Civil- plângere contravenţională

Prin plângerea contraventionala înregistrata pe rolul Judecatoriei Tulcea la data de 26.10.2010 sub nr.........., petenta  SC ......... SRL Tulcea a solicitat, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR - DIRECTIA JUDETEANA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE TULCEA, anularea procesului verbal de contraventie seria ANV /200 nr. 0012705 din data de 06.10.2010, prin care a fost amendata cu suma de 1500 de lei (fila 6).

În motivarea plângerii, petenta a aratat, sub aspectul legalitatii, ca actul este întocmit cu încalcarea prevederilor art. 17 din OG nr. 2/2001 referitor la indicarea datei savârsirii contraventiei.

Precizeaza petenta ca nu exista fapta contraventionala ce poate fi retinuta în sarcina sa, întrucât SC ......... SRL  a actionat numai ca agent de tranzit pe relatia MM44-Sulina pentru convoiul format din împingator remorcher Alexandria I, remorcher Canal Service 9 si corpul de nava Ryshkany ce constituia marfa ce trebuia dusa din Ismail la Sulina pentru dezmembrare.

Invoca, în sustinerea afirmatiilor art. 22 din Ordonanta 22/1999 care defineste agentul ca fiind cel care reprezinta nava în fata autoritatilor publice care presteaza servicii pentru nava, echipaj, proprietar sau operator si actioneaza în limitele mandatului de împuternicire dat de catre  acestia, ceea ce înseamna ca agentul angajat doar pentru tranzit nu are vreo raspundere pentru marfa încarcata pe nava.

Mai mentioneaza petenta ca, situatia este putin diferita în cazul de fata prin prisma marfii  transportate si anume corpul de nava Ryshkany si, având în vedere ca agentul de nava, respectiv petenta, nu a primit de la ......... (fostul proprietar al marfii încarcate) decât manifestul încarcaturii privind corpul de nava, nu avea cum sa depuna vreun cargo manifest privind cei 400 litri de ulei de  motor, deoarece nu agentul întocmeste vreun cargo manifest. Continua petenta si sustine ca, în mod eronat, inspectorul vamal a considerat marfa constând  în corp de nava Ryshkany ca o  nava pentru care se emite declaratie provizii bord si cargo manifest.

Petenta sustine, de asemenea, faptul ca, la intrarea în tara, pe data de 23.09.2009, reprezentantul vamii a verificat marfa constând în corp de nava si în niciun document  nu a fost specificat faptul ca existau la  bordul acesteia 400 litri ulei de motor, ceea ce înseamna ca acestia nu existau la momentul intrarii în tara, fiind depozitati ulterior.

Mai invoca petenta dispozitiile Conventiei FAL la care face referire art. 86 din HG nr. 707/2006 care nu prevede obligatia transportatorului de  a depune manifestul încarcaturii, ceea ce înseamna ca articolul mentionat excede prevederilor Conventiei la care România a aderat  prin Ordonanta nr. 58/1999.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, petenta mentioneaza noi aparari, în completarea celor din plângerea formulata.

Astfel, precizeaza ca la data de 24.09.2010 (data pâna la care ar fi trebuit depus manifestul marfii) nu mai avea calitatea de agent, deoarece înca de pe data de 24.09.2010 corpul de nava a fost predat beneficiarului.

Petenta precizeaza ca, agentul poate fi sanctionat doar daca i s-ar fi predat  de catre armator sau transportator manifestul încarcaturii si nu l-ar fi depus la autoritatile portuare. În cazul de fata, sustine petenta,  se poate observa din declaratia de provizii de bord din data de 07.10.2010 întocmita de catre proprietarul marfii ca de abia la aceasta data declara 3000 kg ulei de motor.

Totodata, petenta mentioneaza ca potrivit art. 651 din HG nr. 707/2006 constituie contraventie nedepunerea documentelor privind marfurile transportate cu mijloacele de transport, or agentul a depus la biroul vamal, înca de la data intrarii în tara, cargo manifestul marfii pentru corpul de nava, ceea ce înseamna ca obligatia a fost îndeplinita, dar necorespunzator.

Solicita petenta a se avea în vedere si dispozitiile art. 2.19 din Sectiunea a 2 a din OG nr. 58/1999, iar în subsidiar, înlocuirea sanctiunii amenzii cu avertismentul.

În drept, plângerea nu a fost întemeiata. 

Intimata a formulat întâmpinare (fila 13-17) prin care a solicitat respingere plângerii ca nefondata si a depus la dosar, în aparare, copii de pe: proces verbal din data de 06.10.2010 (file 18-19), declaratia proviziilor de bord nr. 558 din data de 07.10.2010 (file 20-21).

În temeiul art. 167 c.pr.civ., coroborat cu art. 33, 34 din OG 2/2001, instanta a încuviintat pentru ambele parti proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Prin sentinta civila nr. 1698/12 mai 2011 Judecatoria Tulcea a respins plângerea petentei ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin procesul verbal de contraventie seria ANV/200 nr. 0012705/06.10.2010, petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda în cuantum de 1500 lei, pentru ca, în urma controlului inopinat efectuat în data de 06.10.2010, ora 14:00, la bordul navei  cargo Ryshkany din Port Sulina, s-a constatat ca agentul navei, SC ......... SRL, nu a respectat obligatia de a prezenta autoritatii vamale Sulina originalul manifestului încarcaturii de 400 litri de ulei motor Castrol ce se afla în magazia de marfuri a navei ,  fapta constituind o încalcarea a dispozitiilor art. 651 lit. a din Hotarârea de Guvern nr.707/2006.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat, instanta a retinut ca acesta a fost încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absoluta ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sustinerea petentei în sensul ca lipseste data savârsirii faptei nu este întemeiata deoarece potrivit art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, contraventia este  continua în situatia în care încalcarea obligatiei legale dureaza în timp, iar fapta prevazuta de art. 651 lit. a din HG 707/2006 este o contraventie continua, având ca moment al consumarii expirarea termenului de 24 ore în care agentul navei trebuia sa depuna declaratia de marfa pentru nava Ryshkany si un moment al epuizarii, cel al constatarii acestui aspect de catre angajatii biroului vamal, respective 06.10.2010.

În aceste conditii, instanta a aratat ca în masura în care procesul verbal  contine data constatarii faptei - în cazul de fata 06.10.2010, aceasta coincide cu data savârsirii acesteia.

Sub aspectul temeiniciei, instanta a retinut ca, desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, acesta face dovada situatiei de fapt si a încadrarii în drept pâna la proba contrara, în concordanta cu art. 34 din O.G. 2/2001.

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza în toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, în masura în care statul respecta limite rezonabile, având în vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, hotarârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forta probanta a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, care este liber sa reglementeze importanta fiecarui mijloc de proba, însa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni v. Franta, hotarârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proportionalitatii, trebuie observat ca dispozitiile HG nr. 707/2006 care au fost încalcate au drept scop  asigurarea în bune  conditii a schimbului de marfuri si bunuri dintre România si alte tari .

Persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii între scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramâne nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel v. România, hotarârea din 4 octombrie 2007).

Având în vedere aceste principii, instanta a retinut ca procesul verbal de contraventie beneficiaza de o prezumtie relativa de veridicitate si autenticitate, permisa de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar sustinerile contestatorului nu au fost dovedite în fata instantei prin nicio proba.

Pentru a ajunge la o astfel de concluzie, instanta a retinut, în primul rând definitia navei cuprinsa în art. 23 lit. a  din OG nr. 42/1997: "  sunt nave, în întelesul prezentei ordonante: navele maritime si de navigatie interioara de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navigheaza la suprafata ori în imersie, destinate transportului de marfuri si/sau de persoane, pescuitului, remorcajului ori împingerii".

Având în vedere definitia navei, instanta a apreciat ca, corpul de nava Ryshkany constituie o nava si nu marfa transportata, asa cum apreciaza  petenta.

Faptul ca acel corp de nava constituie nava si nu marfa este confirmat chiar de  proprietarul acesteia, ............. care la data de 07.10.2010, ulterior sanctionarii a depus la Biroul Vamal Sulina, declaratia proviziilor de bord nr. 558 pentru nava Ryshkany (fila 20).

Potrivit art. 1 lit. b din HG nr. 672/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Conventiei nr. 163/1987 privind bunastarea navigatorilor pe mare si în port,  agentul navei  este agent economic specializat si autorizat, împuternicit de armatorul, operatorul sau comandantul navei sa reprezinte nava si sa o asiste de la sosire si pâna la plecarea din port.

Cu alte cuvinte, agentul navei este cel care, într-un anumit port, îl reprezinta pe armator, asista nava, se preocupa de receptia si livrarea marfurilor.

Activitatea de agenturare presupune cunoasterea temeinica  a legilor si regulilor.

Potrivit art. 2 din HG 672/2003 :

(1) agentul navei este singura persoana juridica prin intermediul careia se realizeaza legatura dintre nava, reprezentata de comandantul acesteia, si autoritatile publice, respectiv Fundatia, si care reprezinta interesele si responsabilitatile navei în raport cu acestea.

(2) agentul navei este obligat sa respecte prevederile legale care reglementeaza bunastarea navigatorilor pe mare si în port, prevederile prezentelor norme metodologice si sa le aduca la cunostinta comandantului navei care opereaza în port.

Potrivit art. 85 din HG nr. 707/2006 la transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul, armatorul ori agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza sa fie descarcate sau transbordate este obligat sa prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta.

Prin urmare, petenta, în calitate de  agent al navei si bun cunoscator al prevederilor legale, trebuia, în primul rând, sa cunoasca ca acel corp de nava calificat ca marfa, constituie, în fapt, o nava pentru care se impunea depunerea declaratiei de marfa în acord cu dispozitia legala mai sus citata. Si aceasta, chiar daca autoritatile nu au solicitat depunerea acesteia si au sanctionat fapta dupa aproximativ 3 saptamâni  de la data savârsirii ei, când petenta nu mai avea calitatea de agent al navei. Si aceasta, întrucât încetarea calitatii de agent nu are semnificatia exonerarii raspunderii contraventionale a petentei pentru fapte savârsite în aceasta calitate, atât timp cât art. 13 alin.1 din OG nr. 2/2001 dispune ca aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie în termen de 6 luni de la data savârsirii faptei. 

De retinut ca prezenta plângere nu are ca obiect verificarea îndeplinirii corespunzatoare a atributiilor agentilor vamali, ci îndeplinirea în mod legal a obligatiilor care îi revin petentei în calitate de agent de nava.

Nu are relevanta faptul ca la primul control efectuat de agentii vamali nu s-a evidentiat cantitatea de 400 litri de ulei motor, ci important pentru solutionarea prezentei cauze este împrejurarea ca nu s-a depus nicio declaratie de marfa pentru nava Ryshkany, indiferent ca cei 400 litri de ulei de motor existau sau nu pe nava la data de 23.09.2010.

Este adevarat ca agentul navei nu raspunde de realitatea continutul declaratiei (raspunderea revenind capitanului navei), dar el are obligatia de a încunostinta capitanul de obligativitatea depunerii acestei declaratii, independent de împrejurarea ca la bordul navei exista sau nu marfa.

Cu alte cuvinte, în cazul de fata, agentul navei trebuia sa constate ca acel corp de nava constituie, în fapt nava si  sa încunostinteze capitanul ca, în acest caz trebuie sa depuna declaratie de marfa .

Daca la bordul navei nu existau marfuri, declaratia de marfa trebuie sa evidentieze acest aspect.

Ceea ce trebuie retinut este faptul ca agentul navei este mai mult decât un simplu intermediar care ia niste documente de la capitanul navei si le depune la biroul vamal, asa cum afirma petenta. Agentul navei este un foarte bun cunoscator al legilor si al regulilor locale, un specialist care trebuie sa cunoasca, în speta, documentele ce se impun a fi depuse la biroul vamal.

Referitor la neconcordanta  invocata de petenta în sensul ca în declaratia proviziilor de bord nr. 558 întocmita de fostul proprietar al navei la data de 07.10.2010, este evidentiata cantitatea de 3000 kg ulei de motor, pe când la controlul vamal din data de 06.10.2010, inspectorii vamali au evidentiat doar 400 litri de ulei de motor, instanta retine ca petenta, în mod gresit a apreciat ca  notiunea de "3000 kg of petroleum waste "  semnifica ulei de motor, în realitate petroleum waste  se traduce ca fiind deseuri, reziduuri petroliere.

Nu este vorba, prin urmare, de nicio neconcordanta, deseul petrolier fiind, desigur, cu totul altceva decât uleiul de motor.

O alta confuzie pe care petenta o face este referitor la notiunile de cargo manifest si declaratie de marfa, despre care face afirmatia ca ar fi documente diferite. Ceea ce nu a înteles petenta, prin avocat, este faptul ca acel cargo manifest (document ce prezinta toate marfurile transportate în voiajul navei) este identic ca si continut cu  documentul  denumit declaratia de marfa (în acest sens pct. 2.3.4 din sectiunea  a 2 a  din OG nr. 58/1999 precizeaza în mod expres ca manifestul marfii trebuie sa contina cel putin cerintele prevazute de practica recomandata 2.3.1 si de standardul 2.3.2 si sa fie semnata sau autentificata si datata, asa cum este prevazut în standardul 2.3.3. - adica continutul declaratiei de marfa). Diferenta în practica, este probabil data doar de formularul folosit.

Având în vedere cele  mentionate, instanta a apreciat  ca dispozitia din art. 85 din HG nr. 707/2006 nu excede Conventiei FAL, din moment ce, din punct de vedere al continutului, manifestul marfii este identic cu declaratia de marfa. 

Cu privire la procedura invocata de petenta la care face referire art. 2.19 din sectiunea a 2 a din OG nr. 58/1999, instanta a apreciat ca nu este aplicabila, în speta nefiind în discutie erori constatate în documente, ci de nedepunerea unui document.

Împotriva acestei hotarâri petenta SC ......... SRL Tulcea a formulat recurs în termen legal.

Prin concluziile scrise depuse la data de 20 octombrie 2011 petenta a dezvoltat motivele de recurs.

Astfel, a aratat petenta, reluând în cea mai mare parte motivele plângerii depusa la prima instanta, ca procesul-verbal nu contine data savârsirii faptei, ca la data de 24 septembrie 2010 petenta nu mai avea calitatea de agent al navei si deci nu poate avea calitatea de contravenient, ca în mod gresit a apreciat prima instanta ca marfa Ryshkany este o nava si ca nu exista nicio fapta contraventionala, deoarece la data de 23 septembrie 2010 nu existau cei 400 l ulei de motor.

Analizând recursul declarat de  SC ......... SRL Tulcea, Tribunalul constata ca acesta este întemeiat în ce priveste legalitatea procesului-verbal contestat.

Astfel, potrivit art. 17 din OG 2/2001, lipsa mentiunilor privind data comiterii faptei atrage nulitatea procesului-verbal.

Prin procesul verbal de contraventie seria ANV/200 nr. 0012705/06.10.2010, petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda în cuantum de 1500 lei, pentru ca, în urma controlului inopinat efectuat în data de 06.10.2010, ora 14:00, la bordul navei  cargo Ryshkany din Port Sulina, s-a constatat ca agentul navei, SC ......... SRL, nu a respectat obligatia de a prezenta autoritatii vamale Sulina originalul manifestului încarcaturii de 400 litri de ulei motor Castrol ce se afla în magazia de marfuri a navei ,  fapta constituind o încalcarea a dispozitiilor art. 651 lit. a din HG nr.707/2006.

Potrivit art. 85 din HG nr. 707/2006 la transportul marfurilor pe cale maritima sau fluviala comandantul, armatorul ori agentul navei care transporta marfuri ce urmeaza sa fie descarcate sau transbordate este obligat sa prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încarcaturii si sa depuna o copie de pe acesta.

Din înscrisurile depuse la dosar rezulta ca nava Ryshkany a acostat în portul Sulina la data de 23 septembrie 2010.

Prin urmare, pâna la data de 24 septembrie 2010 petenta ar fi avut obligatia de a prezenta exemplarul original al manifestului încarcaturii si de a depune o copie de pe acesta. Daca la momentul expirarii celor 24 de ore, obligatia prezentarii înscrisului nu a fost îndeplinita, contraventia a fost savârsita, atât în ce priveste consumarea cât si epuizarea ei.

Într-adevar, potrivit art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, contraventia este  continua în situatia în care încalcarea obligatiei legale dureaza în timp, însa în cauza de fata încalcarea obligatiei de prezentare a manifestului încarcaturii nu dureaza în timp, ci s-a produs la momentul expirarii celor 24 de ore prevazute de textul legal aratat. Faptul ca respectiva contraventie a fost constatata mai târziu, dupa aproximativ doua saptamâni nu înseamna ca acea contraventie este continua, ci ca ea nu a fost constatata la momentul comiterii ei, ci ulterior, în termenul de prescriptie a aplicarii sanctiunii.

De altfel si judecatorul fondului admite, implicit, dupa ce arata ca fapta dedusa judecatii este o contraventie continua, ca de fapt momentul savârsirii faptei este la data de 24 septembrie 2010, adica la 24 de ore de la acostare (fila 5, alineatul 1, rândul 6 din hotarârea de fond).

Nefiind în prezenta unei contraventii continue, data savârsirii faptei nu mai coincide cu data constatarii ei de catre agentul constatator.

De altfel, în opinia Tribunalului chiar si în cazul contraventiilor continue, agentul constatator este obligat sa indice în procesul-verbal data savârsirii faptei, chiar daca aceasta coincide cu data constatarii ei.

Cum agentul constatator nu a mentionat în procesul-verbal data comiterii contraventiei, respectivul act este nelegal întocmit, fiind lovit de nulitatea absoluta prevazuta de art. 17 din OG 2/2001.

Asa fiind, Tribunalul va admite recursul, va modifica hotarârea atacata si, rejudecând, va admite plângerea si va anula procesul-verbal contestat ca nelegal întocmit.

Domenii speta

Spete similare