Plângere împotriva rezoluţiei sau Ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată. Competenţa Materială.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. pr. pen., plângerea împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale se soluţionează de judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Competenţa materială de soluţionare a plângerii împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale se stabileşte în raport cu încadrarea juridică dată de către procuror faptelor pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, iar nu în raport cu încadrarea juridică dată acestora de către petent, prin actul de sesizare a organelor de urmărire penală.
Raportat la infracţiunile prevăzute în art. art.321 alin.1 şi art.322 alin.1 C. pen., art.208 alin.1, 209 lit.a C. pen., art.78 alin.1 din OUG nr.195/2002 şi art. 11 din Legea nr.61/1991, care se judecă în primă instanţă, potrivit art. 25 C. pr. pen., de judecătorie competenţa materială de a soluţiona prezenta cauză revine Judecătoriei Bolintin Vale, nefiind între infracţiunile date în competenţa tribunalului potrivit art. 27 C. pr. pen.
În consecinţă, se va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bolintin Vale.
În baza art. 192 alin.3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia.
Curtea de Apel Iași
Competenţa materială a instanţelor funcţie de organul administrativ emitent al actelor ce fac obiectul cauzei
Curtea de Apel Craiova
Contestarea actelor de executare fiscală. Competenţă.
Curtea de Apel București
Aplicarea criteriului valoric pentru stabilirea instanţei competente material a soluţiona acţiunea având ca obiect desfiinţarea unor acte de reconstituire a dreptului de proprietate privată.
Curtea de Apel Timișoara
Litigiu comercial. Competenţă materială. Modificarea cuantumului pretenţiilor. Irelevanţă
Tribunalul Dolj
Contestatie la executare. Competenta de solutionare a contestatiei împotriva măsurilor de executare silită dispuse în baza Legii nr. 19/2000. Inexistenţa unui proces verbal de control în care să fie evidenţiate distinct creanţele pretinse.