Violul (art.197 C.p.).

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA PENALĂ

Dosar nr. 18439/271/2010

SENTINŢA PENALĂ NR. 243/2011

Şedinţa publică de la 21 februarie 2011

Completul compus din:

Preşedinte:  ILEANA ANASTASIU

Grefier: DOBOŞ FLORICA

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea este reprezentat de procuror Oros Patricia.

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 304 C.p.p. 

Pe rol pronunţarea hotărârii cauzei penale privind pe inculpat H.C.P. - ns. la data de 26.01.1971 şi pe parte vătămată M. A. C., având ca obiect violul (art.197 C.p.).

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în şedinţa publică din 15.02.2011 când părţile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când în vederea deliberării s-a amânat pronunţarea pentru  17.02.2011 şi pentru data de 21.02.2011, dată la care s-a pronunţat hotărârea.

INSTANŢA

DELIBERÂND

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea nr. 8008/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului H. C. P. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de viol, prev. şi ped. de art. 197 al.1 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen., constând în aceea că în data de 11.09.2010, în jurul orelor 18,30-19,00, partea vătămată M. A. C. în timp ce se deplasa pe podul care face legătura între străzile Dragoş Vodă şi Făcliei din Oradea a fost acostată de inculpat care a încercat să întreţină raporturi sexuale împotriva voinţei sale.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: plîngerea prealabilă a părţii vătămate ( f.3); proces verbal de consemnare a actelor premergătoare ( f.2); proces verbal de constatare ( f.4); proces verbal de cercetare la faţa locului ( f.5); raport de constatare medico-legală nr. 3009/IIa/67 din 12.09.2010 întocmit de SML Bihor ( f.8);

În această fază procesuală au fost audiaţi martorii P. I. P. f.9); U. A. C. ( f.10-11); R. D. (f.12), partea vătămată ( f.6-7) şi inculpatul ( f.13-18)

Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a avut intenţia de a viola partea vătămată, însă nu a reuşit acest lucru întrucât a fost oprit de doi băieţi ce se aflau în apropiere.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 18439/271/2010.

În faza de cercetare judecătorească au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpatului H. C. P. ( f. 2,15);  declaraţia părţii vătămate M. A. C. ( f.63), declaraţia martorului ocular U. A. C. ( f.64), declaraţia martorului ocular P. I. P. ( f.65 ).

La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: fişa de cazier judiciar a inculpatului ( f.24-26, f 44-46), copia sentinţei penale nr. 20/P/2005 a Tribunalului Bihor ( f. 51-53); fişa de urmărire a deţinutului emisă de Penitenciarul Oradea ( f.32-33), cererea de precizare a constituirii de parte civil ( f. 47),  copia certificatelor de concediu medical depuse la dosar de partea vătămată ( f.48-49).

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În data de 11.09.2010, în jurul orelor 19.00, inculpatul H. C. P., în timp ce se deplasa pe podul care face legătura între străzile Dragoş Vodă şi Făcliei, observând că partea vătămată M. A. C., în vârstă de 22 de ani, se deplasa singură pe podul CFR, s-a apropiat de aceasta, scoţându-şi organul sexual din pantaloni, iar în momentul în care a ajuns în dreptul părţii vătămate, a prins-o de gât, a trântit-o la pământ, urcându-se peste aceasta cu intenţia de a întreţine raporturi sexuale împotriva voinţei, punându-i mâna la gură pentru a o împiedica să strige.

Partea vătămată  încercând să scape a reuşit să strige după ajutor, fiind auzită de martorii P. I. P. şi U. A., care fiind aproape de locul faptei au venit să vadă ce se întâmplă, observându-l pe inculpat în timp ce se ridica de pe partea vătămată şi se încheia la pantaloni.

Întrucât inculpatul a început să fugă, cei doi martori au alegrat după acesta, prinzându-l iniţial după care a reuşit din nou să fugă, fiind prins la scurt timp de organele de poliţie anunţate de partea vătămată şi condus la sediul poliţiei împreună cu partea vătămată şi cei doi martori oculari P.I. P. şi U. A..

Audiată fiind, partea vătămată a declarat atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată, că în după amiaza zilei de 11.09.2010 în timp ce se îndrepta spre locul de muncă, mergând pe Podul CFR, pe la jumătatea drumului l-a văzut pe inculpatul H. C. P., pe care l-a şi identificat în sala de judecată cu ocazia audierii, venind spre ea, având organul genital scos afară din pantaloni, i-a pus mâna la gât, dând-o cu capul de pod.

În momentul în care a căzut jos ca urmare a loviturilor primite la cap, partea vătămată precizează că inculpatul s-a urcat peste ea, cu o mână ţinând-o de gât şi cu una de gură. Reuşind să-i îndepărteze inculpatului mâna de la gura sa, partea vătămată a strigat după ajutor, fiind auzită de doi băieţi ce se aflau pe un pod din apropiere. În momentul în care băieţii au strigat, inculpatul s-a ridicat de pe partea vătămată, împingând-o din nou, lovind-o cu capul de pod şi aruncând cu pietre spre partea vătămată şi cei doi băieţi în momentul în care aceştia se apropiau de inculpat.

Cele descrise mai sus sunt confirmate şi de declaraţiile martorilor oculari P. I. P. şi U. A., care cu ocazia audierii în instanţa de judecată l-au identificat pe inculpatul prezent în boxă ca fiind persoana care în cursul lunii septembrie, aflându-se pe podul CFR, se ridica de pe o femei încheindu-se la pantaloni, aceasta întâmplându-se în momentul în care ei, fiind alertaţi de strigătul de ajutor al femeii, au alergat spre inculpat. De asemenea, martorii declară că iniţial au reuşit să-l prindă pe inculpat, însă întrucât acesta a scăpat partea vătămată a chemat poliţia care a reuşit să-l prindă în parcul de lângă Hotelul Continental. În momentul în care l-au întrebat pe inculpat de ce a făcut acest lucru acesta a declarat că nu a făcut nimic, este nevinovat să fie lăsat în pace.

Martorul U. A. C. declară că a văzut partea vătămată lovită la cap şi a aflat de la aceasta că loviturile provin de la faptul că inculpatul a izbit-o cu capul de marginea podului pentru a-i fi mai uşor să o violeze.

În declaraţia dată în instanţă, inculpatul a menţionat că a încercat să întreţină relaţii sexuale cu partea vătămată dar întrucât aceasta a început să ţipe, în zonă fiind 2-3 persoane, a renunţat la această intenţie, lăsând partea vătămată în pace.

Inculpatul nu recunoaşte că ar fi împins partea vătămată sau că s-ar fi urcat peste aceasta, ci doar a prins-o de mână, aceasta căzând în momentul în care s-a tras înapoi, astfel că în mod greşit a fost trimis în judecată pentru tentativă de viol, deşi intenţia sa a fost de viol, încadrarea juridică corectă fiind aceea de loviri sau alte violenţe.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 3009/IIa/67 din 12.09.2010 emis de SML Bihor a rezultat că partea vătămată M. A. C. prezenta leziuni posttraumatice ce pot data din 11.09.2010, leziunile producându-se prin lovire cu şi de corpuri dure şi comprimare a gâtului cu degetele, necesitând 2-3 zile îngrijiri medicale.

Instanţa va înlătura ca nesinceră declaraţia inculpatului deoarece nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.

Instanţa apreciază că, în privinţa faptelor inculpatului, există probe certe de vinovăţie, prezumţia de nevinovăţie instituită de art. 23 alin. 11 Constituţie, art. 6 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art.52, art. 66 C.p.p. fiind răsturnată.

Fapta inculpatului de a încerca să întreţină relaţii sexuale cu partea vătămată împotriva voinţei acestuia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de viol, prev. şi ped. de art. 20 rap.la art. 197 C.pen. atât sub aspectul laturii obiective cât şi sub aspectul laturii subiective.

Astfel, sub aspectul laturii obiective elementul material al acestei infracţiuni constă în acţiunea de constrângere fizică a părţii vătămate ( lovirea acesteia cu capul de un pod şi imobilizarea părţii vătămate prin punerea mâinii în gât şi prin astuparea gurii cu cealălaltă mănă pentru a o împiedica să solicite ajutor) în scopul de a o determina să întreţină acte sexuale, acţiune întreruptă însă  ( datorită apariţiei celor doi martori în momentul solicitării ajutorului de către partea vătămată).

În ceea ce priveşte latura subiectivă a acestei infracţiuni, se reţine că şi aceasta este îndeplinită inculpatul acţionând cu forma de vinovăţie a intenţiei directe prev. de art. 19 al.1 pct. 1 lit. a C.pen., acesta declarând de altfel şi în cursul procesului penal că în momentul în care a văzut partea vătămată singură pe pod s-a apropiat de aceasta cu intenţia de a o viola.

Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge cererea formulată de inculpat pe parcursul întregii cercetări judecătoreşti privind schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă de viol în lovire sau alte violenţă.

Din fişa de cazier judiciar şi din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că inculpatul a săvârşit fapta din prezenta cauză în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a C.pen., primul termen al recidivei constituindu-l condamnarea la o pedeapsă de 10 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 20/P/20.01.2005 a Tribunalului Bihor, definitivă prin decizia penală nr. 50/D/2005 a Curţii de Apel Oradea, din a cărei executare a fost liberat condiţionat la 07.04.2009, rămânând de executat un rest de 1310 zile, fiind arestat ulterior la data de 10.06.2009 şi eliberat la 01.12.2009 ca urmare a revocării mandatului de arestare preventivă nr. 3/10.06.2009 al Judecătoriei Beiuş, rămânând de executat un rest de 1133 zile, deci fapta din prezenta cauză a fost comisă în termenul de liberare condiţionată.

La stabilirea şi individualizarea pedepsei, instanţa are în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor, gradul de pericol social concret al infracţiunii săvârşite, circumstanţele reale ale comiterii faptei (pe timp de zi, în loc public, prin violenţă) şi circumstanţele personale ale inculpatului ( cunoscut cu multiple antecedente penale pentru infracţiuni precum lipsire de libertate în mod ilegal, tâlhărie, distrugere, violare de domiciliu, furt calificat, tâlhărie în formă agravată, viol în formă consumată, fiind în multiple rânduri arestat, pus în libertate ori liberat condiţionat), limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

Instanţa apreciază că numai stabilirea unei pedepse cu închisoarea în cunatumul maxim prevăzut de lege este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare eficient, astfel că în baza art. 20 rap. la art. 197 al.1 C.pen  cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. condamnă pe inculpatul H. C. P. la 5 ani închisoare pentru infracţiunea de tentativă de viol.

Întrucât infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului a fost comisă în termenul de liberare condiţionată, instanţa, în baza art. 61 al.2 C.pen. va revoca beneficiul liberării condiţionate a restului rămas neexecutat,  din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 20/P/20.01.2005 a Tribunalului Bihor, definitivă prin decizia penală nr. 50/D/2005 a Curţii de Apel Oradea, ( de 1133 zile),pe care îl va contopi cu pedeapsa stabilită în prezenta cauză ( 5 ani închisoare), inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare în regim privativ de libertate.

În baza art. 65 al.2 C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1, lit. a teza II-a şi b C.pen. pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.p. vor fi interzise inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a teza II şi b C.p., cu titlu de pedeapsă accesorie.

 În baza art.88 C.pen. va deduce din durata pedepsei aplicate perioada retinerii  ( 11.09.2010) si arestării preventive de la 12.09.2010 la zi.

În baza art.350 al.1 C.pr.pen. va mentine starea de arest preventiv a inculpatului pe o durata de 60 de zile conf.art.160b C.pr.pen.

Sub aspectul laturi civile a cauzei instanţa reţine că partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal încă din faza de urmărire penală, cuantumul acestei sume fiind precizat în faţa instanţei de judecată, respectiv 5000 EURO reprezentând daune morale, sumă pe care instanţa o consideră  suficientă pentru a acoperi prejudiciul nepatrimonial suferit de partea vătămată, raportat la consecinţele negative suferite pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, disconfortul produs şi situaţia jenantă în care a fost pusă aceasta, precum şi modificările profunde ale echilibrului vieţii sale, astfel că în baza art. 14, 346 C.p.p. cu ref. la art. 998 C. civil va obliga inculpatul la plata sumei de 5000 Euro cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale, în favoarea părţii civile M. A. C..

În baza art. 189 C.p.p va dispune virarea din fondurile Ministerului Justiţiei in contul Baroului de Avocaţi Bihor suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. P. M, conform delegaţiei 4617 din 20.09.2010, iar în baza art. 191 alin. 1 inculpatul va fi obligat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din 20 rap. la art. 197 al. 1 C.pen. în art. 180 C.pen.

În baza art. 20 rap. la art. 197 al.1 C.pen  cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. condamnă pe inculpatul H. C.P., , în prezent deţinut în Penitenciarul Oradea,

-  la 5 ani închisoare pentru infracţiunea de tentativă de viol

 În baza art. 61 al.2 C.pen. revocă beneficiul liberării condiţionate a restului rămas neexecutat,  din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 20/P/20.01.2005 a Tribunalului Bihor, definitivă prin decizia penală nr. 50/D/2005 a Curţii de Apel Oradea,  (de 1133 zile ),pe care îl contopeşte cu pedeapsa stabilită în prezenta cauză ( 5 ani închisoare), inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare în regim privativ de libertate.

În baza art. 65 al.2 C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1, lit. a teza II-a şi b C.pen. pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.71 al.2 C.pen. interzice inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 al.1, lit. a teza II-a şi b C.pen pe durata executarii pedepsei principale.

În baza art.88 C.pen. scade din durata pedepsei aplicate perioada retinerii ( 11.09.2010) si arestării preventive de la 12.09.2010 la zi.

În baza art.350 al.1 C.pr.pen. mentine starea de arest preventiv a inculpatului pe o durata de 60 de zile conf.art.160b C.pr.pen.

În baza art. 14, 346 C.p.p. cu ref. la art. 998 C. civil obligă inculpatul la plata sumei de 5000 Euro cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale, în favoarea părţii civile M. A. C..

In baza art. 189 C.p.p.  dispune virarea din fondurile Ministerului Justiţiei in contul Baroului de Avocaţi Bihor a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. P. M., conform delegaţiei 4617 din 20.09.2010.

În baza art. 191 alin. 1 obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu recurs în 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi partea vătămată şi de la comunicare pentru inculpat.

Pronunţată în şedinţa publică din 21.02.2011.

Preşedinte, Grefier,

Anastasiu Ileana Doboş Florica

Red. A.I/tehn. D.F.

3 ex/07.03.2011

Domenii speta

Spete similare