Civil- hotărâre care să ţină loc de act autentic

Sub nr. .......... din 02.02.2010 a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Babadag cererea formulata de catre reclamantul ..........,  cu domiciliul în .........., judetul Tulcea,  prin care solicita ca în contradictoriu cu pârâta Orasul Babadag, prin Primar, sa  se pronunte o hotarâre care sa tina loc de contract autentic de vânzare-cumparare a suprafetei de 2.500 mp. teren, situat în extravilanul localitatii Babadag, tarlaua 7, parcela 157, lotul 1.1, adjudecat de reclamant în cadrul licitatiei organizate la data de 05.01.2007, pentru pretul de 5.624 lei.

În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca în temeiul Hotarârii nr. 141/2005, a Consiliului Local Babadag, pârâta a organizat o licitatie publica pentru vânzarea unei suprafete de teren din domeniul privat al localitatii, compusa din mai multe loturi, situate în tarlaua 7, parcela 157. La data de 05.01.2007, în urma licitatiei organizate, Comisia a adjudecat în favoarea sa, lotul nr. 1.1, având o suprafata de 2.500 mp. pentru suma de 5.624 lei. A mai aratat reclamantul ca desi a achitat pretul terenului în termen, la data de 01.02.2007, nu s-a finalizat încheierea unui contract de vânzare -cumparare din cauza unei atitudini de tergiversare adoptata de primarul Orasului Babadag, chiar si în urma notificarii facute prin intermediul B.E.J. ...........

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 5 al. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005.

Legal citata, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibila a actiunii întemeiata pe art. 5 alin. 2 din Legea nr. 247/2005, Titlul X, aratând ca aceasta nu are un temei juridic prevazut de lege, deoarece textul nu reglementeaza antecontractul ci da temei juridic folosirii unui antecontract valabil încheiat. Pârâta a mai precizat ca reclamantul este sotul persoanei care detine functia de secretar al Orasului Babadag, numita .........., aceasta fiind în conflict de interese, iar licitatia publica din data de 05.01.2007 este rezultatul ilicit al acestui conflict.

Cu privire la actul de licitatie, pârâta a aratat ca acesta nu poate fi considerat un antecontract deoarece nu are obiectul unui antecontract, nu cuprinde promisiuni bilaterale, ci obligatii legale prescrise de hotarârea consiliului local, nu este rezultatul  negocierii partilor si nu cuprinde clauza de eficacitate sau de dezicere.

A precizat pârâta ca nu se poate face o analogie între un antecontract si  actul de licitatie, deoarece actul de licitatie nu constituie un raport social nereglementat juridic care sa fie interpretat, facând trimitere la antecontract, raport social nereglementat juridic în legislatia actuala. De asemenea, pârâta a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a primarului, aratând ca acesta nu ar avea atributii în transmiterea dreptului de proprietate a terenului si nici la perfectarea contractului în forma autentica.

Pârâta a mai invocat si exceptia prescriptiei dreptului la actiune, aratând ca raportul juridic s-a nascut la data de 05.01.2007, în baza procesului-verbal de adjudecare din acea data. De la data de 05.01.2007, când s-a nascut dreptul de creanta în favoarea adjudecatarului, de a pretinde autoritatii administrative sa-si respecte obligatia de a încheia contractul în forma autentica, si pâna la data introducerii actiunii, 02.02.2010, a  trecut termenul general de prescriptie de 3 ani.

Pe fond, pârâta a solicitat respingerea actiunii, ca nefondata, având în vedere ca HCL Babadag nr. 1/12.01.2007 a revocat HCL Babadag nr. 188/30.11.2006, procesul-verbal de licitatie ramânând fara eficienta juridica, suprafata de teren trebuind folosita pentru restituirea dreptului de proprietate, iar licitatia din 05.01.2010 a fost revocata de autoritatea administrativa în drept.

Pârâta a formulat si cerere reconventionala, prin care a solicitat citarea sotiei reclamantului, numita .........., si a solicitat ca în contradictoriu cu cei doi sa se constate nulitatea absoluta a actelor de licitatie din data de 05.01.2007.

În motivarea cererii reconventionale, pârâta a aratat ca actele de licitatie sunt nule absolut deoarece secretara orasului, fiind sotia adjudecatarului reclamant este în conflict de interese în contextul întocmirii si emiterii actelor existente în cadrul licitatiei publice din data de 05.01.2007.

În drept, pârâtul-reconvenient, a invocat dispozitiile art. 30 Codul familiei, art. 79 din Legea nr. 161/2003 si art. 19 din Legea nr. 7/2004.

La termenul de judecata din data de 11.03.2010, pârâta, prin reprezentant, a formulat precizari cu privire la cererea reconventionala, în sensul restrângerii obiectului acesteia numai la constatarea nulitatii absolute a procesului-verbal de licitatie, si nu cu privire la raportul de evaluare, a deciziilor de numire a membrilor comisiei de licitatie, a publicatiei de vânzare si a caietului de sarcini.

Prin încheierea din data de 11.03.2010, Judecatoria Babadag, în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004 a dispus suspendarea cauzei si trimiterea dosarului la Tribunalul Tulcea - Sectia contencios administrativ pentru solutionarea exceptiei de nelegalitate a Hotarârii nr. 1/12.01.2007 a Consiliului Local Babadag.

Prin Sentinta civila nr. 1831 din 19.07.2010, definitiva si irevocabila la data de 02.08.2010, pronuntata în dosarul nr. 945/88/2010, Tribunalul Tulcea a constatat nelegalitatea Hotarârii nr. 1/12.01.2007 a Consiliului Local Babadag, în ce îl priveste pe reclamant.

În urma repunerii pe rol a cauzei, prin încheierea din data de 11.11.2010, instanta a admis cererea de introducere în cauza a intervenientei în interes propriu ...........

La termenul din data de 20.01.2011, reclamantul prin aparator, a formulat cerere de recuzare a doi dintre judecatorii instantei, iar cel de al treilea judecator a formulat cerere de abtinere.

Prin încheierea nr. 434 din 10.02.2011, pronuntata de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. .........., au fost admise atât cererea de recuzare formulata de reclamantul .........., cât si cererea de abtinere, dispunându-se trimiterea cauzei la Judecatoria Tulcea pentru solutionare.

Pe rolul Judecatoriei Tulcea s-a format dosarul nr. .......... din 03.03.2011.

La termenul din data de 03.06.2011, pârâta,  prin reprezentant, a aratat ca renunta la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a primarului, iar instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune, ca nefondata.

Prin sentinta civila nr. 2376/30.06.2011, Judecatoria Tulcea a respins actiunea formulata de catre reclamantul .........., ca nefondata, si a admis în parte cererea reconventionala formulata de catre pârâta Orasul Babadag, prin Primar, în contradictoriu cu .......... si intervenientul în interes propriu ........... De asemenea, instanta a constatat ca  procesul-verbal de licitatie din data de 05.01.2007 este nul partial numai cu privire la adjudecarea imobilul teren, situat în extravilanul orasului Babadag, tarlaua 7, parcela 157, lotul 1.1, în suprafata de 2.500 mp, adjudecat la valoarea de 5.624 lei de catre ...........

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut ca la data de 09.01.2006, secretarul Consiliului Local Babadag, numita ..........  a avizat pentru legalitate Dispozitia nr. 9 a primarului Orasului Babadag, privind constituirea comisiei de evaluare a ofertelor pentru licitatiile publice organizate în vederea vânzarii unor imobile-terenuri aflate în administrarea Consiliului Local Babadag, iar la data de 06.09.2006, aceeasi persoana, a avizat pentru legalitate Dispozitia nr. 990 a primarului Orasului Babadag privind modificarea si completarea Dispozitiei nr. 9/09.01.2006.

A mai retinut prima instanta ca prin HCL nr. 188/30.11.2006, Consiliul Local Babadag, având în vedere hotarârile consiliului local anterioare privind vânzarea prin licitatie publica a unor suprafete de teren din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, a aprobat Instructiunile pentru ofertanti si Caietele de sarcini, împuternicind Primarul Orasului Babadag sa dispuna componenta comisiei de licitatie si sa reprezinte Consiliul Local Babadag la perfectarea actului de vânzare-cumparare în forma autentica prin semnarea acestuia. Hotarârea Consiliului Local a fost semnata de catre presedintele de sedinta .......... si contrasemnata de secretar .......... si ca la data de 04.12.2006, acelasi secretar a întocmit  si  a semnat pentru primar anuntul de licitatie publica în vederea vânzarii unor suprafete de teren la data de 05.01.2011.  De asemenea, a mai retinut prima instanta, tot secretarul Consiliului Local Babadag s-a ocupat în aceeasi zi si de afisarea anuntului publicitar, la sediul primariei.

A mai aratat judecatorul fondului ca în urma licitatiei organizate la data de 05.01.2007, presedintele Comisiei de licitatie a adjudecat reclamantului, sot al secretarului Consiliului Local Babadag, lotul nr. 1.1, având o suprafata de 2.500 mp, pentru suma de 5.624 lei si ca la data de 29.10.2009, prin B.E.J. .........., reclamantul a formulat notificarea nr. 194 pentru ca la data de 11.11.2009, ora 12.00, pârâtul sa se prezinte la B.N.P. .......... în vederea încheierii contractului de vânzare-cumparare în forma autentica.

S-a mai aratat ca prin HCL nr. 1/12.01.2007, Consiliul Local Babadag a hotarât revocarea în parte a Hotarârii nr. 188/30.11.2006 emisa de catre Consiliul Local Babadag, declarata nelegala în ce îl priveste pe reclamant, potrivit Sentintei civile nr. 1831 din 19.07.2010 a Tribunalului Tulcea.

A mai retinut instanta de fond ca,  în cauza, desi nu s-a stipulat expres prin actul de licitatie o clauza de încheiere în viitor a contractului de vânzare-cumparare în forma autentica, aceasta clauza este subînteleasa si exprima vointa reala a partilor, având în vedere faptul ca licitatia s-a tinut în vederea vânzarii, si faptul ca partile cunosteau ca vânzarea nu este valabila decât dupa încheierea actului de vânzare-cumparare în forma autentica si ca  pârâta a prevazut aceasta situatie, împuternicind prin HCL nr. 188/30.11.2006 Primarul Orasului Babadag sa reprezinte Consiliul Local Babadag la perfectarea actului de vânzare cumparare în forma autentica, prin semnarea acestuia.

Din aceasta cauza, a precizat judecatorul fondului, rezulta în mod evident ca partile au avut în vedere încheierea unui contract de vânzare-cumparare pe care sa îl perfecteze în viitor prin încheierea sa în forma autentica.

A mai apreciat  prima instanta ca numita .........., în calitatea sa de secretar al  Consiliului Local Babadag se afla în conflict de interese, având în vedere ca a participat la luarea deciziilor cu privire la vânzarea prin licitatie publica a unor suprafete de teren din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, iar interesele sale patrimoniale si ale sotului .......... puteau influenta deciziile pe care trebuia sa le ia în exercitarea functiei publice, deciziile luate referindu-se în primul rând la contrasemnarea hotarârii Consiliului Local, în cazul în care s-ar fi considerat ca aceasta este ilegala.

De asemenea, prima instanta a retinut ca numita .......... a avut un rol important si activ în  adoptarea HCL nr. 188/30.11.2006 precum si în punerea în executare a acestei hotarâri, contrasemnând atât hotarârea, cât si anexele privind Caietul de sarcini si instructiunile pentru ofertanti, avizând pentru legalitate constituirea comisiei de licitatie si îndeplinind formalitatile de publicitate ale licitatiei, în conditiile în care unul dintre ofertanti era chiar sotul sau. Totodata, instanta a mai constatat ca în desfasurarea licitatiei, .......... avea un interes personal, asa cum este definit de art. 4 lit. d din Legea nr. 7/2004 si de aceea, chiar daca nu a cumparat terenul în mod direct, acest lucru fiindu-i interzis expres de art. 19 din Legea nr. 7/2004, prin intermediul sotului sau, reclamatul .........., aceasta a achizitionat un bun aflat în proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale în cadrul careia are calitatea de functionar public, fiind în conflict de interese.

De aceea, faptul ca functionarul public nu s-a abtinut de la participarea în luarea deciziilor legate de vânzarea la licitatie a terenului, ci dimpotriva a participat în mod activ în realizarea licitatiei, având un interes personal direct, atrage nulitatea partiala a procesului-verbal de licitatie, în ceea ce îl priveste, în cauza fiind incidente dispozitiile art. 70, 71 si 79 din Legea nr. 161/2003.

Împotriva acestei hotarâri au formulat recurs reclamantul .......... si intervenienta .........., care au apreciat hotarârea ca fiind nelegala si netemeinica.

În motivarea recursului, s-a aratat, în privinta cererii reconventionale, ca motivele de nulitate absoluta invocate de catre pârâta-reclamanta si retinute de catre prima instanta nu sunt întemeiate, deoarece numita .......... nu a participat la luarea nici unei decizii în legatura cu vânzarea terenului în discutie,  ci aceasta decizie a apartinut în totalitate  consilierilor locali si primarului, care au votat, respectiv au executat dreptul de a participa la vânzare si obligatiile corelative acestui demers. Au mai aratat recurentii ca nulitatea, ca sanctiune de drept civil, nu este prevazuta în Legea nr. 161/2003, pentru încalcarea prevederilor referitoare la  conflictul de interese decât pentru functiile publice de autoritate, nu si pentru functionarii publici, singura sanctiune în cazul acestora  constând în raspunderea disciplinara, civila, penala sau administrativa. De asemenea, interdictia de a achizitiona bunuri în mod liber, prevazuta de art. 19 din Legea  nr. 7/2004 nu se aplica recurentului .........., deoarece el nu este functionar public, iar interdictia vizeaza contractele de vânzare-cumparare, nu si un proces-verbal de licitatie.

Relativ la  actiunea principala,  recurentii au aratat ca dispozitiile art. 5 al 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 sunt aplicabile  oricând partile angajate într-un raport juridic se obliga sa încheie în viitor un contract de vânzare-cumparare privitor la un bun, indiferent cum definesc acest acord de vointa, important fiind ca în patrimoniul  partilor sa fie identificata obligatia certa, lichida si exigibila de a face, în sensul de a încheia în  viitor un contract de vânzare-cumparare. De aceea, au mai aratat recurentii, din momentul în care reclamantul a platit pretul adjudecarii, s-a nascut obligatia certa, lichida si exigibila a pârâtei de a încheia contractul de vânzare-cumparare, aceasta obligatie fiind continuta în oferta de vânzare la licitatie publica si în actele subsecvente care compun, în ansamblu, procedura licitatiei. Au mai precizat recurentii, ca nu procesul-verbal de adjudecare  trebuie calificat ca antecontract, ci întregul ansamblu de operatiuni juridice care debuteaza cu oferta de vânzare a terenului si se finalizeaza cu depunerea pretului adjudecarii si ca, pentru calificarea unui act juridic ca antecontract, ceea ce conteaza este natura obligatiilor asumate de parti, prezenta sau absenta unei clauze, cum este cea de eficacitate sau cea de dezicere, fiind indiferenta sau secundara, din perspectiva naturii juridice.

Pentru toate aceste motive, recurentii au solicitat admiterea recursului si modificarea hotarârii recurata, în sensul admiterii actiunii principale, pronuntarii unei hotarâri care sa tina loc de contract de vânzare-cumparare, precum si a respingerii cererii reconventionale, fie ca fiind introdusa împotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva în raport cu  intervenienta .........., fie ca nefondata.

Intimata, legal citata, nu a formulat întâmpinare însa a solicitat, prin intermediul avocatului ales, respingerea recursului si mentinerea sentintei atacata, ca legala si temeinica

Examinând hotarârea recurata, atât pe baza motivelor invocate de catre recurenti, cât si din oficiu, instanta constata ca recursul nu este întemeiat.

Astfel, de la început trebuie precizat ca instanta de recurs este de acord atât cu opinia primei instante,  cât si cu aceea a recurentilor în ceea ce priveste natura juridica a procesului-verbal de licitatie, în sensul ca acesta poate avea caracterul unui antecontract de vânzare-cumparare, generând pentru parti obligatiile specifice unui antecontract, adica, în speta dedusa judecatii, obligatia  pârâtei de a perfecta contractul de vânzare-cumparare în forma autentica.

Acest rationament este însa valabil doar în situatia în care atât procesul-verbal de licitatie, cât si actele anterioare acestuia si care îl fundamenteaza au avut loc cu respectarea tuturor dispozitiilor legale incidente, ceea ce, în prezenta cauza, nu este cazul.

În acest sens, prima instanta a respins actiunea reclamantilor nu pentru ca procesul-verbal de licitatie nu poate produce efectele unui antecontract de vânzare-cumparare,  ci pentru ca atât  procesul-verbal de licitatie, cât si actele care au stat la baza acestuia au fost  încheiate cu nesocotirea dispozitiilor legale imperative  privitoare la conflictul de interese, opinie pe care instanta de recurs o  împartaseste.

Sub acest aspect,  faptul sustinut de catre recurenti ca sanctiunea nulitatii absolute nu este prevazuta în Legea nr. 161/2003, în cazul actelor juridice încheiate de catre functionarii publici, este real, dar nu are semnificatia pe care încearca sa o acrediteze recurentii, deoarece, pe lânga nulitatile exprese, exista, dupa cum se stie,  si nulitati virtuale, care produc aceleasi efecte.

În aceasta ordine de idei, faptul ca numita .......... a participat în calitate de secretar al Primariei Babadag la întocmirea unor acte ce au stat la baza  procesului-verbal de licitatie în urma caruia sotul sau a adjudecat un teren este contrar dispozitiilor art. 70, 71 si 79 din  Legea nr. 161/2003, care reglementeaza situatiile în care functionarul public se afla în conflict de interese. Prin urmare,  adjudecarea respectivului teren de catre sotul secretarului Primariei Babadag, s-a facut prin frauda la lege, acesta constituind un motiv de nulitate absoluta a actului juridic încheiat în acest mod, motiv care, prin chiar continutul si denumirea sa, nu  poate fi prevazut expres, ci intervine ori de câte ori este încalcata o dispozitie legala imperativa, asa cum sunt cele mentionate anterior.

Sustinerea recurentilor în sensul ca  numita .......... nu a luat nici o decizie referitoare la desfasurarea licitatiei si nici nu a participat la luarea vreunei decizii în acest sens nu poate fi retinuta, cât timp din înscrisurile administrate în cursul primei instante (actele care au premers si au pregatit licitatia) rezulta contrariul, faptul ca aceste acte au fost semnate si de catre .......... însemnând tocmai ca aceasta a luat, cel putin, parte la luarea deciziilor referitoare la desfasurarea licitatiei.

De aceea, faptul ca procesul-verbal de licitatie nu poarta semnatura numitei .......... nu are relevanta, cât timp acest act nu putea exista în lipsa actelor premergatoare, si care au pregatit licitatia, acte semnate de catre respectiva persoana.

În ceea ce priveste  sustinerea recurentilor ca nu pot fi extinse cazurile de conflict de interese asupra sotului persoanei care se afla  într-o asemenea situatie, în cazul de fata asupra reclamantului .........., în  principiu acestea sunt adevarate, dar numai în situatia în care acela dintre soti care se afla în conflict de interese, nu participa în nici un mod la luarea deciziilor si nu poate influenta în nici un fel modul de desfasurare al licitatiei, sau al oricarei alte operatiuni juridice în urma careia celalalt sot, ce nu se afla în conflict de interese, dobândeste un bun. Or, în prezenta cauza, asa cum s-a aratat anterior, sotia reclamantului, în calitatea sa de secretar  al Primariei orasului Babadag, a fost implicata în mod nemijlocit în desfasurarea licitatiei, ce a avut ca urmare adjudecarea unui teren de catre sotul sau.

Mai mult decât atât, bunul astfel dobândit este supus regimului comunitatii de bunuri, astfel încât devine bun comun al sotilor, deci  inclusiv al aceluia dintre soti care se afla în conflict de interese, asa cum e cazul numitei ...........

Revenind la modul în care nulitatea absoluta poate interveni, ca sanctiune de drept civil, chiar recurentii au precizat ca încalcarea dispozitiilor care reglementeaza conflictul de interese, desi nu  poate determina în  opinia lor nulitatea actului astfel încheiat, poate atrage raspunderea civila  a celui care a încheiat actul. În acest sens, instanta apreciaza ca nulitatea absoluta, fiind o sanctiune de drept civil, poate constitui unul dintre modurile în care functioneaza aceasta raspundere civila, cu atât mai mult cu cât, asa cum s-a precizat anterior, bunul astfel dobândit este bun comun, deci inclusiv al persoanei fata de care se poate angaja raspunderea civila în prezenta speta.

Referitor la sustinerea recurentilor ca interdictia prevazuta pentru functionarii publici de art. 19 din Legea nr. 7/2004, de a achizitiona bunuri aflate în proprietate privata a statului sau unitatilor administrativ teritoriale vizeaza doar contractele de vânzare-cumparare, iar nu si procesele-verbale de licitatie,  instanta apreciaza ca aceasta nu este întemeiata, întrucât interdictia nu priveste un anumit mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui astfel de bun, ci faptul ca asemenea bunuri nu pot fi dobândite de catre functionarii publici în nici un mod, deci nici ca urmare a unei licitatii.

Având în vedere aceste considerente si întrucât nu exista alte motive de nelegalitate a hotarârii recurata, instanta urmeaza a respinge recursul formulat de catre recurentii .......... si .......... în contradictoriu cu intimata Orasul Babadag - prin Primar,  împotriva sentintei civile nr. 2376/30.06.2011 a  Judecatoriei Tulcea, ca nefondat si a mentine sentinta civila nr. 2376/30.06.2011 a Judecatoriei Tulcea, ca legala si temeinica.

Domenii speta

Spete similare