.

În sustinerea cererii s-au depus înscrisuri în original si fotocopii, respectiv notificare (fila 3 dosar fond) si încheierea de certificare nr. 3092/09.06.2009 (fila 5 dosar fond).

În drept, au fost invocate prevederile art. 1073 si 1077 Cod civil, art. 242 si 274 Cod procedura civila.

Pârâta legal citata, a depus la data de 03.09.2009, prin serviciul registratura al instantei note scrise prin care a aratat ca reclamantul a mai formulat anterior si o actiune în constatare ce a format obiectul dosarului nr. ......... al Judecatoriei Tulcea, vizând acelasi imobil, cererea fiind respinsa ca nefondata prin Sentinta civila nr. 2574/13.10.2008. De asemenea, a mai invocat pe cale de exceptie prescriptia materiala a dreptului la actiune. iar pe fondul cauzei, respingerea cererii ca nefondata motivat de faptul ca activele societatii constând în terenuri si constructii au fost lichidate.

La termenul de judecata din data de 10.12.2009 reclamantul, prin aparator, a mai depus la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumparare sub semnatura privata nr. 2801/24.04.1998 (fila 20-21 dosar fond), schita anexa la contract (fila 22 dosar fond), factura nr. 0169702/1998 (fila 23 dosar fond), chitanta nr. 0172396/1998 (fila 24 dosar fond).

Prin încheierea de sedinta din data de 07.01.2010, instanta a respins exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de pârâta si a dispus efectuarea unei expertize tehnice având ca obiectiv identificarea imobilului în cauza cu individualizarea grafica a acestuia si stabilirea vecinatatilor.

Prin încheierea din data de 05.05.2010, instanta, din oficiu, a dispus înaintarea unei adrese catre O.C.P.I. Tulcea pentru comunicarea unui certificat de sarcini sau extras de carte funciara cu privire la imobilul din municipiul Tulcea, ........., judetul Tulcea si respectiv catre Primaria municipiului Tulcea, pentru comunicarea unui certificat fiscal. Raspunsul acestor institutii se regaseste la dosarul cauzei, filele 89-97 si respectiv fila 82.

De asemenea, prin încheierea din data de 02.09.2010, s-a dispus emiterea unei adrese catre O.C.P.I. Tulcea pentru comunicarea actului de dezmembrare nr. 3620/09.12.2003 si a actelor care au stat la baza înscrierii în cartile funciare, raspunsul regasindu-se la dosarul cauzei, filele 111-116 dosar fond.

Prin sentinta civila nr. 2489 din 26.07.2011 a Judecatoriei Tulcea a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de pârâta si a fost respinsa ca prescrisa actiunea având ca obiect pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic de vânzare - cumparare, introdusa de reclamant.

Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca la data de 24.04.1998, partile au încheiat o conventie prin care au urmarit sa se transmita, printre altele, proprietatea asupra unui teren intravilan în suprafata de 785,55 m.p. precum si asupra unui cheu fluvial (inclusiv terenul aferent) la Dunare, betonat si cu scara de acces la pontoane, pe o lungime de 48,01 m.l..

A aratat judecatorul instantei de fond ca potrivit art. 67 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 (în forma în vigoare la data încheierii conventiei, respectiv 24.04.1998), terenurile situate în intravilan si extravilan puteau fi înstrainate, indiferent de întinderea suprafetei, prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentica, iar acest lucru însemna ca orice acte de înstrainare între vii a terenurilor din România, pentru a fi valabila, trebuia sa îmbrace o anumita forma, respectiv cea autentica.

A mai aratat instanta ca potrivit art. 6 din conventia mai sus mentionata, contractul de vânzare cumparare în forma autentica urma sa se încheie si sa se semneze dupa ce vânzatorului i se elibera certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei,  aceasta retinând ca potrivit înscrisului de la fila 113 din dosar, acest document a fost eliberat sub nr. MO7/0378 la data de 04.09.1998.

Cu privire la prescriptia dreptului la actiune,  prima instanta a aratat ca în cazul cererilor care au ca obiect pronuntarea unei hotarâri judecatoresti care sa tina loc de act autentic de vânzare cumparare, practica judiciara este majoritara în a admite ca o astfel de actiune este prescriptibila în termenul general de prescriptie de trei ani, cu mentiunea ca exercitarea posesiei întrerupe termenul de prescriptie conform Decretului nr. 167/1958, aceasta fiind apreciata ca o recunoastere a dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel în folosul caruia curge prescriptia.

 A considerat prima instanta ca, din documentele existente la dosar, nu rezulta însa ca reclamantul ar fi avut în posesie imobilul în cauza, mai mult decât atât, potrivit actului de dezlipire autentificat sub nr. 3620/09.12.2003 rectificat prin încheierea nr. 1147/26.02.2004 (fila 115-116 dosar fond), terenul obtinut de catre pârâta în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO7 nr. 0378/04.09.1998, a fost dezmembrat si ulterior înstrainat catre diverse persoane juridice (potrivit înscrisurilor de la filele 91-97 dosar fond). Instanta a retinut ca în prezent, asa cum rezulta din înscrisul de la fila 82 din dosar, pârâta nu mai figureaza în evidentele fiscale ale Primariei municipiului Tulcea cu imobilul din ..........

Totodata, instanta de fond a  constatat ca nici celelalte doua cazuri de întrerupere ale cursului prescriptiei nu sunt incidente în cauza întrucât nu s-a facut dovada vreunui act începator de executare, iar introducerea unei cereri de chemare în judecata s-a realizat la data de 07.07.2008, cerere, de altfel, respinsa prin Sentinta civila nr. 2574/13.10.2008 pronuntata de Judecatoria Tulcea în dosar nr. ..........

Împotriva acestei sentinte reclamantul ......... a declarat recurs.

În motivarea recursului s-a aratat ca a fost chemata în judecata S.C. "......... - Societate în faliment - prin lichidator S.P. ......... S.P.R.L. Buzau, pentru pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumparare privind imobilul situat în municipiul Tulcea, ........., compus din teren intravilan în suprafata de 785,55 mp, din care 48,01 ml cheu fluvial betonat si cu scara de acces la pontoane, având uratoarele vecinatati: la Nord cu proprietatea S.C. "........." S.A., la Est cu Dunare, la Sud cu drum de exploatare si la Vest cu drum de exploatare, imobil care a facut obiectul "contractului de vânzare-cumparare" nr. 631 încheiat la data de 24 aprilie 1998 si înregistrat la pârâta sub nr. 2801 din aceeasi data.

Mai arata recurentul ca instanta de fond a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de pârâta si a respins actiunea sa ca prescrisa si, sustine recurentul, exceptia a fost repusa în discutie de catre instanta cu ocazia punerii concluziilor pe fond, aratând ca  au fost puse în discutie ambele exceptii ridicate de pârâta prin întâmpinare (autoritatea de lucru judecat si prescriptia), instanta pronuntându-se prin încheierea din 7 ianuarie 2010 prin respingerea lor, dispunând continuarea administrarii de probe;  altminteri, cum exceptia prescrierii dreptului material la actiune era o exceptie peremtorie, prin admiterea ei se stagna administrarea oricaror probatorii, care ar fi devenit inutile.

Mai sustine recurentul ca prin actiunea promovata tinde sa valorifice un drept de proprietate care este un drept real si actiunea este clasificata ca fiind o actiune reala, astfel încât nu îi sunt aplicabile dispozitiile Decretului nr. 167/1958.

Precizeaza recurentul ca a facut dovada ca s-a adresat pârâtei prin lichidatorul sau atât la data de 22 mai 2002, cât si la data de 1 octombrie 2007, iar din cuprinsul acestor înscrisuri rezulta faptul ca pârâta recunoaste ca este în imposibilitate de a încheia actul în forma autentica motivat de lipsa Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor de la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, se costata ca acesta este nefondat pentru cele ce urmeaza.

În adevar, la data de 24.04.1998 partile au încheiat o conventie prin care au urmarit sa transmita proprietatea asupra unui teren intravilan în suprafata de 785,55 mp precum si asupra unui cheu fluvial la Dunare, betonat si cu scara de acces la pontoane pe o lungime de 48,01 ml.

Se cuvine a fi observat ca în conformitate cu art. 67 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, în forma în vigoare la data încheieri conventiei, terenul situat în intravilan sau extravilan puteau fi înstrainate, indiferent de  întinderea suprafetei, prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentica.

Conform art. 6 din conventia încheiata între parti, contractul de vânzare cumparare în forma autentica urma sa se încheie si sa se semneze dupa ce vânzatorului i se elibera certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

În aceste coordonate, sustinerile recurentului referitoare la admiterea exceptiei invocata de intimata nu pot fi primite de maniera în care au fost facute. Actiunea având ca obiect pronuntarea unei hotarâri judecatoresti care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumparare este prescriptibila în termenul general de prescriptie de trei ani. Se cuvine a fi subliniat si faptul ca exercitarea posesiei întrerupe termenul de prescriptie, aceasta fiind apreciata ca o recunoastere a dreptului a carui actiune se prescrie. Or, în cauza, nu a rezultat ca reclamantul ar fi avut posesia respectivului imobil.

Nu au fost produse dovezi nici în privinta celorlalte doua cazuri de întrerupere ale cursului prescriptiei neexistând nici un act începator de executare, iar introducerea unei prime cereri de chemare în judecata s-a realizat abia la data de 07.07.2008.

Nici critica legata de eventuala respingere a acestei exceptii prin încheierea din 07.01.2010 nu este întemeiata, instanta de fond pronuntându-se la acea epoca numai asupra exceptiei autoritatii de lucru judecat pe care a respins-o ca nefondata.

În raport de toate aceste considerente, cum plecându-se de la premise exacte s-a ajuns la o solutie corecta, urmeaza ca instanta vazând si dispozitiile art. 312 alin. 1 Cod pr. civila sa respinga recursul ca  nefondat si sa mentina hotarârea atacata ca legala si temeinica.