Infracţiuni de omor, prev. de art.174 Cod penal şi tentativă la omor, prev. de art.20 raportat la art.174 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.b) Cod penal.

Dosar nr. 356/89/2011 infracţiuni de omor, prev. de art.174 Cod penal şi tentativă la omor, prev. de art.20 raportat la art.174 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.b) Cod penal.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 128

Şedinţa publică de la 23 Iunie 2011

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: NICOLAE PARPALEA-FILIP

Grefier: ALINA-ROXANA VOLOCARU

Ministerul Public reprezentat de procuror SORIN ARMEANU din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul P S, trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor, prev. de art.174 Cod penal şi tentativă la omor, prev. de art.20 raportat la art.174 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.b) Cod penal.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 22 iunie 2011, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi 23 iunie 2011, când a hotărât următoarele;

T R I B U N A L U L

Asupra acţiunii penale de faţă;

Prin rechizitoriul nr.541/P/2010 întocmit la data de 14.02.2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul P S, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor, prev. de art.174 Cod penal şi tentativă la omor, prev. de art.20 raportat la art.174 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.b) Cod penal, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr.356/89/2011.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut faptul că în noaptea de 12/13.11.2010, inculpatul  folosind o sticlă cu lichid inflamabil, le-a stropit pe concubina sa D F, precum şi pe bunica acesteia, victima NN, după care le-a dat foc.

La primul termen de judecată din data de 30 martie 2011, inculpatul a fost audiat. Inculpatul şi-a nuanţat declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală, recunoscând că a stropit cele două femei, însă fără a avea cunoştinţă de conţinutul sticlei respective. Inculpatul nu a ştiut să spună cum au luat foc victima şi partea vătămată.

La acelaşi termen de judecată, fiindu-i aduse la cunoştinţă dispoziţiile art.3201 Cod procedură penală, inculpatul a înţeles să se prevaleze de prevederile acestui text de lege.

Instanţa a constatat imposibilitatea aplicării art.3201 Cod procedură penală, raportat la poziţia procesuală a inculpatului, având în vedere că declaraţia acestuia nu a constituit o recunoaştere integrală şi necondiţionată a situaţiei de fapt reţinută prin actul de sesizare a instanţei.

Au fost audiaţi martorii  din lucrări G E, SF, L C, H C şi A V, martori care în seara respectivă se aflau la un priveghi şi care au relatat aspecte ulterioare comiterii faptei, în sensul că au văzut-o pe partea vătămată D F ieşind din casa inculpatului, dezbrăcată până la brâu şi spunând că inculpatul le-a stropit cu diluant şi le-a dat foc.

În apărare, inculpatul şi-a propus audierea, în calitatea de martor, a părţii vătămate D F, calitate în care a fost audiată de către instanţă, având în vedere faptul că aceasta nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Martora D F şi-a schimbat declaraţiile date iniţial în faza de urmărire penală şi a încercat să convingă instanţa că faptele au fost urmarea unui accident cu urmări nefericite, iar inculpatul nu are nicio vină în comiterea lor.

Inculpatul a depus un memoriu în care reiterează susţinerile făcute în faţa instanţei de judecată, în sensul că a aruncat conţinutul sticlei pe cele două femei cu scopul de a o face să tacă din gură pe N N, fără însă a cunoaşte modalitatea în care cele două s-au aprins.

Susţine inculpatul în memoriul său că dacă ar fi încercat să le omoare pe cele două femei, nu ar mai fi intervenit să le salveze aruncând o găleată de apă pentru a stinge focul şi făcând demersuri la vecini pentru a chema ambulanţa.

Din actele şi lucrările dosarului  instanţa reţine următoarea situaţie de fapt;

Inculpatul are vârsta de 33 ani, este locuitor al satului P, a trăit în concubinaj cu o terţă persoană cu care a conceput doi copii, iar după separarea în fapt, concubina sa a plecat în străinătate şi, ulterior, inculpatul a iniţiat o relaţie de concubinaj cu vătămata D F, aceştia locuind împreună la domiciliul inculpatului.

În ziua de 12.11.2010, inculpatul a consumat alcool, a fost la un magazin din sat, de unde a cumpărat vopsele şi lichid inflamabil, de gen „TERPINOL", pe care, împreună cu concubina sa D F, le-a adus la domiciliu şi l-a depozitat pe jos, în camera situată pe partea dreaptă a holului de intrare.

Ulterior, în aceeaşi seară, inculpatul s-a deplasat la locuinţa părinţilor concubinei sale, împreună cu aceasta, colo consumând băuturi alcoolice, până către orele 24.00, iar la domiciliul inculpatului a rămas victima N N, în vârstă de 67 ani, care era bunica vătămatei D F.

După ce au consumat diferite băuturi alcoolice la domiciliul părinţilor lui DF, către miezul nopţii, inculpatul şi vătămata D F au revenit la locuinţă, care, în afară de bucătăria situată în partea stângă a holului de intrare şi camera din dreapta holului, unde au fost depozitate vopselurile şi lichidul inflamabil, era prevăzută cu o cameră în care inculpatul şi vătămata dormeau împreună.

Având în vedere ora târzie, inculpatul s-a retras în camera de dormit, timp în care vătămata D F a rămas în bucătărie unde, pe pat, se afla victima N N, cele două discutând diverse probleme, printre care şi cea a relaţiei dintre partea vătămată şi inculpat.

Acesta din urmă, văzând că vătămata DFnu vine în pat, s-a apropiat de uşa bucătăriei şi susţine că victima N N îi spunea vătămatei D F că o să-i facă vrăji inculpatului, ca acesta să nu nai aibă altă femeie şi să nu se mai poată recăsători.

În aceste condiţii, inculpatul a intrat în camera opusă bucătăriei în care se aflau victima NN şi vătămata D F, a luat o sticlă de diluant, din plastic, deplasându-se către bucătărie, timp în care a scos dopul de plastic al recipientului, pe care l-a aruncat pe jos în momentul intrării în bucătărie, după care a stropit atât victima cât şi vătămata cu lichidul inflamabil, şi, folosind un chibrit, le-a dat foc.

Vătămata D F, fiind mai tânără, a fugit din locuinţă, cu hainele în flăcări, rupându-şi hainele de pe ea, astfel că a ajuns în drumul public în bustul gol, ţipând după ajutor.

În apropiere se desfăşura o pomenire, astfel că mai multe persoane au ieşit în drum, alertate de ţipete, iar vătămata a relatat că ea şi bunica ei N N au fost incendiate cu lichid inflamabil de inculpatul.

În acest timp, inculpatul, rămas cu victima NNi în locuinţă, a conştientizat fapta gravă pe care a săvârşit-o, astfel că a încercat să stingă flăcările de pe corpul victimei, pe care apoi a scos-o din locuinţă.

În acest timp, prin serviciul de urgenţă „112", a fost anunţată ambulanţa, iar la faţa locului s-au deplasat mai multe echipaje, care au preluat atât victima N N, cât şi vătămata D F, care prezentau arsuri importante pe suprafaţa corpului, dar care l-au preluat şi pe inculpatul Păun Sebastian care, accidental, la momentul incendierii celor două femei arătate, datorită prelingerii lichidului inflamabil pe antebraţul stâng, s-a autoincendiat.

Înainte de urcarea sa în ambulanţă, victima a fost audiată de un poliţist, căruia i-a declarat că a fost incendiată de inculpatul Păun Sebastian, însă vătămata - concubina inculpatului, i-a strigat acestuia că îl iartă pentru ce a făcut şi să nu recunoască condiţiile în care au fost incendiate ea şi bunica sa.

Atât victima cât şi vătămata au fost transportate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, unde li s-au acordat îngrijiri medicale, timp în care organele de poliţie au întreprins acte premergătoare, în cadrul cărora vătămata ntina a încercat să îl protejeze pe inculpatul, susţinând un accident domestic, produs în încercarea de a aprinde focul în sobă.

În aceste condiţii, iniţial, inculpatul a susţinut o situaţie nereală în prima sa declaraţie dată în faţa organelor de poliţie, bazându-se pe afirmaţiile făcute de concubina sa, cu care, după spitalizare, a luat legătura în cadrul unităţii spitaliceşti.

La cercetarea la faţa locului, s-a relevat că sursa focului nu provine de la soba existentă în încăpere, în imediata apropiere a acesteia fiind identificată o mătură fără coadă, care ar fi trebuit să ia foc, dacă acolo ar fi izbucnit flăcările care au afectat victima şi vătămata, iar singurele urme de foc au fost identificate pe patul din partea dreaptă a uşii de acces în încăpere, situat în imediata apropiere a acesteia, loc unde s-au aflat, anterior incendierii, victima şi vătămata.

De asemenea, cercetarea la faţa locului a relevat prezenţa la distanţă de uşa de acces, sub masă, a dopului de plastic de culoare galbenă al sticlei cu lichid inflamabil, cu care inculpatul a stropit victima şi vătămata, ca şi o cutie cu chibrituri, probe care, coroborate ulterior cu declaraţiile date de victima şi vătămata, indică, cu un înalt grad de certitudine, că inculpatul, iritat de conversaţia dintre vătămată şi victimă, le-a stropit cu lichid inflamabil şi le-a incendiat.

Fiind sesizate inadvertenţele dintre declaraţia dată organelor de poliţie de către inculpat şi rezultatul cercetării la faţa locului, inculpatul a fost reaudiat de către procuror, în faţa căruia a recunoscut că, de fapt, supărat că victima  îl vorbea de rău faţă de concubina sa, le-a incendiat, în condiţiile deja arătate.

Ulterior, inculpatul şi-a menţinut poziţia de recunoaştere a faptei, atât în declaraţia dată apoi la procuror, cât şi în faţa instanţei, unde a declarat că-şi menţine declaraţiile date în faţa procurorului. La judecata în primă instanţă, inculpatul a circumstanţiat declaraţiile sale şi a susţinut că de fapt nu şi-a dat seama că în sticla pe care a folosit-o se afla diluant sau altă substanţă şi că nu a scăpărat niciun chibrit, incendiul izbucnind probabil, din cauza ţigării aprinse pe care o avea în mână partea vătămată.

Inculpatul a fost spitalizat, în perioada 13-22.11.2010, după care, fiind externat, a fost prezentat procurorului, care l-a reţinut preventiv, iar apoi a fost prezentat Tribunalului Vaslui cu propunere de arestare preventivă, care a fost admisă de instanţă, iar inculpatul nu a formulat recurs împotriva acestei hotărâri.

Vătămata a fost examinată preliminar pe perioada spitalizării, iar ulterior, pentru aceasta, s-a întocmit Raportul de expertiză medico-legală nr. 369/ED/2010, prin care s-a concluzionat că D F a prezentat leziuni traumatice de tipul arsurilor de gradul II gambe bilateral, antebraţe bilateral, lombe şi mâini bilateral, arsurii gradul I la nivelul feţei. La examinarea din data de 10 ianuarie 2001, sus-numita a mai prezentat leziuni traumatice de tipul plăgii atone cu lipsă de tegument. Leziunile s-au putut produce ca urmare a acţiunii focului deschis asupra

tegumentelor şi pot data din 13 noiembrie 2010. Au necesitat 63-65 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor şi au pus în primejdie viaţa sus-numitei.

Ulterior incidentului, victima N N a fost internată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, până la data de 28.11.2010, iniţial la secţia ATI, fiindu-i acordate îngrijiri medicale de specialitate, în condiţiile în care prezenta arsuri de gr. II-III pe 50 % din suprafaţa corporală însă, după 15 zile de spitalizare, victima a decedat, ca urmare fiind întocmit Raportul de expertiză medico-legală (autopsie) nr. 355/N/2010 al Serviciului Medico-Legal Judeţean Vaslui, prin care s-a concluzionat că moartea numitei Negrescu Niculina a fost violentă şi s-a instalat la data de 28 noiembrie 2010. Moartea a avut drept cauză insuficienţa organică multiplă, instalată în

evoluţia unui sepsis sever. Sepsisul sever cu evoluţie infaustă a fost consecinţa unor arsuri de gradul II-III, pe suprafaţă de circa 25 %, infectate. Arsurile, responsabile de tanatogeneză, s-au produs prin flacără, posibil în circumstanţele relevate de anchetă. Intre arsuri şi moarte există legătură de cauzalitate de tip indirect, moartea fiind cauzată de complicaţiile septice ale arsurilor.

Din coroborarea întregului material probator administrat în cauză, rezultă  că inculpatul a aruncat asupra părţii vătămate şi a victimei cu un lichid inflamabil, după care a scăpărat un chibrit şi le-a dat foc. Recunoaşterile parţiale ale inculpatului se coroborează cu declaraţiile iniţiale ale părţii vătămate şi ale victimei, precum şi cu declaraţiile martorilor A V, S F, L C şi H C.

Rezultă din declaraţiile date de aceşti martori la urmărirea penală şi menţinute în faţa instanţei de judecată, că atunci când partea vătămată a ajuns în apropierea casei unde martorii participau la un priveghi, le-a spus acestora că „P”, poreclă sub care inculpatul era cunoscut, le-a dat foc ei şi bunicii sale.

La judecata în primă instanţă, partea vătămată a susţinut că după ce inculpatul a aruncat asupra lor cu diluant, ea ar fi scăpărat un chibrit pentru a-şi aprinde o ţigară, situaţie în care a izbucnit incendiul, cu consecinţele arătate în actele medico-legale. Este evident că partea vătămată a încercat să îl disculpe pe inculpat, intenţie pe care a manifestat-o de la început, când, înainte de a urca în salvare, i-a spus inculpatului să nu recunoască nimic pentru că ea îl iartă. De altfel, pe durata spitalizării inculpatului, acesta a stat mereu în preajma părţii vătămate, a îngrijit-o, însă, în acelaşi timp, se comporta ameninţător cu aceasta, o înjura şi o ameninţa că o va omorî atunci când se va întoarce acasă. Rezultă aceasta din declaraţia martorei I S, declaraţie dată la urmărirea penală. Toată această situaţie explică poziţia părţii vătămate care a dat declaraţii favorabile inculpatului, care însă nu se coroborează nici măcar cu declaraţiile lui, motiv pentru care instanţa va lua în considerare doar aspectele susţinute de martoră şi care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

Faptele inculpatului de a arunca cu diluant asupra părţii vătămate şi victimei şi de a le da ulterior foc, realizează conţinutul infracţiunilor de tentativă la omor şi omor, prev. de art.20 raportat la art.174 Cod penal şi art.174 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.b) Cod penal.

Pentru infracţiunile săvârşite inculpatului i se va aplica câte o pedeapsă la individualizarea cărora,  în cadrul general,  prev. de art. 52 şi 72 Cod penal vor fi avute în vedere  gradul de pericol social  concret al faptelor comise, datele privind  persoana inculpatului,  atitudinea acestuia în timpul  procesului penal, precum şi urmările produse.

Dată fiind gravitatea extremă a faptelor, cruzimea pe care inculpatul a manifestat-o prin modalitatea aleasă de a suprima viaţa părţii vătămate şi a victimei, pedepsele aplicate acestuia vor fi orientate spre maximul special prevăzut de lege pentru faptele comise.

Se va aplica, de asemenea inculpatului, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a) şi lit.b) Cod penal.

Este evidente că gravitatea faptelor comise îl fac pe inculpat nedemn de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Pedepsele aplicate inculpatului, vor fi contopite, conform art.34 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal, în pedeapsa cea mai grea.

La pedeapsa principală stabilită, se va adăuga un spor, în limitele prev. de art.34 lit.b) Cod penal, spor justificat de concursul de infracţiuni, în conţinutul căruia intră două fapte deosebit de grave. Neaplicarea unui spor corespunzător ar conduce la situaţia inacceptabilă ca inculpatul să execute pedeapsa stabilită doar pentru una dintre fapte, cealaltă sancţiune rămânând practic fără eficienţă.

Pe durata executării pedepsei îi vor fi interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a) a) şi b) Cod penal în condiţiile art.71 Cod penal.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală se va menţine starea de arest a inculpatului Păun Sebastian.

În baza art.88 alin.1 Cod penal,  se va deduce din pedeapsa de 22 ani închisoare stabilită acestuia, durata reţinerii şi arestării preventive de la 22.11.2010 la zi.

Se va lua act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.313 din Legea nr. 95/2006 va fi obligat inculpatul să achite părţilor civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui suma de 8.885,18 lei şi Serviciul Judeţean de  Ambulanţă Vaslui suma de 825,60 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

Conform art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă inculpatul P S, zis P,  cetăţean român, studii 8 clase, necăsătorit, 2 copii minori, agricultor, cu domiciliul în sat, fără antecedente penale, în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, la următoarele pedepse:

-8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a) şi b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. de art.20 raportat la art.174 Cod penal şi

-18 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a) şi b) Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prev. de art. 174 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.b) Cod penal.

În baza art.34 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal contopeşte pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a) şi b) Cod penal, sporită cu 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final o pedeapsă rezultantă de 22 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a) şi b) Cod penal.

Pe durata executării pedepsei interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a) şi b) Cod penal în condiţiile art.71 Cod penal.

În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală menţine starea de arest a inculpatului Păun Sebastian.

În baza art.88 alin.1 Cod penal, deduce din pedeapsa de 22 ani închisoare stabilită acestuia, durata reţinerii şi arestării preventive de la 22.11.2010 la zi.

Ia act că partea vătămată D Fl nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art.313 din Legea nr. 95/2006 obligă inculpatul să achite părţilor civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui suma de 8.885,18 lei şi Serviciul Judeţean de  Ambulanţă Vaslui suma de 825,60 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

Obligă inculpatul PS la plata sumei de 2.800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 400 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu desemnaţi la urmărirea penală şi la judecată se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei. 

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23 iunie 2011.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Nicolae Parpalea-Filip Alina-Roxana Volocaru

Domenii speta

Spete similare