Penal: plângere împotriva actelor şi măsurilor procurorului. Analiză probatoriu. Măsuri dispuse de către instanţă in cazul admiterii plângerii.

PLÂNGERE ÎMPOTRIVA ACTELOR ŞI MĂSURILOR PROCURORULUI.

Analiză probatoriu. Măsuri dispuse de către instanţă in cazul admiterii plângerii.

Petenţii D.C.şi D.I. au formulat plângere împotriva rezoluţiei procurorului din data de 6.11.2007 dată în dosarul penal nr.678/P/2007 al Parchetului de pe lângă tribunalul Buzau solicitând ca instanţa să admită plângerea şi să restituie cauza procurorului, în vederea  redeschiderii urmăririi penale în cauză.

În fapt se arată că prin rezoluţia atacată se susţine că potrivit materialului probator aflat la dosarul cauzei, încărcătura autovehiculului  condus de T.G. la data de 20.04.2007( data producerii accidentului în urma căruia petenţii au suferit leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale între 120-140 zile , respectiv 30-35 zile) se situa în limitele admise.

Organul de cercetare penală apreciază criticile aduse de expertul agreat de petenţi ca neavând suport în probe, expertul neputând aprecia starea nisipului şi a pietrişului, cu care era încărcată autospecializata basculantă la momentul producerii accidentului.

Totodată, în rezoluţia atacată se mai arată că ” mecanismul de producere a accidentului imaginat de expert porneşte de asemenea de la speculaţii cu privire la manevrele  pe care le-ar fi efectuat şoferul autobasculantei în momentele anterioare exploziei pneului.”

În final , organele de cercetare penală au conchis în sensul că soluţia de scoatere de sub urmărire penală a făptuitorului T.G. este legală, la dosarul cauzei neexistând nici un fel  de date , indicii sau probe care să ducă la concluzia că explozia respectivă a fost consecinţa suprasarcinii ori a gradului avansat de uzură-imputabile.

Se arată că analiza  făcută de procuror în această cauză este una superficială, fiind avute în vedere  dosar  aspecte limitative ale probelor aflate la dosar.

Astfel, schiţa locului producerii accidentului ce însoţeşte procesul-verbal de cercetare la faţa locului este de natură a induce în eroare pe experţii care pot stabili circumstanţele  producerii accidentului deoarece este inexactă, din momentul ce la poziţiile 3,4 sunt localizate urme de rulare şi fragmente de cauciuc plasate paralel cu axul drumului de la 0,5 m de acesta iar urma de rulare şerpuită de la poziţia 8 ce debutează tot la 0,5 m de axul drumului pe  celălalt  sens este reprezentată grafic foarte aproape de localizarea punctelor 3 şi 4 chiar dacă aceiaşi schiţă ne spune că de fapt între punctul 4 şi locul de începere  al urmei  cu numărul 8 este o distanţă de 6,85 m.

Schiţa astfel întocmită este de natură să creeze o percepţie greşită despre modalitatea de producere a accidentului.

Se arată că învinuitul în apărarea  sa, a încercat să explice absenţa oricărei reacţii vizând înlăturarea pericolului de producere a  accidentului prin aceea că, după momentul exploziei s-ar fi lovit cu capul de plafonul cabinei şi şi-a pierdut cunoştinţa, fără însă ca organele de cercetare penală să aibă în vedere faptul  că la învinuit nu s-au constatat leziuni corporale în urma producerii accidentului.

Mai mult, în condiţiile în care T.G. are o înălţime de aproximativ 1,70 m era  imposibil ca în urma presupusei explozii a cauciucului să se lovească de plafonul  cabinei autocamionului.

Apreciază că  în virtutea rolului său activ la care îl obliga legea procesual penală procurorul era obligat să efectueze cercetările necesare şi, mai departe,să observe toate elementele de natură a conduce la rezolvarea prezentei cauze sub aspectul aflării adevărului.

Cu privire la expertiza efectuată  în cauză s-a arătat organelor de cercetare penală în plângerea formulată că, aceasta prezintă o serie de inadvertenţe după  cum urmează :

- nu a fost analizată urma de rulare în lungime de 2 m  figurată pe schiţa locului producerii accidentului  la poziţia 3, această urmă prezintă o importanţă deosebită deoarece este posibil ca ea să fie fost produsă la roata  dreaptă-faţă a autocamionului ceea ce reflectă împrejurarea ca în momentele premergătoare producerii accidentului acesta se deplasa pe axul drumului, iar  în  momentul în care a observat automobil condus de petentul D.C. a bruscat revenirea pe sensul său demers, manevră care în condiţiile unei încărcături mari în autocamion a provocat explozia cauciucului de pe partea stângă-faţă.

- distanţa totală pe care o parcurge autobasculanta de la ciocnire şi până la poziţia finală, luată în calcule este de 28 m , distanţa reală fiind 28 m plus  lungimea totală a autocamionului deoarece echipa operativă sosită la faţa locului a întocmit schiţa cu dimensiunile raportate la partea din spate a  autobasculantei.

- în procesul – verbal  de cercetare la faţa locului se vorbeşte despre un autocamion de  marca Roman  iar în expertiza despre autocamion, marca Automecanica 10 ATF.

- se atribuie autoturismul o viteză premergătoare de 67 Km/h fără a se avea în vedere

dacă în curba premergătoare locului producerii accidentului era posibilă pătrunderea  cu o asemenea viteză iar pe de altă parte formula de calcul pentru stabilirea vitezei autoturismului este inexactă deoarece energia consumată de autoturismul Logan în momentele ce au urmat accidentului îi este atribuită acestuia cu toate că vehiculul împingător era autobasculanta , autoturismul neavând proprietatea de a se „târî „ spre  înapoi după impact.

- nu se precizează pe baza de măsurători clare greutate exactă a nisipului sau pietrişului transportat , această fiind diferită în funcţie de umezeala acestuia.

- singurele posibilităţi de explozie a unui pneu sunt determinate fie de o frânare bruscă, o suprapresiune în pneu, o suprasarcină a vehiculului ce poate fi creată pe puntea  din faţă şi printr-o manevră de frânare bruscă cu viraj spre dreapta în cazul nostru, sau de o defecţiune de fabricaţie care poate surveni numai în urma unei uzuri accentuate  exclusă însă de expert, sau este prefaţată de o umflătură vizibilă cu ochiul liber numită ”bolf”. Expertiza efectuată însă nu oferă însă răspunsuri convingătoare la această problemă.

- particularitatea sistemului de servo-direcţie este aceea că în situaţia unei explozii la  roţile  de pe puntea din faţă direcţia autocamionului din momentele premergătoare se păstrează împrejurarea care, după cum rezultă din schiţa producerii accidentului este de natură  să confirme împrejurarea că autocamionul se deplasa pe contrasens în momentul premergător accidentului.

- coeficienţii de aderenţă şi energia cinetică disipată prin deformarea plastică a autoturismului şi autocamionului sunt enunţate fără a fi  justificate, şi din câte am observat provin  dintr-o lucrare  ştiinţifică datând din 1987 care oricum distinge coeficienţi de aderenţă pentru diferite caracteristici ale căilor de rulare:

- nu au  fost analizate  leziunile victimelor prin coroborare lor cu mecanismul de  producere a accidentului.

De altfel, toate  aceste aspecte sunt prezentate  pe larg în punctul de vedere emis de  expertul tehnic judiciar Thilheimer Walter ( expertiză depusă la dosarul cauzei).

Aceste  aspecte au fost prezentate şi în cadrul plângerii adresate prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalului  Buzau,însă au fost apreciate că „ simple presupuneri” fără a se oferi argumente convingătoare pentru înlăturarea lor.

Se arată că  dacă organele de cercetare penală ar fi înţeles să dea dovadă de determinare în cercetările ce le efectuează, s-ar fi sesizat cu privire la aspectele prezentate de acest din urmă expert, mai ales  că expertiza efectuată de acesta  s-a bazat pe exact acelaşi probatoriu ca şi expertiza efectuată de expertul agreat de organele de cercetare penală.

Petentul nu înţelege de ce organele de cercetare  penală au apreciat că, expertiza efectuată de expertul tehnic judiciar Thilheimer Walter se bazează pe simple supoziţii.

Această expertiză se bazează pe un material probator „cules” chiar de organele de cercetare penală.

Precizează că diagrama pe baza căreia expertul stabileşte pe baza unei diagrame o viteză de circa 40-42 Km/h, în  condiţiile  în care, potrivit  procesului-verbal de cercetare la faţa locului, cu prilejul producerii evenimentului nu a fost ridicată de la  autocamionul condus de învinuit nici o diagramă tahograf, aspect asupra căruia prim-procurorul nu a dat nici o explicaţie.

Instanţa a dispus ataşarea dosarului nr.978/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria  Pătârlagele. Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că prin rezoluţia din 07.06.2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Patârlagele a confirmat începerea urmăririi penale intimatului  (învinuit în acel dosar) sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art.184 al.1 şi 3 Cod penal.

Prin rezoluţia  din 06.11.2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău dispune scoaterea de sub urmărirea  penală a intimatului, în baza art.249 C. p. p. şi art.11 lit.b, 10 lit.e, 90 şi 92 cod penal.

S-a constatat  de către procuror că prin rezoluţia din07.06.2007, s-a  început urmărirea penală faţă de T.G., pentru ca, la data de 20.04.2007, în jurul orelor 15,00, pe D.N.10,la Km 65+900 m,pe raza localităţii Păltineni, în timp ce conducea  autospeciala cu nr. Bz-05-HJV, care era încărcată cu 5 m.c. de nisip şi pietriş,într-o curbă datorită faptului că roata din stânga faţă a făcut explozie, a intrat pe contrasens şi în coliziune cu atoturismul Dacia Logan, condus de D.C.

Acesta din urmă a fost surprins de apariţia autocamionului şi, deşi  a frânat, nu a putut evita impactul.

Urmare producerii accidentului sus-descris, D.C.- conducătorul  auto al autoturismului Dacia Logan - a suferit leziuni ce au necesitat 120-140 zile de îngrijiri medicale, D.I.- ocupanta locului din dreapta şoferului din autoturismul Dacia Logan - a suferit  leziuni ce au necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale, iar U.R., care ocupa bancheta din spate a aceluiaşi autoturism, a suferit leziuni ce au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Fiecare dintre aceştia a depus plângere împotriva învinuitului.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, pentru stabilirea cauzelor şi împrejurărilor în care s-a produs accidentul.

Partea vătămată D.I. a fost de acord cu obiectivele raportului de expertiză şi a solicitat efectuarea acesteia în prezenta unui expert recomandat ,al cărui nume urma să-l precizeze ulterior, fapt ce nu s-a întâmplat.

Ulterior efectuării expertizei,toate părţile au luat cunoştinţă de aceasta şi anume că a concluzionat ca accidentul s-a produs ca urmare a unei defecţiuni tehnice produse intempestiv, în timpul mersului, la roata stânga faţă şi nu putea fi evitat de niciunul dintre  conducătorii auto.

D.C.a formulat  obiecţiuni la raportul de expertiză, expertul menţinându-si punctul de vedere exprimat anterior.

Ulterior , acesta şi soţia sa au solicitat efectuarea unei contraexpertize în prezenta unui expert recomandat , arătând că nu le-a fost admisă cererea de a participa un „ expert asistent” la efectuarea expertizei,dar nefăcând dovada ca au ales un astfel de expert.

Aceasta cerere nu este de natură să aducă elemente noi în cauză, câtă  vreme expertul tehnic desemnat a răspuns tuturor întrebărilor ce i-au fost adrese, clarificând modul de producere a accidentului.

Faptele pentru care a fost cercetat învinuitul sunt  prev. de art.184 al.l şi 3 Cod penal ( 2 infracţiuni) şi art.184 al.2 şi 4 Cod penal ( 1 infracţiune).

Faţă de probatoriul administrat în cauză s-a concluzionat că sunt aplicabile dispoziţiile  art.10 lit.e Cod procedură penală, deoarece accidentul s-a produs datorită unei cauze ce nu putea fi prevăzută.

De menţionat ca pentru una dintre faptele prevăzute de art.184 al.1 şi 3 Cod penal( partea vătămată U.R.) lipseşte şi latura obiectivă a infracţiunii, nefiind întrunit nr. de zile de îngrijiri medicale.

Prin rezoluţia din 19.12.2007,prin procurorul al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzau a respins plângerea petenţilor.

S-au reţinut următoarele: prin rezoluţia din 07.06.2007 s-a dispus încetarea urmăririi penale fată T.G. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art.184 al.l şi 3 Cod penal şi art.184 al.2 şi 4 Cod penal, cu aplicare art.33 lit.b Cod penal.

S-a  stabilit că la 20.04.2007,în timp ce conducea o autospecializata  basculanta marca Automecanica 10 ATF , încărcată cu nisip şi pietriş , pe DN10, într-o curbă, ca urmare a depresurizării bruşte a roţii din stânga fată, a pierdut controlul asupra direcţiei şi a pătruns intempestiv  pe banda de contrasens si s-a  tamponat frontal cu autoturismul Dacia Logan, care se deplasa pe banda sa normală demers.

Conducătorul autoturismul Dacia Logan a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 120-140 de zile de îngrijiri medicale, iar D.I. a  suferit leziuni care au necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale.

Pentru a se stabili dinamica producerii accidentului s-a efectuat  o expertiză tehnico auto.

Partea vătămată D.I.  a fost de acord  cu obiectivele expertizei şi a solicitat efectuarea ei în prezenţa unui expert recomandat, dar nu a comunicat ulterior organului de urmărire penală opţiunea sa.

Conform concluziilor expertizei:

Locul producerii impactului a fost pe banda demers a autoturismului în care se aflau părţile vătămate,înainte de capătul urmelor de frânare;

Încărcătura  autospecializatei nu depăşea  greutatea maximă autorizată,aşa încât nu se poate reţine ca  explozia cauciucului s-ar fi datorat depăşirii încărcăturii:

Anvelopa la care s-a produs explozia nu prezintă un grad de uzură mai mare decât cea admisă delege.

Accidentul s-a produs ca urmare a unei defecţiuni tehnice produse intempestiv în timpul mersului la rata stângă faţă şi nu putea fi evitat de niciunul dintre conducătorii auto.

Părţile vătămate  au formulat obiecţiuni la expertiză şi au solicitat efectuarea unei noi expertize, deoarece li s-a respins cererea privind participarea unui expert recomandat. Proba solicitată nu a fost admisă, apreciindu-se că nu poate aduce noi elemente în cauză.

Prin rezoluţia din 06.11.2007 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui T.G. pentru infracţiunea prevăzută de art.184 al.l şi 3 şi 184 al.2 şi 4 Cod penal,în baza art.10 lit.e Cod procedură penală( accidentul s-a produs ca urmare a intervenţiei unei cauze ce nu putea fi prevăzută).

Pentru una din fapte - cea săvârşită în dauna părţii vătămate U.R. s-a reţinut că lipseşte şi latura obiectivă a infracţiunii, nefiind întrunit numărul de zile de îngrijiri medicale.

Împotriva acestei soluţii au formulat plângere în termen, în temeiul art.278 Cod procedură penală, părţile D.C.şi D.I. ,prin apărătorul ales.

În conţinutul plângerii sunt invocate 2  motive.

-necompetenta materială a organului de urmărire penală care  a soluţionat cauza;

- netemeinicia soluţiei , care se bazează pe cercetări incomplete.

Cât priveşte primul aspect, plângerea este neîntemeiată .Aşa cum se arată şi în decizia Curţii Constituţionale la care fac referire petenţii( Decizia 1058/14.11.2007) , reglementarea posibilităţii procurorilor  din cadrul parchetelor ierarhic superioare de a prelua cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare dă expresia principiului controlului ierarhic potrivit căruia se desfăşoară activitatea procurorilor . consacrat de art.132 din Constituţie.

Mai mult decât atât, Curtea Constituţională a constatat că restrângerea posibilităţii procurorilor din cadrul parchetelor ierarhic superioare  de a prelua cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, realizate prin dispoziţiile lit.a,b,c şi d ale art. 209 al.4 din C.p.p.,încalcă în mod vădit prevederile constituţionale.

Plângerea este neîntemeiată şi sub aspectul criticilor de fond aduse soluţiei.

Potrivit materialului probator existent la dosar (expertiza, factura fiscală,planşa fotografică), încărcătura autovehiculului se situa în limitele admise. Criticile aduse din acest punct de vedere expertizei în lucrarea întocmită de expertul agreat de părţile vătămate şi depusă odată cu plângerea împotriva soluţiei nu au suport în probe. Expertul nu putea determina starea nisipului şi a pietrişului ,iar în acest moment p asemenea apreciere tine de domeniul speculaţiei.

Mecanismul de producere a accidentului imaginat de expert porneşte de  asemenea de la speculaţii cu privire la manevrele pe care le-ar fi efectuat şoferul autobasculantei în momentele anterioare exploziei pneului.

Procesul verbal de cercetare şi declaraţiile celor 4 persoane implicate în evenimentul rutier nu oferă nici un indiciu care să le justifice.

O altă serie de alte neconcordanţe sesizate în cuprinsul raportului de expertiza sunt lipsite de relevanţa pentru aflarea adevărului( vârsta victimei, omisiunile din bibliografia lucrării).

Este cert ca explozia pneului a determinat pierderea controlului asupra direcţiei, intrarea pe contrasens a autovehiculului şi tamponarea frontală cu celălalt autoturism.

Nu există nici un fel  de date, indicii,probe care să ducă la concluzia ca  explozia respectivă a fost consecinţa suprasarcinii ori a gradului avansat de uzură-imputabile,iar efectuarea altor probe nu mai este posibilă (stabilirea cantităţii de  pietriş transportate, gradul de umiditate , efectuarea unor  anumite manevre de către învinuit)

Se consideră că nu este utilă şi concludentă efectuarea unei noi expertize, deoarece ea ar avea ca premisă situaţii de fapt care, nefiind stabilite pe bază de probe constituie simple speculaţii.

În aceste condiţii,petenţii au formulat plângere ce formează obiectul prezentului  dosar şi al cărei conţinut a fost expus anterior.

Instanţa a constatat că plângerea  este întemeiată,întrucât cercetarea  penală nu  a a lămurit situaţia de fapt sub toate  aspectele.

Rezoluţiile atacate se bazează exclusiv pe expertiza tehnică efectuată de către expertul  desemnat, deşi la dosar s-a depus şi o altă expertiză întocmită de expert agreat de petenţi şi ale cărei concluzii nu au fost reţinute de către organele de cercetare penală, omisiune de natură a împiedica aflarea adevărului privind dinamica  producerii accidentului , motivul real al expertizei cauciucului condus de către petenţi,poziţia acestui vehicul anterior producerii accidentului,

De asemenea s-a dat eficienţă juridică înregistrărilor de pe o  diagramă tahografică, în condiţiile  în care nu există la bordul vehiculului condus de către intimat.

 Urmează deci a se admite plângerea şi a se  desfiinţa rezoluţia pronunţată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău la data de 6.11.2007 în dosarul nr.678/P/2007, precum şi rezoluţia de respingere a plângerii pronunţată de către prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzau, în dosarul nr.783/II/2/2007 în data de 19.12.2007. Trimite cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzau în vederea redeschiderii urmăririi penale în ce priveşte învinuitul T.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute prin dispoziţia art.184 alin.l,3 şi art. 184 alin.2,4 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal.

Urmează a fi constatate următoarele fapte şi împrejurări: 1) locul producerii accidentului, 2) locul de rulare în momentele imediat premergătoare accidentului, al roţii drepte faţă a autovehiculului condus de către învinuit ( dacă această roată rula pe axul drumului); 3) stabilirea distanţei (finale) totale parcursă de vehiculul condus de învinuit de la locul ciocnirii vehiculelor şi până în poziţia finală; 4) stabilirea autovehiculului condus de către învinuit (dacă acesta este autocamion marca Roman, sau marca Automecanicu 10 ATF) ; 5) stabilirea vitezei cu care circula în momentul ciocnirii vehiculelor , autoturismul condus de către partea vătămată; 6) greutatea reală a nisipului şi pietrişului transportat în vehiculul condus de învinuit.; 7) cauzele ce au determinat explozia pneului de la vehiculul condus de către învinuit; 8) analizarea posibilităţii ca vehiculul condus de învinuit să fi circulat pe contrasens în momentul premergător accidentului;9) stabilirea vitezei cu care circula în momentul accidentului vehiculul condus de către învinuit; 10) dinamica producerii accidentului; 11) ce posibilităţi de evitare a accidentului există? şi Mijloace de probă:expertiza tehnică auto care în raportul său, va răspunde inadvertenţelor şi neconcordanţelor exprimate de către d-l expert Walter Thierheimer în luarea intitulată „ opinie separată”- pagina 128 în dosarul nr.678/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzau.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A Ş T E

În baza art. 278 indice 1 alin.8 litera b Cod procedură penală, admite plângerea formulată de petenţii D.C. şi D.I. ,

 Desfiinţează rezoluţia pronunţată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău la data de 6.11.2007 în dosarul nr.678/P/2007, precum şi rezoluţia de respingere a plângerii pronunţată de către prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzau, în dosarul nr.783/II/2/2007 în data de 19.12.2007.

Trimite cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzau în vederea redeschiderii urmăririi penale în ce priveşte învinuitul T.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute prin dispoziţia art.184 alin.l,3 şi art. 184 alin.2,4 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal.

 Urmează a fi constatate următoarele fapte şi împrejurări:

1) locul producerii accidentului,

2) locul de rulare în momentele imediat premergătoare accidentului, al roţii drepte faţă a autovehiculului condus de către învinuit ( dacă această roată rula pe axul drumului);

3) stabilirea distanţei (finale) totale parcursă de vehiculul condus de învinuit de la locul ciocnirii vehiculelor şi până în poziţia finală;

4) stabilirea autovehiculului condus de către învinuit (dacă acesta este autocamion marca Roman, sau marca Automecanicu 10 ATF) ;

5) stabilirea vitezei cu care circula în momentul ciocnirii vehiculelor , autoturismul condus de către partea vătămată;

6) greutatea reală a nisipului şi pietrişului transportat în vehiculul condus de învinuit.;

7) cauzele ce au determinat explozia pneului de la vehiculul condus de către învinuit;

8) analizarea posibilităţii ca vehiculul condus de învinuit să fi circulat pe contrasens în momentul premergător accidentului;

9) stabilirea vitezei cu care circula în momentul accidentului vehiculul condus de către învinuit;

10) dinamica producerii accidentului;

11) ce posibilităţi de evitare a accidentului există? şi Mijloace de probă: expertiza tehnică auto care în raportul său, va răspunde inadvertenţelor şi neconcordanţelor exprimate de către d-l expert Walter Thierheimer în luarea intitulată „opinie separată”- pagina 128 în dosarul nr.678/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzau.

 Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru părţile care au lipsit.

Domenii speta

Spete similare