Plângere contravenţională. Cauze care înlătură caracterul contravenţional al faptei.

Sentinţă civilă 192 din 24.01.2013


1.Plângere contravenţională. Cauze care înlătură caracterul contravenţional al faptei.

-art.11 din O.G. nr.2/2001

JUDECĂTORIA OLTENIŢA – SENTINŢA CIVILĂ NR.192 DIN 24.01.2013

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.09.2012 sub nr…./269/2012, petentul IM a contestat în contradictoriu cu intimatul I.P.J. CĂLĂRAŞI procesul verbal de contravenţie seria CP nr.0559404 din 26.07.2012, solicitând anularea acestuia.

În motivare a arătat că pe data de 26.07.2012 se deplasa pe DN4 dinspre com. Mitreni către com. Curcani la volanul autoturismului Audi cu nr.B…. La intrarea în localitatea Curcani a fost şicanat în trafic de un autoturism Dacia care îl depăşise, considerând că îl încetineşte, moment în care ocupanţii autoturismului Dacia au aruncat cu o sticlă spre autoturismul petentului, adresându-i totodată injurii. Ulterior, aceştia au blocat drumul, l-au scos din maşină şi au început să îl bată, context în care petentul a reuşit să fugă, s-a urcat în autoturism şi a demarat, însă la plecarea din loc a intrat în coliziune cu autoturismul Mercedes cu nr.B…, care circula regulamentar.

În urma accidentului s-au prezentat la postul de poliţie unde a fost încheiat procesul verbal de contravenţie contestat. Agentul a înţeles exact situaţia în care s-a produs accidentul şi a stabilit ca sancţiune măsura avertismentului, iar ca măsură complementară reţinerea permisului. Precizează că nu are obiecţiuni în privinţa sancţiunii principale, ci contestă exclusiv sancţiunea complementară, apreciind că a comis contravenţia în situaţia cazului fortuit. Solicită aplicarea dispoziţiilor art.11 al.1 din OG 2/2001 şi restituirea permisului de conducere.

În drept a invocat OUG 195/2002 şi OG 2/2001.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri şi martori.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal este legal şi temeinic întocmit.

În drept a invocat art.115-118 C.pr.civ.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse relaţii de la intimat, precum şi proba testimonială cu martorul SRM, propus de petent.

Conform art.119 din OUG 195/2002, în cauză a fost citat conducătorul celuilalt autoturism implicat în accident, precum şi asiguratorii.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Plângerea a fost formulată în termen legal, instanţa urmând a proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului verbal, conform art.34 din OG 2/2001.

În fapt, prin procesul verbal contestat, petentul a fost sancţionat cu avertisment şi măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce în baza art.100 al.3 lit.c din OUG 195/2002, reţinându-se că în data de 26.07.2012, ora 14.30, a condus autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare B… pe DN4 în comuna Curcani şi nu a acordat prioritate la punerea în mişcare autoturismului Mercedes cu nr.B…, acesta suferind avarii.

Sub aspectul legalităţii, procesul verbal cuprinde menţiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG 2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că petentul nu contestă situaţia de fapt, recunoscând-o expres atât la momentul încheierii procesului verbal, cât şi prin motivarea plângerii.

Probele administrate în cauză confirmă aspectele relatate pe larg în motivarea în fapt a plângerii contravenţionale, astfel cum au fost expuse în paragrafele precedente, urmând a fi reţinute ca atare de instanţă. Astfel, martorul SRM confirmă faptul că petentul a fost blocat în trafic şi agresat fizic de ocupanţii autoturismului Dacia, care de altfel au şi spart unul din geamurile autoturismului petentului, acesta din urmă fiind nevoit să fugă şi astfel, la plecarea din loc nu s-a asigurat temeinic, intrând în coliziune cu autoturismul Mercedes, care avea prioritate.

Toate aceste aspecte sunt relatate şi în cuprinsul plângerii şi al declaraţiilor date la Secţia 3 Poliţie Rurală Curcani, unde este instrumentată plângerea penală formulată de petent împotriva celor din autoturismul Dacia sub aspectul infracţiunilor de lovire şi distrugere. Chiar dacă din perspectiva laturii penale, cauza ce formează obiectul dosarului 2330/P/2012 nu este finalizată, sub aspectul răspunderii contravenţionale a petentului, probele administrate până la acest moment în cauza penală sunt edificatoare. Pe lângă plângerea şi declaraţiile martorilor audiaţi în cauza penală, rapoartele agenţilor constatatori care au intervenit la faţa locului confirmă faptul că şi în prezenţa lor, unul dintre ocupanţii autoturismului Dacia a încercat să-l lovească pe petent cu pumnul în zona feţei. Agresiunile sunt confirmate şi cu certificatul medico-legal depus de petent la termenul din 17.01.2013.

Faţă de toate acestea, instanţa va reţine apărările petentului, apreciind că acesta a încălcat dispoziţiile OUG 195/2002 sub imperiul stării de necesitate. Astfel, petentul a comis contravenţia în condiţiile în care încerca să salveze de la un pericol iminent şi care nu putea fi înlăturat altfel integritatea sa corporală şi totodată un bun important al său, respectiv autoturismul. În raport de situaţia de fapt reţinută, pericolul era iminent, ameninţa atât integritatea corporală, cât şi un bun al său, era inevitabil în raport de conduita agresorilor, iar acţiunea petentului era singura aptă şi totodată necesară pentru salvare. Sunt întrunite aşadar condiţiile stării de necesitate, instanţa urmând a reţine incidenţa art.11 al.1 şi 5 din OG 2/2001, cu consecinţa anulării procesului verbal.