Prin cererea înregistrată sub nr. 794/39/2009 la Curtea de Apel Suceava, petenta SC “X ” SRL a solicitat anularea deciziei nr. 7954 din 15.04.2009 a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Bucureşti şi a procesului-verbal de constatare nr. 4947 din 05.03.2009, emis de Comisia constituită la nivelul agenţiei, acte în baza cărora a fost sancţionată cu măsura de constituire în sarcina sa a unui debit în cuantum de 307.479 lei.
La termenul de judecată din 18.01.2010, Curtea de Apel Suceava, din oficiu, a pus în discuţie excepţia de necompetenţă materială în soluţionarea cauzei.
Excepţia este întemeiată şi va fi admisă pentru următoarele considerente :
Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
Analiza gramaticală a textului citat conduce la concluzia că, în ce priveşte taxele, impozitele, contribuţiile, datoriile vamale, accesorii ale acestora, competenţa de soluţionare se repartizează între tribunal şi curte de apel în funcţie de valoarea litigiului, mai mică sau mai mare de 500.000 lei, în ce priveşte celelalte litigii criteriul aplicabil fiind cel al autorităţii care emite sau încheie actul administrativ contestat.
Cum, potrivit art. 4 din OG nr. 79/2003 „Sunt competente să efectueze controlul şi să gestioneze recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli şi/sau fraudă, conform prevederilor legale în vigoare referitoare la colectarea creanţelor bugetare, autorităţile administraţiei publice centrale sau locale şi unităţile teritoriale ale acestora, după caz, precum şi alte instituţii publice abilitate de lege”, acestor sume fiindu-le aşadar aplicabil regimul creanţelor fiscale şi regulile prevăzute de Codul de procedură fiscală, Curtea de Apel Suceava a constatat că, faţă de cuantumul debitului care se contestă – suma de 307.479 lei, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Suceava, Secţia comercială, de contencios administrative şi fiscal şi, în consecinţă, în temeiul art. 158 Cod procedură civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei mai sus menţionate.
Curtea de Apel Târgu Mureș
Potrivit prevederilor art. 364 Cod Procedură Civilă, hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare, pentru motive limitate prevăzute la lit. a – i ale acestui articol şi art. 365, al. 1 Cod Procedură Civilă
Tribunalul Iași
Competenta materiala de solutionare a cererii vizând anularea unei masuri complementare aplicarii unei sanctiuni contraventionale
Tribunalul Prahova
În cazul infracţiunii de falsificare de monede prev. şi ped. de art.282 C.p., dacă nu s-a dispus trimiterea în judecată şi pentru o altă infracţiune dată, potrivit Legii nr. 508/2004, în competenţa DIICOT, se soluţionează în primă instanţă de judec...
Tribunalul Comercial Argeș
Competenţă materială. Obligaţia de „a da” – obligaţia de „a face”
Curtea de Apel Timișoara
Acţiune în nulitate. Clauze abuzive cuprinse în contractul de credit bancar. Instanţa competentă material. Criteriul valoric al obiectului cererii pentru delimitarea competenţei între judecătorie şi tribunal