Aplicarea art. 268 lit. e din Codul Muncii în funcţie de natura drepturilor pretinse din Contractul Colectiv de muncă.

Decizie 158/Ap din 12.12.2013


Asupra apelului de faţă;

Constată că prin sentinţa civilă nr. 1104/2013, Tribunalul Braşov a admis acţiunea formulată de reclamantul V.N.G., în contradictoriu cu pârâta S.C. I  S.A. şi a obligat pârâta S.C. I S.A. la plata către reclamant a trei salarii medii pe unitate pentru decesul soţiei sale, V.D.

A respins cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:

Prin acţiunea formulată, înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 27.03.2013, sub nr. 3209/62/2013 contestatorul V.N.G.  a chemat în judecată pe pârâta S.C. I S.A.,  solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună: obligarea pârâtei la plata către reclamant a trei salarii medii pe unitate pentru funcţia de şef compartiment/atelier, sumă neimpozabilă,  datorată pentru decesul soţiei, D.V., din anul 2010.

Reclamantul V.N.G. este angajatul pârâtei S.C. I S.A. Braşov, aşa cum rezultă din legitimaţia nr. 90939/07.03.2013, aflată la fila 5 din dosar.

Reclamantul s-a adresat societăţii cu o cerere  în data de 23.10.2012 prin care a solicitat  ajutorul de înmormântare pentru decesul soţiei sale, D.V., care s-a produs în data de 10.11.2010. (f. 8 şi 129)

Analizând cererea  formulată de reclamant, societatea a considerat că aceasta nu a fost formulată în termen rezonabil, înţelegând prin aceasta fie în perioada înhumării, fie în perioada imediat următoare înhumării decedatei, fapt pentru care a considerat cererea nemotivată.

Instanţa a reţinut că reclamantul a formulat prezenta acţiune în temeiul prevederilor Contractului colectiv de muncă la nivel de ramura construcţii de maşini valabil pentru anii 2008-2010 nr.710/02/18.01.2008 înregistrat la M.M.F.E.S. precum şi a prevederilor în materie a Codului Muncii.

La capitolul  V din C.C.M. mai sus menţionat,  sub titlul ,,Măsuri de protecţie socială” sunt prevăzute  ajutoarele materiale la plata cărora angajatorul s-a obligat la negocierea acestui contract, astfel :

Conform art.116, alin 1,,în afara  ajutoarelor  prevăzute de lege la care au dreptul, salariaţii vor beneficia de următoarele ajutoare: (…)

b) cel puţin de  trei salarii medii pe unitate, plătite de unitate  la decesul soţului  sau soţiei, ori la decesul unei rude  de gradul  I - părinţi, copii - aflate  în întreţinerea salariatului în baza documentelor doveditoare”.

Instanţa reţine că din conţinutul articolului nr.116 citat, nu reiese că partenerii sociali au avut în vedere un anume termen înlăuntrul căruia cel în cauză poate solicita ajutorul de înmormântare, iar în situaţia în care nu a solicitat în termenul stabilit ajutorul de deces,  pierde acest drept. Prin urmare, reclamantul avea dreptul să solicite acordarea acestui drept salarial în termenul de 3 ani prevăzut de dispoziţiile art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii.

Împotriva acestei sentinţe a formulat, în termen, motivat, pârâta S.C. I SA. În motivarea apelului se reiterează apărările expuse la fond în susţinerea prescripţiei dreptului material la acţiune.

Se susţine că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că, în raport cu dreptul pretins, sunt aplicabile dispoziţiile art. 268 alin. 1 lit. c în loc de art. 268 alin. 1 lit. e  Codul muncii. Termenul de solicitare a ajutorului de înmormântare este de 6 luni de la data decesului şi nu de 3 ani, nefiind un drept salarial. Acest ajutor trebuie solicitat în concordanţă cu însăşi denumirea sa. În subsidiar se arată că cererea de ajutor material înaintată de reclamant a fost depusă şi înregistrată la S.C. I S.A. sub nr. 190/23 noiembrie 2012. la data depunerii acţiona Actul adiţional nr. 2/martie 2011 la CCM unic la nivelul Ramurii Construcţii de Maşini. Documentul precizează că în cazul decesului soţiei/soţului sau a unei rude de gradul I aflate în întreţinerea salariatului, angajatul va primi un ajutor în valoare de un salariu mediu lunar pe unitate. Trebuie să ţină totuşi seama de data la care acesta a depus reclamaţia, astfel încât SC I SA să nu fie obligată la plata către reclamant a trei salarii medii pe unitate, după cum este stipulat în sentinţa civilă a Tribunalului Braşov.

Intimatul susţine în întâmpinare că a formulat cererea pentru acordarea ajutorului de înmormântare şi a înregistrat-o la apelantă sub nr. 102/23 octombrie 2012.

Solicită a se păstra sentinţa şi expune critici la adresa conducerii societăţii apelante.

Analizând apelul formulat, instanţa constată că acesta este fondat.

Instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit prevederile art. 116 din CCM la nivel de ramură construcţii de maşini pe anii 2008 – 2010, aplicabil şi apelantei.

Termenele prevăzute de art. 268 din Codul muncii, trebuie aplicate cu respectarea prevederilor contractuale ale părţilor din CCM, când se tinde la valorificarea unor drepturi rezultate de clauzele cuprinse în CCM. Remarca instanţei de fond în sensul aplicării termenului general de prescripţie, pe motiv că, pentru valorificarea dreptului de ajutor pentru deces părţile semnatare ale CCM nu au prevăzut un termen de solicitare, nu este în spiritul legii. Nu este impetuos necesar a se stipula în CCM acest termen atâta timp cât natura dreptului permite încadrarea într-una din prevederile art. 268 Codul muncii. În speţă, nu se pretindea un drept salarial înţeles în conformitate cu dispoziţiile art. 160 din Codul muncii (salariul cuprinde: salariul de bază, sporuri şi adaosuri la salariu), ci un ajutor material ce este reglementat de părţi la capitolul V din CCM, ca măsură de protecţie specială şi nu ca drept salarial. ( drepturile salariale sunt reglementate la capitolul III din CCM la nivel de ramura construcţii de maşini nr. 710/2008).

Legiuitorul, reglementând sporurile, adaosurile la salarii ca drepturi salariale, a reţinut implicit natura acestora, scopul lor, având caracter permanent, repetitiv în cursul unui an sau din an în an, cu ocazia anumitor evenimente (de ex: primele de vacanţă, bonificaţia de sfârşit de an, prima de Paşti, Crăciun etc.).

Dreptul pretins în speţă este cu destinaţie expresă, unică, nu are caracter repetitiv, putând fi acordat o singură dată sau niciodată, în cazul în care pe durata derulării CIM al angajatului nu intervine decesul unei rude de gradul I a acestuia. De aceea, se justifică aplicarea art. 268 lit. e Codul muncii ce permite exercitarea dreptului material la acţiune în 6 luni de la data decesului rudei de gradul I, fiind vorba de valorificarea unui drept rezultat din clauzele contractului colectiv de muncă şi nu de un drept salarial prescriptibil în 3 ani,conform art. 268 alin. 1 litera c din C. Muncii.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite apelul, in baza art. 480 alin.2 Noul Cod de procedură civilă şi va schimba în tot sentinţa în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca prescrisă.