Este evaluabilă acţiunea având ca obiect constatarea existenţei unui drept de proprietate asupra unui imobil achiziţionat printr-un antecontract de vânzare cumpărare şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare –cumpărare.
Prin acţiune, reclamanta SC G.I. SRL a chemat în judecată pârâta M. I. R., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să constate dreptul său de proprietate asupra terenului achiziţionat prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6099/21.12.2006 la BNP Ş. F. şi să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare.
În fapt, a motivat că prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6099 din 21.12.2006 de BNP Ş.F., s-a obligat că cumpere şi pârâta să vândă un imobil, achitând acesteia în integralitate preţul de 24.000 lei. A arătat că au stabilit ca la data de 27.02.2007 să se prezinte la notariat în vederea perfectării actelor de vânzare cumpărare, însă, deşi termenul s-a împlinit, pârâta a refuzat să-şi îndeplinească obligaţia.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 C.pr.civ.
Prin sentinţa nr.11980/24.09.2007 a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj constatându-se că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a C.p.c, procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect este neevaluabil în bani sunt de competenţa tribunalului.
Tribunalul Dolj – Secţia Comercială, prin sentinţa nr.91 din 30 ianuarie 2008, a admis acţiunea formulată de reclamantă şi a respins cererea reconvenţională formulată de pârâta – reclamantă.
S-a constatat valabilitatea convenţiei de vânzare-cumpărare urmând ca hotărârea să ţină loc de act autentic de vânzare - cumpărare.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta M.I.R
Curtea, din oficiu, a pus în discuţia părţilor excepţia de ordine publică a necompetenţei materiale a instanţei de fond, în raport de dispoziţiile art.159 alin. 2 şi art.2 pct.1 lit. a C.pr.civ.
Analizând cauza de faţă, Curtea reţine că acţiunea dedusă judecăţii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art.111 C.pr.civ., este evaluabilă în bani şi are o valoare de sub 100.000 lei, astfel încât competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată revenea în primă instanţă judecătoriei, potrivit art.2 alin.1 lit.a C.pr.civ.
Cum în cauză, în primă instanţă, acţiunea a fost judecată de tribunal, excepţia de necompetenţă materială a instanţei care a soluţionat cauza este fondată, hotărârea apelată fiind dată cu încălcarea competenţei materiale absolute a altei instanţe.
Văzând şi dispoziţiile art. 297 alin.2 C.pr.civ., Curtea va admite apelul, va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre soluţionare Judecătoriei Craiova.
Tribunalul Galați
Cerere de restituire a unor mijloace fixe formulată în executarea unui contract de antrepriză de lucrări având ca obiect consolidarea unui imobil aparținând domeniului public al statului.
Curtea de Apel Alba Iulia
Competenţă materială. Cerere de investire cu formulă executorie a unei hotărâri arbitrale.
Curtea de Apel Galați
Contestaţie în anulare; greşeală materială evidentă; anularea greşită a recursului ca netimbrat (art. 318 teza I cod procedură civilă).
Tribunalul Ialomița
Acţiunea având ca obiect contestarea măsurii disciplinare aplicată potrivit art. 39 raportat la art. 4 din ordinul nr. 538/2001 emis de O.N.C.G.C. . Natura juridică a acţiunii este de contencios administrativ.
Tribunalul Dâmbovița
Competenta materiala si teritoriala.