Nulitate absolută titlu proprietate

Judecătoria Novaci, Judeţul Gorj

Sentinţa civilă nr. 1181/2012

Şedinţa publică de la 10  septembrie 2012

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile pentru nulitate absolută titlu de proprietate, şi obligaţia de a face, formulată de reclamanţii V.Gh. şi V C., domiciliaţi în comuna...., sat ....Judeţul Gorj şi M.M., domiciliată în municipiul..., str. Minerilor, bl.25 A, sc.1, et.1, ap.4, Judeţul Gorj, în contradictoriu cu Comisia Judeţeană Fond Funciar Gorj, Comisia Locală fond funciar ....şi  Primarul Comunei.....

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul V.C, asistat de avocat C. S., lipsă fiind celelalte părţi, reclamanţii V Gh. şi M. M., fiind reprezentaţi de avocat C.S.

Procedura  de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al  cauzei de către grefierul de şedinţă  care învederează instanţei că se constată depus la dosar, în termen legal, raportul de expertiză întocmit de expert A. Gh., precum şi faptul că se constată depusă întâmpinare şi răspunsul solicitat Comisiei Locale de fond funciar...

Nemaifiind alte cereri de formulat, s-a acordat cuvântul în fond.

Avocat C.S, pentru reclamanţi, depune la dosar sentinţa civilă nr.1010 din 06 iulie 2010, dată în dosarul nr. 1191/267/2010 de Judecătoria Novaci şi solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată,  cu precizarea  ulterioară, depusă la dosar la fila nr.116, să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate conform raportului de expertiză întocmit în cauză, cu cheltuieli de judecată.

INSTANŢA:

Asupra cauzei  civile de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 06.03.2012, sub nr. dosar 462/267/2012, reclamanţii V.Gh., V.C şi M.M,  , au solicitat în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei ...Judeţul Gorj, Comisia Judeţeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Primarul comunei...., să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1518009/23.01.2012,  a procesului-verbal de punere în posesie nr. 16/24.11.2011 şi a HCJ nr.25/15.10.1991, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lor pe vechiul amplasament, pentru întreaga suprafaţă de teren pe care o stăpânesc în fapt, nu numai 6,7700 ha cât se stabilise prin actele atacate (suprafaţa exactă urmând a fi stabilită şi precizată în urma efectuării unei expertize topografice), în temeiul art.6 alin.2 ind.2 din legea 1/2000; obligarea Comisiei Locale ...pentru aplicarea legii fondului funciar să întocmească şi să înainteze documentaţia pentru întreaga suprafaţă de teren ce urmează a fi reconstituită potrivit petitului doi de cerere şi a Comisiei Judeţene Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, să emită titlu de proprietate în consecinţă, obligarea Primarului Comunei..., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale ...pentru aplicarea legii fondului funciar, la plata daunelor cominatorii în sumă de 50 lei/zi de întârziere, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la îndeplinirea acestor obligaţii şi obligarea Comisiei Locale ...pentru aplicarea legii fondului funciar la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art.274 C.proc.civ..

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că sunt moştenitorii autorului lor V.S., care a formulat cererea de reconstituire nr.1853/01.04.1991.

Că prin HCJ nr.25/1991 a fost validată suprafaţa de 6,7700 ha, pentru care a fost emis titlu de proprietate nr. 1518009/23.01.2012 şi procesul verbal de punere în posesie nr.16/24.11.2011 şi având în vedere că suprafaţa stăpânită în fapt, fără a fi tulburaţi şi cu limite de proprietate respectate de toţi vecinii, este mai mare decât suprafaţa validată prin HCJ nr.25/1991, în temeiul art.6 alin. 2 ond.2 din Legea 1/2000, documentaţia trebuia corectată în favoarea lor, în calitate de foşti proprietari.

S-a precizat de asemenea, că primăria ..., prin Serviciul de specialitate (agricol), a eliberat adeverinţe din care rezultă suprafeţele de teren pe care autorul lor le deţinea, le muncea şi era recunoscut ca proprietar de către vecini, adeverinţe pe care în anul 2008 şi 2009 le-a folosit la APIA conform normelor legale în vigoare.

În acest sens, precizează că depun în copie adeverinţa nr.13741/19.05.2008 din care rezultă că numitul V.S, figurează pe raza comunei ...., cu o suprafaţă totală de 9,49 ha, dar şi adeverinţa nr. 960/11.03.2009 în care este indicată o suprafaţă de 9,33 ha, aceste adeverinţe fiind necesare pentru obţinerea subvenţiilor de la bugetul naţional şi european gestionate şi derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), indicând suprafeţele de teren exploatate şi care sunt eligibile, nefiind aşadar cuprinse aici şi suprafeţele de teren neproductive pe care le posedă.

De asemenea, s-a arătat că pentru aceste terenuri o persoană fizică autorizată a efectuat măsurători, le-a identificat şi amplasat pe planurile cadastrale, conform schiţelor anexă, aceste aspecte fiind confirmate şi prin Adresa Prefectului Judeţului Gorj nr.5121/31.03.2011, în care se face trimitere la aceste adeverinţe şi se solicită ca specialistul în cadastru al comisiei locale să procedeze la identificări, măsurători şi întocmirea de schiţe cadastrale inclusiv pentru suprafeţele nevalidate, dar pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, cerere care nu se limitează la suprafaţa înscrisă în registrul agricol, ci are în vedere suprafeţele de teren deţinute anterior colectivizării.

De altfel, în titlul de proprietate al numitei P.S, autorul lor este prevăzut ca şi vecin.

Mai mult decât atât, însăşi Comisia locală a efectuat o schiţă în urma măsurătorii efectuate în teren şi le-a fost recunoscut pentru terenul intravilan din punctul B., parcela 1109/1, tarlaua 54, o lăţime a terenului de 36 m, în timp ce în procesul verbal de punere în posesie atacat este menţionată o lăţime de 24,26 m, aşadar mult mai mică decât în realitate, realitate constatată anterior de aceeaşi Comisie Locală.

Totodată, s-a menţionat faptul că această suprafaţă de teren, aşa cum a fost identificată  anterior de Comisia locală, identificare „uitată” în momentul întocmirii procesului verbal de punere în posesie, a făcut obiectul unui contract de întreţinere, fiind întocmită documentaţie cadastrală şi fiind realizată întabularea în Cartea funciară.

Că, de asemenea, astfel de diferenţe de suprafaţă se regăsesc în cazul tuturor parcelelor identificate în procesul verbal întocmit de Comisia locală.

În dovedirea acţiunii formulate, reclamanţii au înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza, precum şi cu orice alte probe vor fi necesare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.III din Legea 169/1997 raportat la art.6 alin.2 ind.2 din legea 1/2000, art.112 – 114 ind. 1, 274 C.proc.civ..

S-au depus la dosar în copie xerox, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr.1518009/23.01.2012, procesul verbal de punere în posesie nr. 16/24.11.2011, acte de stare civilă, cerere de reconstituire nr.1853/01.04.1991, Adeverinţa nr. 13741/19.05.2008, Adeverinţa nr.960/11.03.2009, Adresa prefectului Judeţului Gorj, nr.5121/31.03.2011, titlul de proprietate al numitei P.S, contractul de întreţinere autentificat sub nr.2916 din 09 iulie 2004 de Biroul Notarului Public N.N., schiţa terenului efectuată de Comisia Locală, documentaţia cadastrală şi de intabulare în Cartea Funciară, planuri de amplasament şi de delimitare a terenurilor deţinute şi planuri de încadrare în zonă a acestor imobile, efectuate de o persoană autorizată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine şi constată următoarele:

Prin prezenta acţiune, reclamanţii V.Gh.V.C şi M.M , au solicitat în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală ...., pentru aplicarea legii fondului funciar, Comisia Judeţeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Primarul comunei Săcelu,  să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1518009/23.01.2012, a procesului-verbal de punere în posesie nr. 16/24.11.2011 şi a HCJ nr.25/15.10.1991, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lor pe vechiul amplasament, pentru întreaga suprafaţă de teren pe care o stăpânesc în fapt, nu numai 6,7700 ha cât se stabilise prin actele atacate (suprafaţa exactă urmând a fi stabilită şi precizată în urma efectuării unei expertize topografice), în temeiul art.6 alin.2 ind.2 din legea 1/2000; obligarea Comisiei Locale ..., pentru aplicarea legii fondului funciar să întocmească şi să înainteze documentaţia pentru întreaga suprafaţă de teren ce urmează a fi reconstituită potrivit petitului doi de cerere şi a Comisiei Judeţene Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să emită titlu de proprietate în consecinţă; obligarea Primarului Comunei ..., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale Săcelu pentru aplicarea legii fondului funciar, la plata daunelor cominatorii în sumă de 50 lei/zi de întârziere, de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la îndeplinirea acestor obligaţii şi obligarea Comisiei locale ...pentru aplicarea legii fondului funciar la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art.274 C.proc.civ.

Astfel,din cuprinsul actelor existente la dosar, rezultă faptul că autorului reclamanţilor, i-a fost validat dreptul de proprietate prin HCJ Gorj nr.25/1991, ulterior fiind emis titlul de proprietate nr.1518009/2012, a cărui nulitate se solicită, act ce se află ataşat la dosar la fila nr.38.

Referitor la capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.1518009/2012, a procesului-verbal de punere în posesie nr.16/24.11.2011, ce se află ataşat la fila nr.27 şi a HCJ Gorj nr. 25/15.10.1991 şi reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, se constată următoarele:

Conform art.III din Legea nr.169/1997, pe calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute se poate obţine desfiinţarea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, fiind avute în vedere în principiu, titlurile de proprietate şi procesele-verbale de punere în posesie, care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor cuprinse în titlul de proprietate.

În acest sens, în practica judiciară s-a decis că obiectul cererii în constatarea nulităţii absolute a unui titlu de proprietate priveşte în sine titlul de proprietate şi procesul-verbal de punere în posesie care stabileşte amplasamentul efectiv al terenurilor asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate.

Rezultă din actele dosarului referitor la terenul în litigiu, că a fost formulată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991, iar prin HCJ nr.25/1991, s-a validat dreptul de proprietate autorului reclamanţilor, titlul de proprietate contestat fiind emis ulterior, respectiv la data de 23/01/2012.

La baza emiterii titlului de proprietate a stat hotărârea comisiei de validare, constatându-se aşadar că titlul de proprietate emis reclamanţilor a avut la bază derularea procedurii speciale de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de legea fondului funciar, procedură care confirmă existenţa în patrimoniul autorilor reclamanţilor anterior înfiinţării CAP- ului, a terenului în litigiu, aspect pe care nici reclamanţii nu l-au contestat, aceştia referindu-se doar la greşita atribuire a amplasamentului care afirmativ, la momentul emiterii titlului de proprietate nu ar fi fost liber.

Revenind la temeiul juridic al cererii, probatoriile administrate în cauză au relevat îndreptăţirea reclamanţilor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu şi emiterea titlului de proprietate ca efect al finalizării şi  respectării procedurii speciale de reconstituire declanşate prin formularea cererii de reconstituire în baza Legii nr.18/1991.

Aşadar, este evident că reclamanţii au urmat întreaga procedură specială de stabilire a dreptului de proprietate pentru terenurile reconstituite şi că titlul de proprietate este în conformitate cu această procedură, astfel că motivul de nulitate prevăzut de art. III lit. a din Legea nr.169/1997 nu subzistă, fiind evident că reclamanţii erau persoane îndreptăţite la reconstituire.

Potrivit art.III al.1 lit.a , din Legea nr.169/1997, cu modificările intervenite prin Legea nr.247/2005, sunt lovite de nulitate absolută potrivit legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic civil, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii,la astfel de reconstituiri sau constituiri.

 Prin art.III din Legea nr.169/1997, s-a instituit o aplicare concretă a principiului nerectroactivităţii legii civile noi, urmărindu-se asigurarea stabilităţii circuitului civil.

Aşadar, în speţa dedusă judecăţii, pentru a fi aplicabile disp. art. III al.1lit.a din Legea nr.169/1997, ar trebui ca actele de reconstituire realizate în favoarea reclamanţilor să se fi făcut cu încălcarea dispoziţiilor legii civile aplicabilă la data încheierii actului juridic, în cazul de faţă, al Legii nr.18/1991.

Având în vedere că în raport de legislaţia civilă în vigoare la data eliberării HCJ nr.25/1991, nu se poate reţine că actele de reconstituire realizate în favoarea reclamanţilor sunt lovite de nulitate absolută, instanţa constată că în speţa dedusă judecăţii nu sunt aplicabile disp. art.III al.1 din Legea nr.169/1997 pe de o parte, pentru că dispoziţiile Legii nr.18/1991 în forma lor iniţială, nu prevedeau reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, iar pe de altă parte, în speţa dedusă judecăţii, sunt aplicabile disp. art.2 al.2, din Legea nr.1/2000, care prevăd prin coroborare cu dispoziţiile înscrise în art.2 al.1 din Legea nr.1/2000, că reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dar că drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar nr.18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.

De asemenea, se reţine de către instanţă şi faptul că autorul reclamanţilor nu şi-a atacat propria hotărâre de validare, respectiv HCJ nr.25/1991, având în vedere că prin cererea de reconstituire înregistrată sub nr.1893/01.04.1991, ce se află ataşată la dosar la fila nr.13, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţe de pământ pe care le-a avut înainte de colectivizare şi care i-au fost luate în luna martie, anul 1962.

Reclamanţii, întrucât sunt moştenitorii autorului Vamvu P Sebastian, care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, au avut la dispoziţie acţiunile de care putea beneficia autorul lor, în temeiul reglementărilor legislaţiei privind reconstituirea dreptului de proprietate.

Persoana îndreptăţită la reconstituire s-a stabilit prin hotărârea Comisiei Judeţene Gorj de fond funciar nr.25/1991.

În măsura în care persoana ce a formulat cererea de reconstituire este nemulţumită, are la dispoziţie conform art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991, procedura plângerii împotriva hotărârii comisiei judeţene, procedură obligatorie pentru a înlătura eventualele nemulţumiri  în legătură cu cererea de reconstituire.

Reclamanţii, în calitate de moştenitori ai autorului lor, aveau la dispoziţie procedura plângerii împotriva hotărârii comisiei judeţene şi nu acţiunea în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate şi procesului-verbal de punere în posesie.

În consecinţă, persoana care a uzat de procedura reconstituirii dreptului de proprietate nu poate uza de calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate, în cazul în care reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe un alt amplasament, câtă vreme nu a contestat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate.

În acest sens, în practica judiciară s-a decis că legile adoptate în materia fondului funciar, au instituit o procedură specială de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere,finalizată cu emiterea titlului de proprietate.

Fiind o procedură specială,persoanele îndreptăţite la reconstituire trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi conteste în condiţiile precis determinate de lege.

Orice nemulţumire a solicitanţilor legată de reconstituire sau punere în posesie, trebuie adusă la cunoştinţa comisiilor de aplicare a legii fondului funciar, care rezolvă acest gen de contestaţii, anterior emiterii titlului de proprietate.

După eliberarea titlului de proprietate, asemenea contestaţii nu sunt posibile, întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare şi o nesocotire a dispoziţiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil  în reconstituirea proprietăţii.

Desigur, în eventualitatea în care titlul de proprietate sau procesul-verbal de punere în posesie nu au respectat validarea dreptului de proprietate, atunci pe calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute se poate cere desfiinţarea unor asemenea acte şi emiterea unui proces-verbal sau titlu de proprietate care să respecte validarea dreptului de proprietate şi amplasamentul stabilit prin validare.

Prin excepţie, în această categorie a actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, se includ şi hotărârile comisiei judeţene prin care s-au validat cererile de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, formulate de anumite persoane, atunci când o astfel de acţiune în constatarea nulităţii absolute este promovată de către o terţă persoană, care justifică un interes legitim.

Referitor ala capătul de cerere privind obligarea comisiei locale de fond funciar de pe lângă primăria comunei ....., Judeţul Gorj, să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene Gorj de fond funciar documentaţia necesară pentru întreaga suprafaţă de teren ce urmează a fi reconstituită, expertiza efectuată în cauză a concluzionat faptul că între suprafaţa cuprinsă în actele de proprietate şi cea reconstituită, respectiv 6 ha şi  7700 mp., este de 4,48 ha, întreaga suprafaţă ce se revine reclamanţilor însumând 11,25 ha.

Ca atare, în raport de dispoziţiile art.6 alin.2 ind.2 din Legea nr.1/2000 actualizată, conform cu care diferenţele între suprafeţele înscrise  în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativă,în actele de  donaţie către stat, în arhivele statului în perioada 1945-1990 şi situaţia de fapt la data punerii în posesie, se corectează în favoarea foştilor proprietari, se apreciază a fi întemeiat acest capăt de cerere.

Din cuprinsul  adeverinţei nr.1374/19/05/2008, eliberată de primăria comunei ...., Judeţul Gorj, rezultă faptul că autorul reclamanţilor figurează înscris pe raza comunei ....., în evidenţele registrului agricol, al satului Săcelu,la poziţia de rol nr.49,T-1, vol.-1, cu o suprafaţă totală de 9,49 ha.

Referitor la capătul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii, literatura de specialitate a arătat că daunele cominatorii constau într-o sumă de bani pe care debitorul trebuie să o plătească pentru fiecare zi de întârziere-sau pentru o altă unitate de timp: săptămână, lună - până la executarea obligaţiei.

Ulterior,în materia fondului funciar, este reglementată posibilitatea acordării daunelor cominatorii numai în anumite cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege.

Astfel,potrivit art.64 alin. 1 şi 2 din Legea nr.18/1991,republicată, „în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană sau punerea efectivă în posesie,persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul; dacă instanţa admite plângerea,primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie,sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanţă”.

În consecinţă, instanţa constată că numai în aceste cazuri se pot acorda daune cominatorii.

 Pentru considerentele expuse, urmează a se dispune admiterea în parte a prezentei acţiuni şi obligarea Comisiei locale de fond funciar ...., Judeţul Gorj, să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene Gorj de fond funciar, documentaţia necesară în vederea emiterii titlului de proprietate pentru diferenţa de 4,48 ha teren.

Urmează a respinge capătul de cerere privind nulitatea titlului de proprietate nr.1518009/23.01.2012, a procesului-verbal de punere în posesie nr.16/24.1.2011 şi a HCJ Gorj nr.25/1991.

Urmează a respinge capătul de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament şi capătul de cerere privind obligarea primarului la daune cominatorii .

Apreciindu-se că Comisia locală de fond  funciar  de pe lângă primăria comunei .... , Judeţul Gorj, se află în culpă procesuală, urmează ca în baza art.274 C.pr.civ., să fie obligată la plata sumei de 1600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată faţă de reclamanţi

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite în parte acţiunea civilă pentru nulitate absolută titlu de proprietate, formulată de reclamanţii V.Gh., V.C M.M, domiciliaţi în ....., Judeţul Gorj , în contradictoriu cu Comisia Judeţeană Fond Funciar Gorj, Comisia Locală Fond Funciar ....şi  Primarul comunei ....

Obligă Comisia Locală de fond funciar...., Judeţul Gorj, să întocmească şi să înainteze documentaţia necesară în vederea emiterii titlului de proprietate pentru diferenţa de 4,48 ha. teren.

Respinge capătul de cerere privind nulitatea titlului de proprietate nr. 1518009/23.01.2012, a procesului verbal de punere în posesie nr. 16/24.11.2011 şi a HCJ nr.25/1991.

Respinge capătul de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul  amplasament, şi capătul de cerere privind obligarea primarului la daune cominatorii.

Obligă Comisia Locală de fond funciar, de pe lângă Primăria comunei...., Judeţul Gorj, la 1600 lei cheltuieli de judecată faţă de reclamanţi.

Cu drept de  recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 10 Septembrie 2012.

Domenii speta

Spete similare