Proprietate. Imobil expropriat în baza Decretuluinr.216/1982.Retrocedare.Acţiune formulată după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001.

Prin adoptarea Legii nr.10/2001, care reglementează situaţia imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie1989, inclusiv ipoteza în care scopul exproprierii nu a fost atins, prevederile art.35 din Legea nr.33/1994 au devenit inaplicabile acestei categorii de imobile.

Chiar dacă Legea nr.10/2001 nu a abrogat în mod expres dispoziţiile de principiu din art.35, a prevăzut o procedură specială pentru restituirea bunurilor expropriate, obligatorie pentru orice persoană care se consideră îndreptăţită să beneficieze de măsurile reparatorii puse la dispoziţie de actul normativ, nelăsând la latitudinea acesteia posibilitatea de a opta între calea  acţiunii în expropriere şi cea a procedurii din legea specială.

Valorificarea dreptului persoanei îndreptăţite, cu privire la imobilele expropriate, după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, se poate face numai în condiţiile şi termenele prevăzute de aceasta, calea cererii în expropriere nemaifiind deschisă.

Prin cererea înregistrată sub nr.5673/104/2006 reclamanta C. I. a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Local al Municipiului Slatina, Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt,  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa în temeiul Legii nr.33/1994 să se dispună restituirea imobilelor expropriate, în măsura în care acestea pot fi restituite în natură şi obligarea  Ministerului Finanţelor Publice la plata despăgubirilor actualizate, reprezentând contravaloarea imobilelor expropriate, în măsura în care acestea sunt demolate şi nu mai pot fi restituite în natură.

În motivarea cererii se arată că reclamanta este unica moştenitoare a mamei sale C.E. – conform certificatului de moştenitor nr.1403/1993.

Prin actul de vânzare cumpărare înregistrat sub nr.152/1933 C.E. a devenit proprietara unei suprafeţe de 1000 mp teren intravilan situat în Slatina str.Artileriei nr.7 jud.Olt.

În anul 1960 şi-a construit un imobil casă de locuit pe o suprafaţă de 66,70 mp. precum şi anexe gospodăreşti pe o suprafaţă de 54,82 mp., în anul 1982 prin Decretul de expropriere nr.216/1982 întreaga suprafaţă de teren a fost expropriată, iar construcţiile au fost demolate. Scopul exproprierii a fost acela de a construi un număr de 723 apartamente şi dotări comerciale şi tehnico-edilitare aferente.

Având în vedere că până în prezent bunurile expropriate nu au fost folosite conform scopului pentru care au fost expropriate, în baza art.35 din Legea nr.33/1994 s-a solicitat retrocedarea acestora.

Primăria Municipiului Slatina a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, considerând că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art.35 şi 36 din Legea nr.33/1994 deoarece fosta proprietate a reclamantei nu este liberă., fiind ocupată de  blocul nr.9, de alei de acces şi parcare amenajată, încadrându-se generic scopului pentru care s-a făcut exproprierea.

Se susţine, de asemenea, că autoarea C. E. a fost expropriată cu suprafaţa de 250 mp. în timp ce moştenitoarea sa solicită o suprafaţă mai mare de teren.

 Ministerul Finanţelor Publice şi DGFP Olt au depus la dosar întâmpinare, prin care invocă excepţia inadmisibilităţii acţiunii, motivat de faptul că prevederile art.35,36 şi 37 nu pot fi rupte din contextul Legii nr.33/1994 astfel încât ele se aplică exclusiv exproprierii de bunuri imobile ce s-au făcut după 2 iunie 1994, data intrării în vigoare a legii şi nu exproprierilor anterioare apariţiei acestei legi.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, s-a menţionat faptul că autoarea reclamantei a primit pentru proprietatea sa expropriată din str. Artileriei nr.7 suma de 1820 lei.

Prin încheierea din 20.11.2006 s-au respins excepţiile invocate de Consiliul Local Slatina, MFP şi DGFP Olt, motivat de faptul că în materia restituirii imobilelor preluate de stat, Legea nr.10/2001 este o lege generală în raport cu Legea nr.33/1994 care este o lege specială şi nu au fost abrogate în mod expres dispoz.art.35 din Legea nr.33/1994, astfel încât acestea sunt aplicabile în continuare. În acelaşi sens s-a pronunţat şi decizia nr.6819/2004 de către ICCJ în dosarul nr.7831/2004 care este obligatorie pentru instanţele de fond.

La termenul din 4 dec.2006 reclamanta prin apărător a precizat faptul că suprafaţa ce o solicită a-i fi  retrocedată este de 800 mp., din care 550 mp a fost expropriată prin Decretul nr. 216/1982 iar 250 mp. a fost expropriată prin Decretul nr. 462/1983, solicitând proba cu înscrisuri şi expertiza cadastrală care să stabilească  dacă terenul este liber sau afectat de utilităţi, iar în situaţia în care nu a fost folosit scopului pentru care a fost expropriat,  dacă există posibilitatea retrocedării în natură către reclamantă.

Prin decizia nr.318 din 2 aprilie 2007 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr.5673/104/2006, s-a admis în parte cererea formulată de  reclamantă şi s-a dispus retrocedarea suprafeţei de 351 mp.teren situată în Slatina str.Artileriei cu vecinătăţi: la Nord – Aleea blocuri, la Est – Alee Bloc 9, la Sud Bloc 5, la Vest – str. Artileriei, către reclamantă.

A fost obligată reclamanta să restituie pârâtului Consiliul Local Slatina despăgubirea  primită în anul 1983 în sumă de 789,75 lei actualizată în funcţie de indicele preţurilor de consum din momentul pronunţării hotărârii.

S-a respins capătul de cerere privind obligarea Ministerului Finanţelor Publice la contravaloarea actualizată a imobilelor expropriate, ca neîntemeiat.

S-a reţinut că, faţă de constatările expertizei, acţiunea este admisibilă numai pentru suprafaţa de 351 mp. care este liberă.

Terenul de 46,8 mp. cuprins între terasa blocului nr.10 şi aleea  prin al cărei subteran trece reţeaua de gaze, nu poate fi restituit, lăţimea lui fiind de numai 2 m, ceea ce ar împiedica folosinţa utilă a spaţiului de acces la bloc.

Cererea de obligare a pârâtelor la plata despăgubirilor reprezentând valoarea actualizată a terenului de până la 800 mp, s-a apreciat nefondată, suprafaţa în discuţie fiind afectată scopului pentru care s-a dispus exproprierea, iar la data respectivă, proprietarilor  li s-au acordat despăgubirile prevăzute de lege.

În baza art.282 Cod procedură civilă, împotriva sentinţei a declarat apel Primăria Municipiului Slatina, invocând inadmisibilitatea acţiunii, în raport de prevederile art.1 Cod civil , conform cărora legea dispune numai pentru viitor şi faţă de care art.35 din Legea nr.33/1994 nu este incident în speţă, textul vizând exproprierile dispuse după intrarea în vigoare a legii, susţinându-se,  pe de altă parte, că procedura specială de expropriere reglementată de acest act normativ  nu a fost a urmată.

Pe fond, s-a susţinut că toată suprafaţa de teren care a făcut obiectul exproprierii a fost folosită conform scopului exproprierii, iar cei 351 mp restituiţi prin sentinţa apelată sunt ocupaţi de parcare, aşa cum rezultă şi din planul urbanistic general şi planul urbanistic zonal.

Reclamanta a depus întâmpinare prin care a făcut referire la Decizia nr.VI/1999 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a reţinut că prevederile art.35 din Legea nr.33/1994 sunt aplicabile şi în cazul bunurilor imobile expropriate anterior intrării în vigoare a legii şi a menţionat că restituirea s-a dispus cu privire la suprafaţa de teren neafectată de utilităţi publice.

Analizând apelul declarat de Primăria Slatina, se constată că este fondat.

Situaţia reglementată de art.35 din Legea nr.33/1994, text invocat de reclamantă în acţiune, are în vedere efectele nefinalizate după emiterea actului de expropriere întemeiat pe dispoziţiile legale anterioare.

Este de necontestat aplicabilitatea acestor dispoziţii în cazul cererilor promovate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, ce au ca obiect retrocedarea unor bunuri expropriate anterior intrării în vigoare a Legii nr.33/1994, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii, în acest sens fiind şi Decizia nr.VI/1994 a Secţiilor Unite ale ÎCCJ, în interesul legii, invocată de intimata reclamantă prin întâmpinare. 

Prin adoptarea Legii nr.10/2001, care reglementează situaţia imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, inclusiv ipoteza în care scopul exproprierii nu a fost atins, prevederile art.35 din Legea nr.33/1994 au devenit inaplicabile acestei categorii de imobile.

Chiar dacă Legea nr.10/2001 nu a abrogat în mod expres dispoziţiile de principiu din art.35, a prevăzut o procedură specială pentru restituirea bunurilor expropriate, obligatorie pentru orice persoană care se consideră îndreptăţită să beneficieze de măsurile reparatorii puse la dispoziţie de actul normativ, nelăsând la latitudinea acesteia posibilitatea de a opta între calea  acţiunii în expropriere şi cea a procedurii din legea specială.

Valorificarea dreptului persoanei îndreptăţite, cu privire la imobilele expropriate, după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, se poate face numai în condiţiile şi termenele prevăzute de aceasta, calea cererii în expropriere nemaifiind deschisă.

În acest sens a hotărât şi ÎCCJ - Secţiile Unite , prin decizia  nr.53/2007, pronunţată în interesul legii.

Prin urmare, pentru obţinerea măsurilor reparatorii solicitate în cauză, reclamanta avea obligaţia de a urma procedura prevăzută în Capitolul III al Legii nr.10/2001, adresând în prealabil notificare persoanei juridice deţinătoare, conform art.22 din legea republicată.

Faţă de considerentele expuse, apelul este fondat şi urmează să fie admis conform art.296 Cod procedură civilă, să se schimbe sentinţa în sensul respingerii acţiunii.

Domenii speta

Spete similare