Competenţă materială. Obligaţii fiscale. Restituire.

Art. 113, lit. f din Codul de pr. fiscală stabileşte că se restituie, la cererea debitorului, sumele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente, potrivit legii. Atât timp cât reclamanta a invocat că, prin hotărâri definitive şi irevocabile, s-a stabilit că sumele achitate, ce au reprezentat obligaţii fiscale, nu erau datorate, litigiului nu i se aplică legea civilă, ci normele fiscale, competenţa materială  în primă instanţă este conform art. 2, lit. d Cod pr. civ., în favoarea tribunalului.

La data  de  31 mai 2006,  reclamanta S.C.AVIOANE  Craiova S.A.  a chemat în judecată  pe pârâtele  D.G.F.P. Dolj şi Direcţia  Generală a Marilor Contribuabili Bucureşti, solicitând  instanţei să  dispună :  restituirea /compensarea  cu obligaţii bugetare restante  a sumei de 163.680 lei, reprezentând impozit  pe  venitul  din salarii în sumă de  97.543  lei, pentru un număr de 382  de persoane, contribuţia salariaţilor la asigurările sociale  de sănătate ( 7%), în sumă de 4129 lei, pentru un număr de 42 persoane, contribuţia individuală  la  asigurările  sociale de  stat în sumă de 6715 lei, pentru un număr de 41 de persoane, reţinută  din compensaţia bănească constând  în  două salarii  medii pe unitate, acordate  conform contractului colectiv de  muncă foştilor salariaţi disponibilizaţi de la  S.C.AVIOANE  Craiova S.A.  şi virate acestor instituţii, precum şi obligarea  acestora la  plata dobânzii în suma totală de  47396 lei calculată  de la  data plăţii  până la 31  martie 2006 , astfel :  dobânda  calculată pentru impozitul pe venitul de  salarii  44706 lei  RON, dobândă calculată  pentru contribuţia asiguraţilor la asigurările sociale  de  sănătate  ( 7%) în sumă  de 1025 RON,  dobânda  calculată pentru contribuţia asiguraţilor  la asigurările  sociale  de stat, în sumă de  1665 lei, anularea  contribuţiei angajatorului  la  asigurările sociale de  sănătate în sumă de 4128 lei RON, suma preluată  de AVAS  prin  protocolul  nr. 8134 din 14  noiembrie  2003 de la CAS Dolj , plus  dobânda în sumă de  3770 lei RON  calculată până la  data de 31  martie  2006.

De  asemenea,  a  solicitat obligarea pârâtelor  la  plata dobânzilor  legate  calculate în continuare până la data plăţii efective a sumelor de  restituit/compensat, în conformitate cu prevederile  art. 116  alin.(5) şi art. 120 alin.1  şi  2 din O.G.  nr. 92/2003.

În fapt , reclamanta  a  arătat că , potrivit  anexei  nr. 3,  pct. h)  din CCM  al S.C.AVIOANE Craiova  S.A.  societatea  a acordat persoanelor disponibilizate în anul 2002 o compensaţie bănească constând în două salarii  medii  de încadrare  pe unitate.

Din compensaţia bănească acordată, S.C.AVIOANE  Craiova  S.A..  a reţinut: impozitul pe venit, contribuţia  individuală  de  asigurări sociale ( 11,67%)  şi contribuţia de asigurări sociale de  sănătate ( 7%), sume care au fost virate  bugetelor  instituţiilor abilitate şi  corespunzător s-a înregistrat  cu contribuţia angajatorului la  asigurările asociale  de sănătate 7% , asigurările  sociale de stat 23,33  % şi fondul de şomaj  5%.

Reţinerile  la sursa din  această compensaţie bănească  au fost virate astfel :  impozitul pe venitul din salarii reţinut de la toţi  salariaţii disponibilizaţi  care au beneficiat de compensaţia bănească conform CCM , cu O.P. nr. 342/15  aprilie  2002 - suma  de  124560 lei RON , cu O.P.  nr. 534/17  mai 2002 - suma  de 74756 lei RON, cu O.P. nr. 484 din 30 aprilie  2002 -  suma de  40744  lei , contribuţia  asiguraţilor la  asigurările sociale de  sănătate ( 7 % ) , cu O.P.  nr. 341/ 15  aprilie  2002  - suma de 10913  lei RON,  cu O.P. nr.483/30  aprilie  2002 - suma  de  14163 lei şi cu O.P.  nr. 536/ 17  mai 2002  - suma  de  27643  lei RON, contribuţia  asiguraţilor  la asigurările  sociale de stat ( 11,67 % ) , cu O.P.  nr. 344/ 15 aprilie  2002 - suma de  18194  lei  RON, cu O.P.  nr. 482/30 aprilie 2002-  suma de 23454 lei RON  şi cu O.P.  537/17 mai 2002 - suma de 46.155  lei RON.

S-a mai precizat  că o parte din foştii  salariaţi  disponibilizaţi , beneficiari  ai  compensaţiei băneşti  acordate conform CCM  au contestat legalitatea acestor  reţineri la  Tribunalul  Dolj, Secţia  Conflicte de Muncă,  care  a pronunţat  un număr de 382 de hotărâri judecătoreşti rămase definitive  şi irevocabile  , prin care a dispus  restituirea  impozitului pe venitul din salarii  şi restituirea  reţinerilor  reprezentând contribuţia  la  asigurările  sociale de stat şi  contribuţia  la asigurările sociale de sănătate , stabilind ca acestea au fost  reţinute în mod nelegal.

S.C. AVIOANE  Craiova S.A.  a  solicitat atât DGFP DOLJ , cât şi  Agenţiei  Naţionale de  Administrare  Fiscală restituirea  acestor sume care au fost  reţinute  şi virate datorită faptului că, în conformitate cu prevederile  art.  6  alin.3  din Ordinul nr. 343/2005, emis de Ministerul  Finanţelor Publice, începând  cu  data de  1  iulie  2005  S.C.AVIOANE Craiova S.A. a fost inclusă în lista  marilor contribuabili care se  administrează de  Direcţia Generală  de Administrarea Marilor Contribuabili din cadrul Agenţiei  Naţionale  de  Administrare  Fiscală.

La data de  5  iulie 2006,  pârâta Direcţia  Generală de  Administrare a Marilor Contribuabili  Bucureşti  a depus  întâmpinare prin care  a solicitat respingerea  acţiunii,  invocând  excepţia  lipsei calităţii procesuale pasive  a  sa.

Aceasta  a arătat că, potrivit OMFP  nr. 753/2006,  modificat prin OMFP nr.1013/2006, începând cu data de  1  iulie  2006, reclamanta  urma a  fi  administrată din puncte de vedere fiscal  de pârâta DGFP Dolj.

La data de  26  octombrie  2006, reclamanta şi-a precizat acţiunea  sub aspectul  obiectului şi al temeiului de  drept  al acesteia.

Astfel, reclamanta a arătat  că  prezenta cauză  este  întemeiată pe  dispoziţiile  art.  113 alin.1  lit. d) şi  alin.6 din O.G. nr.  92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Aceasta  a  arătat  că solicitarea  sa  privind restituirea/compensarea  sumelor  reţinute  are la bază hotărârile judecătoreşti  irevocabile prin care s-a stabilit  că aceste  sume au fost  reţinute  ca urmare  a aplicării eronate  a prevederilor legale  şi, pe cale de consecinţă,  au fost virate către  DGFP Dolj . 

Au  mai fost invocate  şi dispoziţiile  art. 992, 993 , 994 Cod Civil.

La data de 22 noiembrie  2006 , pârâta D.G.F.P.Dolj,  în nume  propriu  şi  în numele Ministerului Finanţelor  Publice  Bucureşti  şi al Direcţiei  Generale de  Administrare  a Marilor Contribuabili Bucureşti, a depus  întâmpinare şi a solicitat respingerea  acţiunii, ca fiind introdusă împotriva unor  persoane fără calitate  procesuală pasivă, ca  fiind inadmisibilă faţă de  dispoziţiile  OMFP  nr. 1899/2004 şi ca  netemeinică  şi  nelegală faţă de susţinerile  de fond .

S-a mai precizat  că, referitor la calitatea procesuală  pasivă a  instituţiilor  publice  chemate în judecată, acţiunea precizată  nu conţine nici un temei de drept  care să justifice  chemarea în judecată  a Ministerului Finanţelor Publice Bucureşti, această instituţie neavând calitatea  de  a răspunde  solicitărilor  S.C.AVIOANE S.A.

De  asemenea,  s-a mai arătat că D.G.A.M.C.  Bucureşti  a precizat  faptul că, urmare a  modificării OMFP  nr. 753/ 2006,  prin OMFP  nr. 1013 /2006, S.C.AVIOANE  S.A.  a ieşit  de pe  lista marilor  contribuabili, nemaifiind  administrată  fiscal  de către această instituţie,  astfel că se  impune admiterea  excepţiei lipsei calităţii  procesuale pasive a DGAMC  Bucureşti.

În acţiune , societatea  a precizat  faptul că suma  a  cărei anulare  se cere a fost preluată de AVAS  de la CAS Dolj, deci  aceste sume  nici măcar  nu au legătură cu D.G.F.P.  Dolj.

În ceea  ce priveşte  excepţia  inadmisibilităţii  acţiunii precizate, s-a  arătat  că OMFP nr. 1899/22  decembrie 2004  pentru aprobarea  procedurii  de  restituire  şi de rambursare a sumelor  de  la  buget, precum şi de  acordare a  dobânzilor  cuvenite  contribuabililor  pentru sumele  restituite sau rambursate cu depăşirea  termenului legal, instituie  o procedură  specială  în materia  restituirii  sumelor pretinse  şi a accesoriilor  acestora, în speţă nefiind aplicabile prevederile  dreptului comun invocate în mod eronat de către contestatoare .

În ceea  ce priveşte  dobânzile solicitate de către  S.C.AVIOANE S.A.,  s-a arătat  că, în cuprinsul capitolului 2 , punctele 3  şi 4 din OMFP 1899 se  stabileşte  faptul că plata dobânzii cuvenite contribuabilului, care  operează numai asupra  sumei care  a fost  aprobată a fi restituită, se va face numai asupra sumei  care a fost aprobată  a fi restituită, se va face numai  în baza  unei  cereri  exprese depuse  de către  acesta  la organul fiscal competent, astfel că, în situaţia  în care reclamanta  nu face  nici un fel de dovadă  că ar  fi urmat procedura  expres şi limitativ  prevăzută de către legea specială , se impune respingerea  acestui capăt de  cerere întemeiat pe dispoziţiile dreptului comun, ca inadmisibil.

Referitor  la capătul de cerere  privind restituirea /compensarea impozitului  pe  venitul  din salarii, s-a arătat  faptul că S.C.AVIOANE S.A. a îndeplinit  numai parţial  procedura prevăzută  de OMFP precizat, respectiv  a  solicitat organului fiscal  compensarea sumei de  867.544.720 lei, solicitare  soluţionată  de  către  DGFP Dolj  prin nota unilaterală nr. 5941/30  noiembrie  2004, comunicată  contestatoarei  în  17 decembrie  2004.

Pârâta  a mai menţionat că acest act  administrativ  nu a  fost  contestat de către  S.C.AVIOANE S.A. în  termenul şi în condiţiile  prevăzute de către  Codul de procedură  fiscală.

La data de  14 februarie 2007, reclamanta  a  depus la dosar o precizare  a acţiunii, prin care a  arătat  că înţelege să se judece cu DGFP  Dolj şi  Direcţia Generală de  Administrare a Marilor Contribuabili  Bucureşti, pârâtele din  cauză.

Prin  sentinţa civilă nr. 2644  din 7 martie 2007, pronunţată de  Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 7222/21572006, a fost  admisă excepţia lipsei  calităţii procesuale pasive  a pârâtei Direcţia Generală de Administrare a Marilor  Contribuabili şi a  fost  respinsă  acţiunea  formulată împotriva  acesteia de  către  reclamanta  S.C.AVIOANE  Craiova  S.A., ca fiind promovată  împotriva unei persoane  fără calitate  procesuală pasivă.

A fost admisă excepţia lipsei  calităţii procesuale  pasive  a pârâtei  DGFP DOLJ şi s-a respins  cererea având  ca  obiect  obligarea  acesteia  la restituirea /compensarea  sumelor reprezentând contribuţii  la asigurările  sociale  de  sănătate de stat  şi  de  sănătate, ca fiind îndreptată împotriva  unei persoane lipsită  de calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă excepţia inadmisibilităţii  acţiunii,  invocată  prin întâmpinarea  din data de  22 noiembrie 2006, ca fiind neîntemeiată.

A fost  admisă în parte cererea precizată la 26  octombrie 2006 şi  14 februarie  2007.

A fost obligată pârâta  DGFP DOLJ să restituie reclamantei  sau  să compenseze cu obligaţii bugetare restante suma  de 97543  lei, reprezentând impozit  pe  venitul din salarii, nedatorat.

A fost respins capătul de  cerere  privind  obligarea pârâtei  DGFP DOLJ  la plata dobânzii  pentru suma reprezentând impozitul  pe venitul din  salarii, ca neîntemeiat.

 A fost obligată pârâta  DGFP DOLJ, către reclamantă,  la plata sumei de 3203  lei cheltuieli de  judecată

Pentru a  se pronunţa astfel,  instanţa  a reţinut că, potrivit  capitolului 2 , punctul  4 , din Anexa  1  a OMF  nr. 1899 /22  decembrie  2004, plata dobânzii  cuvenite contribuabilului se face  numai în baza  cererii  exprese  depuse de acesta la organul fiscal competent.

S-a mai  reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 1  din OMFP nr. 101372006 , art.  6 lit. g) din  O.G.nr.7/  2001,  art. 992 , 993  Cod Civil.

Împotriva sentinţei au formulat  apel reclamanta şi  pârâta Direcţia Generală a Finanţelor  Publice, criticând-o  pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că instanţa de fond în mod greşit a  admis excepţia lipsei  calităţii  procesuale pasive  a D.G.F.P. Dolj, cu privire la  restituirea /compensarea sumei de  4129 lei , reprezentând contribuţia  salariaţilor la asigurările  sociale de sănătate  şi a sumei de  6215  lei, reprezentând  contribuţia individuală  la  asigurările sociale  de stat şi dobânzile aferente  acestei  sume, soluţie greşită în raport de  dispoziţiile art.27 din O.G.nr.86/2003.

În apelul  său, pârâta  D.G.F.P. Dolj  a  criticat  sentinţa, arătând că O.M.F. P. 1899 din 22 decembrie 2004, pentru aprobarea procedurii  de restituire şi de  rambursare a sumelor  de la buget, precum şi  de  acordarea a dobânzilor cuvenite  contribuabililor pentru sumele  restituite  sau rambursate cu  depăşirea  termenului legal, instituie o procedură specială, în speţă nefiind aplicabile normele dreptului comun.

A mai  arătat că, în mod greşit, instanţa  a  reţinut că se poate  face compensarea, întrucât sumele de bani pretinse  de  reclamantă  fiind  deja  plătite către salariaţii  disponibilizaţi, nu mai există obligaţia  de restituire  de către organul  fiscal.

Pentru  a  se apăra, apelanta reclamantă a  formulat  întâmpinare  prin care a solicitat respingerea  apelului  declarat  de  către  pârâta  D.G.F.P.  Dolj , ambele  apelante  depunând la dosar concluzii scrise.

La termenul de judecată din  6 noiembrie 2007, tribunalul, din oficiu,  a pus  în discuţia părţilor excepţia  de  necompetenţă materială a Judecătoriei  Craiova  de  soluţionare a litigiului  dedus judecăţii.

Tribunalul Dolj, prin decizia civilă nr. 535 din 06.11.2007, a admis  apelurile declarate de reclamanta S.C. AVIOANE CRAIOVA S.A. şi de pârâta D.G.F.P. DOLJ, împotriva sentinţei civile nr. 2644 din 07.03.2007, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 7222/215/2006 (număr în format vechi 9633/C/2006), în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI BUCUREŞTI .

A fost anulată  sentinţa  atacată  şi  s-a reţinut  cauza spre  competentă  soluţionare în primă instanţă  la  Tribunalul Dolj, Secţia  de  Contencios  Administrativ  şi Fiscal.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut că obiectul  cererii de chemare  în judecată  îl  reprezintă obligarea intimatei la  restituirea unor  sume  nedatorate bugetului de stat sau compensarea cu obligaţiile bugetare  restante ţinând  seama de dispoziţiile art. 112 , 113  alin.1  lit.  d, alin.9 dinO.G.nr.92/2003, deci drepturile şi obligaţiile părţilor din proces decurgând din  raporturi juridice fiscale privind  administrarea  impozitelor  datorate bugetului de  stat, raporturi reglementate  de  Codul de  procedură fiscală.

Având  în  vedere obiectul  contestaţiei reclamantei care  vizează  tocmai  refuzul intimatelor, adică al organului fiscal de  a restitui sau compensa sumele  nedatorate cu obligaţii  bugetare restante, precum şi  natura raporturilor juridice  fiscale dintre  părţi, în raport de dispoziţiile legale mai  sus menţionate coroborate  cu prevederile  art.  179  din O.G.92/2003  şi dispoziţiile Legii nr. 554/2004, instanţa de control  judiciar a calificat litigiul  dedus  judecăţii ca fiind de natura contenciosului administrativ  şi fiscal, fiind  întemeiat pe  raporturi juridice  supuse  normelor juridice de  drept  public, în concret, dispoziţiile O.G.Nr.92/2003, ceea  ce  atrage competenţa de soluţionare  de instanţa de contencios  administrativ şi fiscal din cadrul  Tribunalului Dolj.

În termen legal, SC AVIOANE Craiova SA a declarat recurs împotriva acestei decizii, considerând-o nelegală, deoarece în mod greşit s-a considerat că, în cauză, există raporturi fiscale, deşi obiectul dedus judecăţii nu se încadrează în dispoz. art. 22 din OG 92/2003, iar sumele de bani trebuie restituite ca urmare a hotărârilor pronunţate în cauză, prin care s-a constatat că nu exista obligaţia plăţii lor către stat. S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părţilor, conform art. 242 Cod pr. civ.

Criticile formulate nu sunt întemeiate.

Investirea instanţei s-a făcut pentru restituirea/ compensarea, cu obligaţii bugetare restante a sumelor de bani ce reprezintă impozitul pe venitul din salarii, contribuţia salariaţilor la asigurările sociale de sănătate, contribuţia individuală la asigurările sociale de stat, reţineri care au fost contestate de către salariaţi şi pentru care s-au pronunţat hotărâri definitive şi irevocabile, prin care s-a dispus restituirea acestui impozit şi a contribuţiilor menţionate, constatându-se că reţinerea a fost nelegală. S-a invocat de reclamantă dispoz. art. 116, alin.5 şi art. 120 alin. 1 şi 2 din OG 92/2003, precum şi dispoz. art. 113, alin.1, lit. a  din OG 92/2003.

Aşa cum rezultă din expunerea acţiunii de investire a instanţei de judecată, chiar reclamanta a făcut trimitere la dispoziţiile legii fiscale - Cod de pr. fiscală, invocându-o ca temei juridic al acţiunii sale.

Instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor Codului civil, respectiv art. 992 şi 993 Cod civil, considerându-se că plata impozitului pe venit, precum şi plata celorlalte contribuţii constituie plată nedatorată, situaţie în care există posibilitatea restituirii acestei sume.

Tribunalul a constatat că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile Codului de pr. fiscală, drepturile şi obligaţiile părţilor din proces decurgând din raporturi juridice fiscale privind administrarea impozitelor datorate bugetului de stat. Contestaţia reclamantei vizează tocmai refuzul intimatelor, respectiv al organului fiscal, de a restitui sau compensa sumele nedatorate, cu obligaţii bugetare restante.

Soluţia adoptată de către tribunal de a reţine cauza spre competentă soluţionare în primă instanţă la Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, este legală.

Aşa cum rezultă din cerere, sumele a căror restituire/compensare se solicită reprezintă sume nedatorate din punctul de vedere al reclamantei, ca impozit pe venit şi contribuţii ale salariaţilor la asigurările sociale de sănătate şi la asigurările sociale de stat.

În speţă, raportul juridic este un raport juridic fiscal, deoarece  sumele au fost reţinute potrivit dispoziţiilor Codului fiscal, veniturile din salarii fiind supuse impozitării, conform dispoz. art. 55 din Codul fiscal.

Sumele reţinute au constituit, la momentul reţinerii lor, obligaţii fiscale, în sensul Codului de pr. fiscală. Art. 22 Cod pr. fiscală arată că, prin obligaţii fiscale, în sensul prezentului cod, se înţelege, printre alte obligaţii enumerate, şi obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat.

De asemenea, prin art. 1, alin.2 din Codul de pr. fiscală se prevede expres că, acest cod se aplică şi pentru administrarea drepturilor vamale, precum şi pentru administrarea creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care, prin lege, nu se prevede altfel.

Faţă de aceste dispoziţii legale indicate, este evident că obiectul prezentei acţiuni îl constituie restituirea/compensarea obligaţiilor fiscale achitate în mod necuvenit de către reclamantă, potrivit susţinerii acesteia, situaţie care demonstrează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile speciale ale Codului de pr. fiscală.

Art. 113, lit. f din Codul de pr. fiscală stabileşte că se restituie, la cererea debitorului, sumele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente, potrivit legii, or, în cauză, reclamanta invocă că, prin hotărâri definitive şi irevocabile, s-a stabilit că sumele achitate, ce au reprezentat obligaţii fiscale, nu erau datorate.

În considerarea celor expuse, se constată că, în mod legal, instanţa de apel a stabilit că prezentei cauze nu i se aplică legea civilă, ci normele fiscale, ceea ce a dus la stabilirea altei competenţe materiale în primă instanţă, conform art. 2, lit. d Cod pr. civ., în favoarea tribunalului.

Urmează ca, aplicând art. 312, alin. 1 Cod pr. civ., să se respingă ca nefondat recursul.

1

Domenii speta

Spete similare