Dosar nr.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentinţa nr.3594
Şedinţa publică din 05 iulie 2012
Completul compus din:
Preşedinte
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulate de reclamantul D.I împotriva pârâtei SC CEZ D SA.
La apelul nominal făcut în şedinţa din Camera de Consiliu au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de, când cei prezenţi au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.
Deliberând, tribunalul pronunţă următoarea sentinţă.
TRIBUNALUL
Prin acţiunea civilă adresată instanţei de judecată şi înregistrată sub nr. pe rolul Tribunalului Gorj, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale reclamantul D.I a chemat în judecată pârâta SC CEZ D SA solicitând ca prin sentinţa ce va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata pentru perioada … a diferenţelor de natură salarială ce i se cuvin pentru cele 16 ore suplimentare lucrate peste programul de 8 ore la fiecare tură, în calitate de electrician la SC CEZ D SA, suma urmând să fie actualizată cu indicele de inflaţie de la data scadenţei şi până la data plăţii efective. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că este angajat al SC CEZ D SA în funcţia de electrician, iar în perioadele … şi … şi-a desfăşurat activitatea în ture de 24 de ore în mai multe staţii de exploatare, respectiv la Staţia M (…), Staţia R (…) şi Staţia L (…). Programul normal de lucru în aceste staţii trebuia să fie de 8 ore lucrate efectiv în staţie, după care restul de 16 ore până la încheierea turei de 24 de ore trebuia să fie doar consemnare într-un spaţiu special amenajat în afara împrejmuirii instalaţiilor aflate sub tensiune, şi anume în clădiri special amenajate, în care poate sta şi familia, fiind la dispoziţia angajatorului doar în situaţii de alarmă sau la cererea expresă a dispecerului de serviciu. În realitate, angajatorul nu i-a pus la dispoziţie condiţii corespunzătoare în care să se odihnească pe parcursul celor 16 ore, fiind nevoit să-şi petreacă întreaga tură de 24 de ore la locul de muncă, în aceeaşi clădire cu instalaţiile aflate sub tensiune. De asemenea, la Staţia M, în perioada … nu a existat cameră de odihnă, tura de 24 de ore fiind efectuată chiar în camera de comandă, iar în perioada … tura a fost efectuată tot în camera de comandă deoarece nu fusese instalat panoul de semnalizări generale (PSG). La Staţia R exista cameră de domiciliu separat de staţie, însă nu putea fi locuită împreună cu familia, iar în Staţia L camera de domiciliu se afla chiar în interiorul staţiei, în imediata vecinătate a instalaţiilor aflate sub tensiune, astfel încât angajatorul nu şi-a respectat obligaţiile prevăzute în Anexa 61lit.a care stabileşte Regulamentul privind salarizarea şi modul de organizare a activităţii de exploatare de la domiciliu a staţiilor electrice (anexă ce face parte integrantă din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC CEZ D SA şi înregistrat sub nr. … la Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială Dolj). Ca atare, pârâta va trebui obligată să-i plătească drept ore suplimentare cele 16 ore pe care le petrecea la locul de muncă, perioadă în care desfăşura activităţi impuse printr-o instrucţiune tehnică internă a angajatorului sau pur şi simplu fiind consemnat la locul de muncă, în condiţii total diferite decât acelea ale consemnului la domiciliu, suportând efectele negative ale instalaţiilor electrice, câmp electromagnetic, zgomot şi fără a putea fi însoţit de familie, ceea ce echivalează cu încă 16 ore de muncă. Cu alte cuvinte, în nici un caz nu era vorba despre o exploatare de la domiciliu a staţiei electrice, ci despre o exploatare a acesteia chiar din această staţie, ceea ce era specific programului normal de lucru de 8 ore. Conform art.2.8 alin.1 din Actul adiţional la Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC CEZ D SA şi înregistrat sub nr.2613/30.06.2009 „timpul efectiv lucrat în instalaţii de către personalul consemnat la domiciliu constituie ore suplimentare” şi în cazul său toate cele 16 ore lucrate peste programul de 8 ore, la fiecare dintre turele efectuate în perioada indicată reprezintă timp în care se afla în staţie, la locul de muncă, neputând să părăsească incinta, şi nu timp petrecut la domiciliu, alături de familie (aşa cum ar fi trebuit să se întâmple), toate cele 16 ore constituind aşadar ore suplimentare. De asemenea, art.2.8. alin.2 stabileşte că „pentru personalul din tură, timpul consumat pentru terminarea manevrelor, lichidarea avariilor şi predarea-primirea schimbului constituie timp efectiv lucrat”.
Pe de altă parte, reclamantul a mai arătat că i s-a recunoscut că a desfăşurat activitatea în condiţii deosebite de muncă, beneficiind de grupa I de muncă şi, în contextul în care şi în prezent desfăşoară aceeaşi activitate în condiţii deosebite de muncă, este evident că nu sunt asigurate condiţii de domiciliu tocmai în interiorul staţiilor de exploatare, situaţie ce a determinat acordarea grupei I de muncă pentru lucru în condiţii deosebite de muncă, în procent de 100%. Cu privire la faptul că o cameră amenajată chiar în interiorul staţiei de exploatare în nici un caz nu asigură condiţii de locuit cu toate facilităţile, consideră că în cauză pot fi avute în vedere şi dispoziţiile Anexei nr.1 din Legea nr.114/1996 care reglementează exigenţele minimale pentru locuinţe. Potrivit Anexei nr.1 din Legea nr.114/1996, locuinţa trebuie să asigure acces liber individual la spaţiul locuibil, fără tulburarea posesiei şi a folosinţei exclusive a spaţiului deţinut de către o altă persoană sau familie şi în cazul de faţă orice persoană autorizată care intră în staţia electrică are acces la toate aceste spaţii, astfel încât nu se mai poate vorbi de un acces individual la aceste spaţii, care nu oferă nici un fel de intimitate, suprafeţele şi dotările acestora fiind sub aceste condiţii minimale care nu pot fi ignorate. Pe de altă parte, efectele echipamentelor şi instalaţiilor (zgomot, câmp electro-magnetic, etc.) se resimt în toate aceste spaţii considerate drept locuinţă cu toate facilităţile. Aşadar, orele de „consemn la domiciliu” înseamnă în realitate o prezenţă şi o expunere permanentă în staţia de exploatare la toate efectele echipamentelor din staţie. Mai mult decât atât, o cameră amenajată chiar în interiorul staţiei de exploatare nu poate constitui o exploatare de la domiciliu a staţiei pentru faptul că, din însăşi titlul Anexei 61 se deduce că domiciliul nu poate să existe tocmai în interiorul staţiei de exploatare, căci titlul Anexei vorbeşte de exploatare de la domiciliu a staţiilor electrice şi nu de exploatare din staţiile electrice şi ca atare aici este diferenţa faţă de sistemul clasic de exploatare.
Potrivit Anexei 6l lit.A sporul de 25% pentru orele de consemn la domiciliu (16 ore pentru fiecare tură), aşa cum sunt plătiţi în prezent, se aplică numai acolo unde sunt create condiţii de locuit cu toate facilităţile pentru salariat şi familia acestuia. Asigurarea condiţiilor de locuit cu toate facilităţile şi pentru familia angajatului reprezintă o condiţie cumulativă, sine qua non, în lipsa căreia nu se poate aplica sistemul de lucru ce presupune exploatarea de la domiciliu a staţiilor electrice şi sporul de 25% pentru orele de consemn la domiciliu. Astfel, perioada petrecută în Staţia R, deşi exista o cameră de domiciliu separat de staţie, nu poate constitui „consemn la domiciliu”, atâta timp cât nu este îndeplinită condiţia cumulativă amintită, fiind vorba tot despre ore suplimentare. În celelalte staţii, M şi L, nu au existat camere de domiciliu separat de staţiile electrice. În concluzie, nefiind create condiţii de locuit pentru salariat şi familia acestuia, cele 16 ore reprezintă ore suplimentare care trebuie plătite ca atare. S-a mai arătat că, în fapt, consemnul la domiciliu nu este altceva decât o instituţie intermediară între timpul liber al angajatului şi timpul de muncă al acestuia, căci în această perioadă angajatul se află la domiciliu, nu la locul de muncă, însă este obligat să nu părăsească domiciliul şi să fie tot timpul apt de muncă, fiind consemnat şi trebuind să fie pregătit în orice moment să se deplaseze la locul de muncă şi să desfăşoare activitate, fiind remunerat pentru aceste restricţii.
Reclamantul a depus la dosar în copie cartea de identitate, regulamentul privind salarizarea şi modul de organizare a activităţii de exploatare de la domiciliu a staţiilor electrice, carnetul de muncă seria …, actul adiţional la contractul individual de muncă înregistrat sub nr…, contractul individual de muncă înregistrat sub nr…., actul adiţional la contractul individual de muncă înregistrat sub nr…., decizia nr…., raportul de expertiză tehnică întocmit de domnul expert I. D. în dosarul nr.. al T G, extras privind exigenţe minimale pentru locuinţe, decizia nr…. emisă martorului C. V. de către C J P decizia nr. emisă în favoarea lui C I. I şi extras din carnetul de muncă al martorului C I I.
De asemenea, ulterior promovării cererii de chemare în judecată reclamantul a formulat şi cerere de renunţare parţială la judecată cu privire la drepturile salariale solicitate pentru perioada….. şi anume segmentul de timp lucrat în staţia .
La rândul său, pârâta SC CEZ D SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii civile formulate de reclamant. În motivare s-a arătat că între CEZ D (succesoarea Sucursalei de D şi Furnizare a Energiei Electrice) şi D.I a fost încheiat contractul individual de muncă nr…., în temeiul căruia salariatul a fost încadrat în societate pe postul de electrician exploatare staţii electrice pe durată nedeterminată, cu un program de lucru de 8 ore pe zi, urmând ca alte 16 ore să fie consemnat la domiciliu şi după efectuarea turei de 24 de ore salariatul beneficia de 48 de ore libere. De asemenea, în temeiul Contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate a fost adoptat Regulamentul privind salarizarea şi modul de organizare a activităţii de exploatare de la domiciliu a staţiilor electrice, acesta fiind aplicabil şi reclamantului. În cuprinsul Regulamentului au fost trasate anumite reguli, şi anume instalaţiile electrice cu exploatare de la domiciliu sunt deservite de 3 electricieni, (unul dintre cei 3 electricieni era chiar reclamantul D.I), programul de lucru al electricienilor este prevăzut în ture de 24 de ore, din care 8 ore având obligaţia să lucreze efectiv în staţia electrică, urmând ca în restul de 16 ore să fie consemnaţi la domiciliu, cu obligaţia de a interveni fie la declanşarea alarmei, fie la cererea dispecerului de serviciu şi după tura de 24 de ore salariatul are 48 de ore libere. Pentru cele 16 ore de consemn pe fiecare tură de 24 de ore, se stipulează în acelaşi regulament, salariaţii vor beneficia de un spor de 25% care se va adăuga la salariul de bază brut, rezultând o nouă valoare a salariului brut pe baza căreia se va determina valoarea turei medii. De asemenea, turele efectuate sâmbăta şi duminica sunt remunerate cu spor de 100%, iar cele efectuate în sărbători legale cu un spor de 200%, modul efectiv de calcul al valorii turelor fiind descris în Regulament. Modul de calcul al salariului reclamantului este evidenţiat în statele de plată ale acestuia şi în fluturaşii de salariu, fiind determinat de numărul de ture efectuate şi de împrejurarea dacă acestea au fost numai ture normale sau şi ture de sâmbătă sau duminică sau sărbători legale. Pârâta a mai arătat că reclamantul a fost remunerat în conformitate cu contractul individual de muncă şi cu Regulamentul, reclamantul primind atât salariul ce i se cuvine în temeiul Contractului individual de muncă, cât şi sporul de 25% acordat pentru orele de consemn, aceste sume nefiind în nici un moment contestate de către reclamant.
În ceea ce priveşte susţinerile reclamantului cu privire la faptul că ar fi îndreptăţit să beneficieze de diferenţele de drepturi salariale pentru că ar fi lucrat ore suplimentare peste programul de 8 ore lucru efectiv şi 16 ore consemnare la domiciliu, s-a arătat că susţinerile reclamantului sunt neîntemeiate şi tind la îmbogăţire fără just temei, întrucât reclamantul era obligat să lucreze 8 ore pe zi în staţiile electrice, restul de 16 ore fiind consemnat la domiciliu. Astfel, acesta era obligat să fie prezent în staţie în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu doar la cererea dispecerului de serviciu sau în cazul declanşării alarmei, iar noţiunea de consemn la domiciliu poate fi explicată astfel: electricienii care prestează activitate în această manieră trebuie să fie apţi de muncă şi pregătiţi de intervenţie şi pe parcursul a 16 ore după finalizarea celor 8 ore de program normal, ceea ce înseamnă că în mod normal pe parcursul celor 16 ore până la finalizarea turei aceştia se odihnesc într-un spaţiu special amenajat. Pentru a asigura operativitatea intervenţiei (dacă aceasta este necesară) şi pentru a asigura supravegherea staţiilor electrice 24 de ore din 24 societatea a creat condiţiile necesare pentru a respecta timpul de odihnă al electricienilor pe teritoriul staţiilor electrice în camere de odihnă, astfel încât timpul de intervenţie să fie minim. S-a mai arătat că este falsă susţinerea reclamantului că ar presta activitate efectiv timp de 16 ore suplimentar faţă de cele 8 ore de program normal numai pentru că acesta a fost încadrat ca electrician la staţii cu regim de exploatare cu consemn la domiciliu, deoarece în orele de consemn la domiciliu reclamantul presta câteva activităţi de rutină ce ţineau de verificarea stării staţiei de exploatare şi a instalaţiilor, activităţi cu o durată scurtă de timp, şi se odihnea într-un spaţiu special amenajat în acest scop, fiind remunerat corespunzător pentru orele de consemn la domiciliu în cadrul cărora efectua acele activităţi. Ca urmare, cele 16 ore de consemn la domiciliu nu pot fi considerate ore suplimentare. Dimpotrivă, acesta este un sistem de organizare a timpului de lucru implementat de către societatea pârâtă pentru a asigura supravegherea continuă a staţiilor de exploatare (dată fiind importanţa acestora), cu asigurarea totodată a respectării drepturilor salariaţilor şi în acest sens societatea a stabilit că fiecare tură este urmată de 48 de ore de repaus, se acordă un spor de 25% lunar pentru că salariaţii sunt consemnaţi la domiciliu, iar turele efectuate sâmbăta, duminica sau în sărbători legale sunt remunerate cu sporuri de 100% şi 200%.
A depus la dosar în copie copii de pe fluturaşii de salariu şi de pe foaia colectivă de prezenţă a reclamantului pentru lunile ianuarie 2011, februarie 2011, decembrie 2010, ianuarie 2010, februarie 2010, martie 2010, decembrie 2009, noiembrie 2009, octombrie 2009, septembrie 2009, august 2009, iulie 2009, iunie 2009, mai 2009, aprilie 2009, martie 2009, februarie 2009, ianuarie 2009, decembrie 2008, noiembrie 2008, octombrie 2008, septembrie 2008, august 2008, iulie 2008, iunie 2008, decizia nr.863 din 26.11.2010 emisă de SC CEZ D SA, decizia nr.396 din 29.07.2009 emisă de SC CEZ D SA, contractul individual de muncă încheiat şi înregistrat sub nr…. între reclamantul D.I şi pârâta SC CEZ D SA, actul adiţional la contractul individual de muncă înregistrat sub nr…., fişa postului reclamantului din data de …, fişa postului reclamantului din data de … şi un număr de 16 planşe foto privind condiţiile în care reclamantul şi-a desfăşurat activitatea.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a arătat că societatea pârâtă încearcă să nuanţeze noţiunea de consemn la domiciliu, aspect care s-a stabilit de comun de angajator şi salariaţi în Anexa 6 lit. A, din Regulamentul privind salarizarea şi modul de organizare a activităţii de exploatare de la domiciliu a staţiilor electrice (anexă ce face parte integrantă din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC CEZ D SA şi înregistrat sub nr. … la Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială Dolj, constituind aşadar legea părţilor). Astfel, sporul de 25% pentru orele de consemn la domiciliu (16 ore pe tură) se aplică numai acolo unde sunt create condiţii de locuit cu toate facilităţile pentru salariat şi familia acestuia, iar asigurarea condiţiilor de locuit cu toate facilităţile şi pentru familia angajatului reprezintă o condiţie cumulativă, sine qua non, în lipsa căreia nu se poate aplica sistemul de lucru ce presupune exploatarea de la domiciliu a staţiilor electrice si sporul de 25% pentru orele de consemn la domiciliu. Faptul că există o cameră amenajată chiar în interiorul staţiei de exploatare în nici un caz nu asigură condiţii de locuit cu toate facilităţile, astfel că în cauză pot fi avute în vedere şi dispoziţiile Anexei nr.1 din Legea nr.114/1996 care reglementează exigenţele minimale pentru locuinţe. S-a mai arătat că susţinerea angajatorului că „reclamantul nu a fost chemat la staţia electrică pe timpul cât acesta era consemnat la domiciliu”' este un nonsens de vreme ce, după cum recunoaşte şi pârâta, camera de odihnă se afla pe teritoriul staţiei electrice. Pe de altă parte, pârâta afirmă că în perioada de consemn la domiciliu electricienii trebuie să fie apţi de muncă şi pregătiţi de intervenţie, ceea ce ar însemna că în mod normal pe parcursul celor 16 ore până la finalizarea turei aceştia se odihnesc, însă contrar celor afirmate mai sus, pârâta recunoaşte că pentru a asigura supravegherea staţiilor electrice 24 de ore din 24 societatea ar fi creat condiţiile necesare pentru a respecta timpul de odihnă al electricienilor pe teritoriul staţiilor electrice. Ori, activitatea de supraveghere a staţiilor electrice 24 de ore din 24 este incompatibilă (fiind o stare de veghe, o activitate conştientă a salariatului) şi contrară noţiunii de consemn la domiciliu care presupune o perioadă de odihnă. Mai mult decât atât, societatea pârâtă încalcă din nou perioada de odihnă prin activităţile pe care reclamantul era obligat să le îndeplinească în perioada de consemn la domiciliu ca sarcină de serviciu printr-o instrucţiune tehnică internă a angajatorului, aspecte recunoscute de angajator prin întâmpinarea depusă. Angajatul nu poate să se odihnească şi, în acelaşi timp, să îndeplinească sarcini de serviciu şi să supravegheze staţia electrică 24 de ore din 24. În concluzie, întreaga durată a turei de 24 de ore reprezintă timp de muncă deoarece s-a aflat la dispoziţia angajatorului şi şi-a îndeplinit sarcinile şi atribuţiile sale, prezenţa sa în cadrul staţiei fiind cerută de fişa postului pentru toate cele 24 de ore ale unei ture, iar cele 16 ore considerate de pârâtă consemn la domiciliu reprezintă în realitate consemn la locul de muncă, suportând efectele negative ale instalaţiilor electrice (câmp electromagnetic, zgomot), fără a putea fi însoţit de familie şi îndeplinind sarcini de serviciu impuse de angajator printr-o instrucţiune tehnică internă şi fiind obligat să supravegheze staţia electrică 24 de ore din 24, aşa cum recunoaşte inclusiv angajatorul prin întâmpinare, ceea ce echivalează cu încă 16 ore de muncă. De asemenea, în foile colective de prezenţă se arată că lucra 24 de ore, la rubrica „ore consemn” nefiind menţionată nici măcar o oră, ceea ce demonstrează încă o dată că toate cele 24 de ore reprezentau timp de muncă.
La data de 01.06.2012 reclamantul a formulat cerere de micşorare a câtimii obiectului cererii de chemare în judecată, în sensul că solicită obligarea pârâtei să-i plătească pentru perioada în litigiu (…) diferenţele de natură salarială ce i se cuvin pentru orele lucrate suplimentar peste normativul lunar în calitate de electrician la SC CEZ D SA, aşadar nu pentru toate cele 16 ore de „consemn” din fiecare tură cum a solicitat prin cererea de chemare în judecată, ci pentru orele suplimentare care depăşesc norma de 40 ore/săptămână (implicit care depăşesc şi norma lunară).
S-a arătat că aceste drepturi salariale reprezintă diferenţa dintre valoarea brută indexată cu indicele de inflaţie a orelor suplimentare care nu au fost plătite sau compensate cu zile libere (calculându-se ca şi timp de muncă suplimentar diferenţa între numărul total de ore conform turelor efectuate şi norma lunară stabilită de Codul muncii, contractul individual de muncă, Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010 şi fluturaşii de salariu emişi de angajator) şi valoarea brută a sporului de 25% pentru „consemn la domiciliu” plătit reclamantului pe perioada în litigiu.
Prin încheierea de şedinţă din data de 14.10.2011 s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize tehnice, specialitatea contabilitate pentru a se preciza, în raport pontajele depuse de către angajator şi de actele existente la dosarul cauzei pentru perioada 01.06.2008-august 2009 care este numărul de ore lucrate în fiecare tură de 24 de ore peste cele 8 ore (diferenţa dintre tura de 24 de ore şi cele 8 ore lucrate efectiv pe fiecare tură), dacă aceste ore au fost compensate cu timp liber corespunzător, iar în cazul unui răspuns negativ în ceea ce priveşte compensarea cu zile libere, care este valoarea acestora şi dacă au fost plătite corespunzător. De asemeni, expertul numit urma să stabilească dacă lunar, în perioada în discuţie, reclamantul a beneficiat de spor de consemn la domiciliu şi care a fost valoarea încasată pentru acest spor pentru toată perioada 01.06.2008-august 2009.
Lucrarea a fost realizată de doamna expert V L (filele … din volumul nr…), iar părţile au formulat obiecţiuni cu privire la lucrarea de specialitate realizată în cauză, expertul numit răspunzând la obiecţiunile formulate prin suplimentul depus la dosar la filele … din volumul nr.5.
Ca urmare a obiecţiunilor formulate de către părţi cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză de doamna expert V L, prin încheierea de şedinţă din data de s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către un alt expert, specialitatea contabilitate, dispunându-se transferarea onorariului de 500 de lei stabilit pentru doamna expert V L în contul noului expert F A.
Domnul expert F A a întocmit lucrarea de specialitate având aceleaşi obiective stabilite prin încheierea de şedinţă din data de … şi, ca urmare a obiecţiunilor părţilor la raportul de expertiză încuviinţate prin încheierea de şedinţă din data de …., lucrarea a fost completată cu suplimentul depus la data de ….
După realizarea acestui supliment în care au fost realizate două modalităţi de calcul pentru orele suplimentare solicitate de către reclamant reclamantul D.I şi-a precizat obiectul cererii de chemare în judecată în sensul că a solicitat obligarea angajatorului său la plata orelor suplimentare realizate în perioadele … şi … şi lucrate suplimentar peste normativul lunar, şi anume orele care depăşesc norma săptămânală de 40 de ore prevăzută în contractul individual de muncă, drepturi care reprezintă diferenţa dintre valoarea brută indexată cu indicele de inflaţie a orelor suplimentare care nu au fost compensate cu ore libere sau plătite corespunzător.
Având în vedere această precizare a obiectului cererii de chemare în judecată realizată de către reclamant pentru termenul de judecată din data de …, pentru acelaşi termen de judecată a fost citat expertul numit în cauză domnul F A pentru a i se solicita lămuriri suplimentare în legătură cu modalitatea de calcul a drepturilor salariale care formează obiectul litigiului de faţă.
În şedinţa publică din data de … reprezentantul reclamantului a precizat modalitatea de calcul pentru orele suplimentare solicitate a fi plătite de către angajator şi reprezentând diferenţa dintre orele lucrate efectiv de către angajat şi norma lunară, iar expertul numit în cauză a arătat modalitatea în care urmează să realizeze calculul orelor suplimentare astfel cum acestea au fost stabilite prin precizarea cererii de chemare în judecată depusă la dosar la data de …, reprezentantul societăţii pârâte urmând să depună până la sfârşitul şedinţei de judecată precizări cu privire la modalitatea în care doreşte să se calculeze drepturile salariale în litigiu.
Prin suplimentul la raportul de expertiză depus de către domnul expert F A la data de s-au întocmit variante de calcul pentru drepturile salariale solicitate de către reclamant în modalităţile propuse de ambele părţi, instanţa respingând la termenul de judecată din data de obiecţiunile formulate de către societatea pârâtă cu privire la raportul de expertiză.
Analizând întregul material probator administrat în cauză instanţa reţine că reclamantul D.I a avut calitatea de angajat al pârâtei SC CEZ D SA în perioadele …şi, respectiv, … şi în această calitate solicită obligarea angajatorului său la plata orelor suplimentare reprezentând diferenţa dintre totalul orelor efectiv lucrate în sistem de tură în cursul unei luni şi normativul lunar rezultând din programul săptămânal de 40 de ore prevăzut în contractul individual de muncă încheiat între părţi. Astfel, în contractul individual de muncă încheiat la data de … (şi înregistrat sub nr…) se prevede că salariatul D.I, încadrat pe funcţia de electrician exploatare staţii, îşi desfăşoară activitatea cu un program de 8 ore de lucru zilnic şi 40 de ore pe săptămână, precizându-se că programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern sau contractului de muncă în vigoare. Prin decizia nr…. emisă de SC CEZ D SA reclamantul a fost numit pe postul de electrician şef tură, astfel încât activitatea pentru care este remunerat se desfăşoară în ture de 24 de ore urmate de 48 de ore libere. Potrivit regulamentului intern reprezentat de Anexa nr.61 la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul SC CEZ D SA, instalaţiile electrice cu exploatare de la domiciliu sunt deservite de 3 electricieni care vor avea un program de lucru în ture de 24 de ore, din care 8 ore în instalaţii şi restul de 16 ore consemn la domiciliu, având obligaţia de a interveni operativ în instalaţii. Tot aici se prevede că după tura de 24 de ore de serviciu electricianul are 24 de ore libere iar pentru orele de consemn la domiciliu se acordă un spor de 25% din salariul de bază brut. În acelaşi regulament se menţionează că turele efectuate în zilele de sâmbătă, duminică şi zilele libere se plătesc cu un spor de 100%, cu un spor de 200% se plătesc turele efectuate în zilele de sărbători legale, iar numărul mediu de ture lunar este de 10,14 ture, la acest număr mediu asigurându-se salariul de bază brut lunar.
Rezultă din interpretarea acestor dispoziţii legale că angajatorul a convenit cu angajaţii săi ca programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă şi reprezentat de norma de 8 ore pe zi şi respectiv 40 de ore pe săptămână (menţionată ca durată normală a timpului de muncă de dispoziţiile art.112 Codul muncii) să fie modificat în conformitate cu dispoziţiile art.113 Codul muncii. Astfel, acest din urmă text stabileşte principiul că repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii să fie de regulă de 8 ore pe zi timp de 5 zile cu 2 zile repaus, însă în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate acesta poate fi repartizat inegal, cu respectarea duratei normale a timpului de lucru de 40 de ore pe săptămână. De asemenea, art.115 Codul muncii stabileşte posibilitatea pentru anumite sectoare de activitate de a se negocia o durată zilnică a timpului de lucru de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore, art.116 Codul muncii prevăzând chiar posibilitatea negocierii prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului a unui program de muncă inegal, dar şi în acest caz urmând să se respecte durata maximă de 40 de ore pe săptămână.
În speţa de faţă, angajatorul reclamantului a procedat la negocierea timpului şi a modului de lucru săptămânal, adoptând un program de lucru în ture de 24 de ore lucrătoare urmate de 48 de ore libere, această modificare fiind prevăzută în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate şi însuşită de către salariat prin semnarea actelor adiţionale la contractul individual de muncă prin care se stabilea această modalitate de lucru în ture. Şi în această situaţie însă angajatorul a respectat durata maximă a programului săptămânal de lucru prevăzut de codul muncii, stabilindu-se astfel la momentul salarizării o normă lunară de ore de lucru care trebuie respectată în raport de norma săptămânală de 40 de ore.
Această modalitate de calcul a drepturilor salariale ale reclamantului este prevăzută chiar în fişele de calcul ale salariului depuse la dosarul cauzei şi evidenţiate de expertul numit în cauză şi în care se relevă faptul că salariul tarifar de încadrare are în vedere norma lunară de 40 de ore pe săptămână (şi care este diferită în funcţie de numărul de săptămâni din lună şi variază între 160 de ore şi 184 de ore), la acest salariu tarif adăugându-se orele lucrate peste normativul lunar. De asemenea, tot lucrarea de specialitate întocmită în cauză a relevat faptul că, deşi angajatorul a plătit salariatul pentru numărul total de ture realizate în luna respectivă, acele ture care sunt realizate peste norma lunară prevăzută de art.112 Codul muncii şi reprezintă ore suplimentare în sensul prevăzut de art.120 Codul muncii nu au fost plătite ca atare.
Nu poate fi avută în vedere apărarea societăţii pârâte referitoare la faptul că a plătit în fiecare lună salariul reclamantului pentru toate turele realizate în luna respectivă, iar salariul este calculat în raport de media lunară de ture de 10,4 prevăzută în contractul colectiv de muncă şi la această medie se adaugă celelalte ture efectuate printr-un spor la salariul tarifar primit pentru media de 10,4 ture, deoarece în acest mod nu se respectă dispoziţiile art.120 Codul muncii care stabileşte că toate orele lucrate peste norma săptămânală de 40 de ore reprezintă ore suplimentare şi se plătesc ca atare. Practic, angajatorul realizează următorul mod de plată la salariul tarifar lunar: calculează valoarea unei ture prin împărţirea salariului tarifar la media de 10,4 ture prevăzută în contractul colectiv de muncă şi obţine o valoare pe care o înmulţeşte cu turele efectuate peste media de 10,4 ture şi valoarea obţinută o adaugă la salariul tarifar, fără a evidenţia în acest mod orele suplimentare prestate efectiv de către angajat şi care reprezintă diferenţa dintre orele efectiv lucrate în toate turele şi norma lunară prevăzută de art.112 Codul muncii.
Pentru considerentele menţionate anterior instanţa apreciază că în interpretarea dispoziţiilor codului muncii, toată activitatea prestată de către reclamant lunar, peste norma lunară calculată la o valoare de 40 de ore săptămânal în raport de numărul de săptămâni din lună reprezintă ore suplimentare în accepţiunea prevăzută de art.120 Codul muncii şi, cum potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză, aceste ore suplimentare nu au fost compensate cu ore libere plătite, angajatorul datorează valoarea acestor ore suplimentare cu sporul prevăzut de art.123 Codul muncii, spor calculat de domnul expert F A prin suplimentul la raport depus la dosar la data de ….
Datorită faptului că programul de lucru al reclamantului se desfăşoară în ture de câte 24 de ore, rezultă că din fiecare tură o perioadă de 8 ore reprezintă muncă pe timp de noapte deoarece, indiferent de momentul la care ar începe fiecare tură de 24 de ore reclamantul lucrează în perioada 22,00-06,00, perioadă care este considerată de art.125 Codul muncii muncă de noapte şi este remunerată potrivit dispoziţiilor art.126 Codul muncii cu un spor de 25% din salariul de bază. Din acest motiv numărul de ore suplimentare prestate de către reclamant peste norma lunară va fi compusă din orele plătite cu spor de noapte, şi anume o treime din totalul orelor suplimentare, şi restul de ore suplimentare plătite cu sporul prevăzut de art.123 alin.2 Codul muncii. Această valoare se ridică pentru reclamant, conform raportului de expertiză întocmit în cauză la suma brută de … lei, însă din valoarea obţinută pentru aceste ore suplimentare prestate se va scădea suma primită lunar în toată această perioadă de către reclamant cu titlu de consemn la domiciliu, şi anume suma de … lei brut, rezultând o diferenţă de …lei datorată de către angajator cu titlu de ore suplimentare prestate de către reclamant pentru perioada în discuţie.
În ceea ce priveşte apărările societăţii pârâte privitoare la faptul că a achitat toate orele prestate efectiv de către reclamant prin plata turelor suplimentare realizate peste media lunară de 10,4 ture, instanţa apreciază că acestea nu sunt întemeiate căci, după cum s-a arătat, modalitatea de salarizare adoptată de către societatea reclamantă şi stabilită prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate vine în contradicţie cu dispoziţiile codului muncii care impun o normă maximă lunară rezultând din aplicarea normei săptămânale de lucru de 40 de ore prevăzută de art.112 Codul muncii.
Instanţa nu se va mai pronunţa supra apărărilor invocate de societatea pârâtă în legătură cu activitatea prestată efectiv de către reclamant în perioada celor 16 ore de consemn la domiciliu deoarece, în raport de precizarea cererii de chemare în judecată depusă la data de … de către reclamant, obiectul litigiului poartă doar asupra orelor prestate efectiv de către reclamant în sistem lunar de ture şi modalitatea de plată a acestor ore realizată de către societatea pârâtă.
În baza art.274 Cod procedură civilă va fi obligată societatea pârâtă la plata către reclamant a sumei de … lei cu titlu de cheltuieli de judecată, suma reprezentând onorariu expert achitat de reclamantul D.I cu chitanţa depusă la ….
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite acţiunea civilă astfel cum a fost precizată de reclamantul D.I, împotriva pârâtei SC CEZ D SA.
Obligă pârâta SC CEZ D SA la plata către reclamantul D.I a sumei de … lei brut reprezentând drepturi salariale restante, suma urmând să fie actualizată la data plăţii.
Obligă pârâta SC CEZ D SA la plata către reclamantul D.I a sumei de … lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică de astăzi …, la T G.