Civil. necompetenţă teritorială

Sentinţă civilă 9 din 21.09.2012


Pe rol judecarea acţiunii civile având drept obiect stabilire locuinţă minor, formulată de reclamantul, domiciliat în mun.,  în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în.

Acţiunea a fost timbrată cu suma  de 8 lei + 8 lei şi  0,60 lei + 0,60 lei  , timbru judiciar , taxă de timbru anulată la dosar  .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit reclamantul, parata si autoritatea tutelara.

S-a făcut referatul  cauzei de grefierul de şedinţă , care arată că procedura  este legal îndeplinită , cauza a fost amânată  în vederea citării pârâtei la adresa din , pentru a se pune în discuţie  excepţia necompetenţei teritoriale , conform art. 5 c.,pr.civilă şi pentru a se efectua referatul de anchetă socială la domiciliul pârâtei , ce a fost depus la dosar  , după care :

Avocat precizează că pârâta a fost prezentă cu o zi înaintea termenului anterior , dată la care a încheiat contractul de asistenţă juridică  şi dacă instanţa va avea ragazul necesar,  există posibilitatea ca pârâta să se prezinte  în instanţă ; arată că a luat legătura cu pârâta ,ocazie cu care a fost înştiinţată  că  pentru imobilul din, proprietarul nu deţine acte de proprietate , necesare obţinerii vizei de reşedinţă .

Instanţa ridică excepţia necompetenţei teritoriale , conform art. 5 c.pr.civilă.

Avocat, pentru reclamant , arată că nu există documente  de proprietate pentru imobil , motiv pentru care nu s-a putut face dovada  reşedinţei pârâtei , dar având în vedere cele cuprinse în referatul de anchetă socială , apreciază că Judecătoria, este competentă să soluţioneze prezenta cauză .

Avocat solicită a se avea în vedere conţinutul referatului de anchetă socială din care rezultă faptul că  pârâta  are reşedinţa pe raza mun., respectiv este  cert că aceasta are reşedinţa pe raza mun., motiv pentru care apreciază că aparţine Judecătoriei , competenţa de soluţionare a cauzei .

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă:

La data de  sub nr., pe rolul acestei instanţe a fost înregistrată acţiunea civilă având drept obiect stabilire locuinţă minor şi exercitare autoritate părintească formulată de reclamantul, domiciliată în în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în .

În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că a cunoscut-o pe pârâtă la începutul anului 2011, când era plecat la lucru în zona de domiciliu a părinţilor acesteia, fără a avea intenţia să dezvolte o legătură de durată. După aproximativ 3 luni de la data la care s-au cunoscut, când reclamantul revenise deja în localitatea de domiciliu, a fost sunat de pârâtă care i-a comunicat că este însărcinată. Reclamantul a recunoscut copilul şi au hotărât, pentru că pârâta nu avea mijloace de subzistenţă şi intenţiona să plece în Italia la lucru, să ia copilul şi să îl crească, soţia sa dându-şi acceptul. În aceste condiţii, pârâta a venit cu minorul din localitatea de domiciliu,  în unde a fost găzduită la o rudă a reclamantului, iar copilul adus în familia acestuia unde se bucură de o îngrijire corespunzătoare. A mai arăta că nu solicită pensie de întreţinere pentru minor.

În drept, acţiunea  a fost întemeiată  pe dispoziţiile art. 399 şi art. 400 N.C.C.

În dovedirea cererii s-au depus la dosar, în copie,  înscrisuri :  certificat de naştere seria  pentru minor(fila 5), carte de identitate reclamant (fila 6).

Pârâta, anterior primului termen de judecată a înaintat la dosar un înscris olograf prin care a arătat că este de acord cu acţiunea (fila 20) şi copie de pe cartea de identitate (fila 21)

La primul termen de judecată, prin apărător ales, pârâta  a depus întâmpinare prin care a fost de acord cu acţiunea în totalitate.

Din oficiu, prin rezoluţia de la primirea dosarului s-a dispus efectuarea de anchete psihosociale la domiciliile părţilor.

Din cuprinsul anchetei efectuate la adresa indicată de reclamant ca reprezentând domiciliul pârâtei, a reieşit că nici pârâta, nici familia nu locuieşte la cea adresă şi că proprietar este o altă persoană, numita  .

La termenul din  , faţă de menţiunile din ancheta psihosocială şi la domiciliul pârâtei, aşa cum rezultă din actul de identitate depus în copie, instanţa a pus în discuţie din oficiu, excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei  , raportat la prevederile art. 5 C.p.c.

Reprezentantul reclamantului a arătat că pârâta are o altă locuinţă – indicându-se o altă adresă – la care să se facă ancheta psihosocială - şi s-a acordat termen să facă dovada rezidenţei acesteia.

La termenul de astăzi, părţile nu au putut face dovada rezidenţei pârâtei pe raza localităţii  , fiind pusă în discuţia acestora excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţei, prin prisma prev. art. 5 C.p.c. .

Referitor la excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei  , instanţa a rămas în pronunţare asupra acesteia, având în vedere dispoziţiile art. 137 C.p.c. potrivit cărora, instanţa se va pronunţa  mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos , în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii.

Analizând excepţia invocată, instanţa constată, următoarele :

Din cuprinsul cărţii de identitate a pârâtei, depusă la dosar, rezultă că acesta are domiciliul în sat  .

Din ancheta psihosocială efectuată la adresa indicată de apărătorul reclamantului ca reprezentând domiciliul pârâtei, ca şi din conţinutul cererii de chemare în judecată, instanţa reţine că pârâta locuieşte doar ocazional şi temporar pe raza mun.  , la diferite familii.

Potrivit prevederilor art. 5 C.p.c. „cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului. Dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanţa reşedinţei sale din ţară, iar dacă nu are nici reşedinţa cunoscută, la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului.”

Faţă de situaţia de fapt evocată mai sus şi la prevederile legale enunţate, instanţa reţine că pârâta nu are domiciliul în străinătate sau o reşedinţă stabilită pe raza localităţii  , dimpotrivă are domiciliul cunoscut  în ţară, în aşa încât, în speţă este  aplicabilă teza I a art. 5 din C.p.c.

Această localitate se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei , conform H.G. nr. 337/1993.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa apreciază întemeiată excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei  , urmând să o admită, iar în baza art. 158 C.p.c.  comb. cu art. 159 al. 1 pct. 3 C.p.p. va declina competenţa de soluţionare a  cauzei având drept obiect stabilire locuinţă minor şi exercitare autoritate părintească, în favoarea Judecătoriei , căreia i se va înainta dosarul .

Pentru aceste motive

În numele legii

Hotărăşte:

Admite excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei  invocată din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a  cauzei  având drept obiect stabilire locuinţă minor, formulată de reclamantul, domiciliat în mun.  în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în  favoarea Judecătoriei.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi,.

2