Conflict de drepturi – contestaţie în anulare

Sentinţă civilă 156 din 04.02.2009


Dosar nr. 2986/88/2008

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

 SENTINTA CIVILA Nr. 156

Şedinţa publică de la 04 Februarie 2009

Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea înregistrată sub nr.5382/2006, CN , PN  şi PF au chemat în judecată SC „P ” SRL Tulcea, solicitând obligarea pârâtei la refacerea integrală a vechimii în muncă, corespunzător perioadelor lucrate, pentru fiecare reclamant în parte, la plata sumei de 1.000 Ron, cu titlu de daune morale şi 1.000 Ron cu titlu de daune materiale cât şi la plata cheltuielilor de judecată.

Totodată, reclamanţii au solicitat retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii pârâte cât şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de Codul penal, corespunzător infracţiunilor de care aceasta se face vinovată.

În şedinţa din data de 18 octombrie 2006, instanţa din oficiu a invocat excepţia de necompetenţă materială privind soluţionarea cauzei, urmând ca prin sentinţa civilă nr.2851/18.10.2006, să admită excepţia invocată, urmând a declina cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Tulcea.

La Tribunalul Tulcea s-a format dosarul nr.486/88/2006,

Prin sentinţa civilă nr.120/19 ianuarie 2007, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului PN  ca nefondată, a respins acţiunea formulată de reclamanţii CN  şi PN  ca nefondată, a constatat nulitatea cererii de chemare în judecată formulată de PF, obligându-i totodată pe reclamanţii CN  şi PN  la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către pârâta SC „P ”SRL.

Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs contestatorii CN  şi PN .

Prin decizia civilă nr.215/CM pronunţată în dosarul nr.486/88/2006 în şedinţa din data de 26 iunie 2007, Curtea de Apel Constanţa a admis recursul, a casat sentinţa recurată şi a trimis dosarul la Tribunalul Tulcea spre rejudecare, pentru soluţionarea tuturor capetelor de cerere.

La Tribunalul Tulcea s-a format dosarul nr.1781/88/2007.

Prin sentinţa civilă nr.2432 pronunţată în dosarul mai sus precizat la data de 20 decembrie 2007, tribunalul Tulcea a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant, a anulat acţiunea reclamantului PF, ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant, a respins acţiunea  formulată de reclamantul CN , cu toate capetele de cerere, ca nefondată.

De asemenea, instanţa a luat act de renunţarea reclamantului PN  la judecata cauzei şi de renunţarea reclamantului CN  la judecata cauzei împotriva I.T.M.Tulcea, obligând reclamanţii CN  şi PN  la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată către pârâta SC „P ” SRL Tulcea.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs contestatorul CN  iar Curtea de Apel Constanţa, prin decizia nr.278/CM din 15 aprilie 2008 a respins ca tardiv declarat recursul civil declarat de acesta, obligându-l pe CN  la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecată către SC „P” SRL Tulcea.

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea, înregistrată sub nr.2986/88/2008, CN  a solicitat rejudecarea dosarului nr.1781/88/2007 şi anularea sentinţei 2432 din 20 decembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Tulcea, aplicarea de măsuri complementare instanţelor care au judecat în dosarul nr.1781/88/2007 şi sistarea titlului judecătoresc dispus de executorul judecătoresc VI în dosarul mai sus precizat.

În şedinţa din data de 7 ianuarie 2009, întrebat fiind, contestatorul a precizat că temeiul acţiunii sale îl constituie art.317 Cod proc.civilă.

Analizând acţiunea, raportat la prevederile legale pe care contestatorul le-a precizat ca fiind temeiul juridic al acesteia şi faţă de probatoriul administrat în cauză, instanţa va reţine următoarele:

Contestatorul şi-a întemeiat cererea pe prevederile art.317 Cod proc.civilă, potrivit cu care: „(1) Hotărârile IREVOCABILE pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

1. când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;

2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.

(2) Cu toate acestea, contestaţia poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.

Conform art.319 al.1 Cod proc.civilă : “Contestaţia se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă” .

Faţă de prevederile legale mai sus citate, instanţa constată că în mod greşit contestatorul s-a îndreptat cu contestaţie în anulare la această instanţă, împotriva sentinţei civile nr.2432/20.12.2007, devenită irevocabilă prin decizia civilă nr.278/CM/15.04.2008, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr.1781/88/2007.

În consecinţă, instanţa urmează a respinge contestaţia în anulare ca inadmisibilă şi în temeiul art.274 al.1 Cod proc.civilă, conform cu care : „Partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.”, urmează a obliga contestatorul la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată către SC „P ”SRL Tulcea.

1