Nededucerea perioadei executate din pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei în situatia aplicarii dispozitiilor art.39 alin.1 cod penal Desi instanta de apel a aplicat dispozitia art.39 alin.1 Cod penal, a omis a proceda la scaderea din ...

1. NEDEDUCEREA PERIOADEI EXECUTATE DIN PEDEAPSA  CE CONSTITUIE PRIMUL TERMEN AL RECIDIVEI ÎN SITUATIA APLICARII DISPOZITIILOR ART.39 ALIN.1 COD PENAL

Desi instanta de apel a aplicat dispozitia art.39 alin.1 Cod penal, a omis a proceda la scaderea din pedeapsa rezultanta a perioadei executate din pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei.

DECIZIA PENALA NR.275/R din 9 iunie 2009

Prin sentinta penala nr.1346 din 08 octombrie 2007 pronuntata de Judecatoria Oradea, s-au hotarât urmatoarele :

În baza art.215 al.2 si 3 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnata inculpata D.A. la o pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare.

În baza art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2, art.42 Cod penal si art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnata aceeasi inculpata la o pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art.20 raportat la art.215 al.2 si 3 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnata aceeasi inculpata la o pedeapsa de 2 ani 4 luni închisoare.

În baza art.39 al.1 si 2 Cod penal, a fost contopita fiecare dintre pedepsele aplicate mai sus cu restul de 787 zile, ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, aplicata prin sentinta penala nr.1000/2006 a Judecatoriei  Oradea, în pedepsele cele mai grele, rezultând astfel trei pedepse de: 3 ani si 2 luni închisoare, 787 si 2 ani si 4 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a si art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele rezultate mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani 2 luni închisoare, care s-a dispus a se executa de catre inculpata în regim de detentie.

În baza art.71 al.2 Cod penal, a fost interzisa inculpatei exercitarea drepturilor prev.si ped.de art.64 lit.a teza a-II-a si lit.b Cod penal.

În baza art.14, 346 Cod procedura penala raportat la art.998-999 Cod civil, a fost obligata inculpata la plata sumei de 5.024,51 RON, reactualizata la data platii efective, în favoarea partii civile Finansbank România SA, Sucursala Oradea.

În baza art.445 si art.348 Cod procedura penala, a fost anulat ca fals contractul de munca nr. 2917/15.11.2003 si adeverintele de salariat nr.10/02.06.2004 si în baza art.118 lit.a si c Cod penal, au fost confiscate în favoarea statului adeverintele de salariat aflate în original la filele 10 si 27 dosar urmarire penala.

A fost anulat mandatul de executare emis în baza sentintei penale nr.1000/2006 a Jud. Oradea si s-a dispus emiterea unui alt mandat de executare conform hotarârii apelate.

În baza art.191 al.1 Cod procedura penala, a fost obligata inculpata la 400 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut urmatoarele :

În data de 3.06.2004, inculpata D.A. a încheiat cu partea vatamata Finansbank România SA - Sucursala Oradea contractul nr.901303 privind acordarea unui credit de consum prin intermediul  SC Altex Impex SRL, în valoare de 89.523.877 ROL (  8.952,38 RON ).

În aceeasi zi, în baza acestui contract, inculpata D.A. a achizitionat de la magazinul SC Altex Impex SRL din Oradea aparatura electronica si electrocasnica ( 1 aparat de ras, 1 robot de bucatarie, 1 aparat de ambalat, 1 TV color marca "Wega", 1 masina de spalat, 1 aparat de aer conditionat, 1 aspirator si 1 gratar barbecue ) în valoare totala de 79.692.000 ROL ( 7.969,20 RON ), care au fost ridicate de inculpata conform facturii fiscale seria NT XHX nr. 1559529 din 03.06.2004, semnata de inculpata de primire.

Pentru obtinerea creditului si cumpararea bunurilor, inculpata D.A. a prezentat xerocopia buletinului sau de identitate, xerocopia contractului individual de munca nr.2917 din 15.11.2003 si adeverinta de salariat nr. 10, ambele purtând stampila SC Orenado SRL Oradea, înscrisuri false prin care se atesta în mod nereal ca inculpata este angajata acestei societati din data de 15.11.2003 în functia de contabil, cu un salariu lunar brut de 14.009.350 ROL.

2. În data de 08.06.2004, inculpata D.A. s-a prezentat la magazinul Flanco din incinta magazinului Crisul din Oradea si a solicitat partii vatamate SC Finans Servicii Financiare SRL Bucuresti acordarea unui credit pentru achizitionarea de bunuri cu plata în rate.

Inculpata D.A. a prezentat din nou xerocopia buletinului sau de identitate, xerocopia contractului individual de munca nr.2917 din 15.11.2003 si adeverinta de salariat nr. 10, ambele purtând stampila SC Orenado SRL Oradea, înscrisuri false prin care se atesta în mod nereal ca inculpata este angajata acestei societati din data de 15.11.2003 în functia de contabil, cu un salariu lunar brut de 14.009.350 ROL.

În baza acestor înscrisuri prezentate de inculpata, între aceasta si partea vatamata SC Finans Servicii Financiare SRL Bucuresti a fost încheiat contractul de credit de consum nr.580270010021 din 08.06.2004, prin care i se acorda inculpatei un credit în suma de 56.598.000 ROL (5.659,80 RON) pentru achizitionarea de la magazinul Flanco bunuri cu plata în rate.

În aceeasi zi, de 08.06.2004, SC Flanco International SRL Bucuresti a emis factura fiscala seria BXII nr.0305623, semnata de inculpata, prin care i se livrau acesteia 1 camera video JVC, 1 perie coafat si 1 TV color Sony, în valoare totala de 56.598.000 ROL.

Inculpata D.A. nu a mai reusit sa intre în posesia bunurilor, întrucât, în aceeasi zi, de 08.06.2004, organele de politie au intervenit, sesizate de reprezentantii partii vatamate, care au constatat ca pe xerocopia contractului de munca al inculpatei nu este aplicata stampila ITM Bihor.

Din procesul verbal încheiat de organele de cercetare penala la data de 11.10.2005, rezulta ca, efectuându-se verificari la Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bihor, s-a constatat ca inculpata D.A. este asociata în cadrul SC Orenado SRL Oradea din data de 28.07.2003, împreuna cu martorul C.R.

Din adresa nr. 30559 din 07.12.2004 a ITM Bihor, rezulta ca în evidentele acestei institutii, inculpata D.A. figureaza ca fiind angajata a SC Orenado SRL Oradea din data de 25.06.2004 (ulterior savârsirii infractiunilor) cu contractul individual de munca nr.487084 din 14.07.2004, în functia de contabil, cu un salariu de încadrare de 2.800.000 ROL.

Din raportul de constatare tehnico-stiintifica grafica nr.125748 din 18.04.2006, rezulta ca scrisul olograf de completare depuse le cele doua adeverinte de salariu a fost executat de inculpata D.A., iar semnaturile depuse la pozitia "Director", "Director general" si "Contabil sef" de pe adeverinte sunt semnaturi executate din fantezie, probabil de inculpata D.A.

Martorul C.R., fost administrator si asociat al SC Orenado SRL Oradea, a declarat ca nu a semnat adeverinta de salariu nr.10 din 02.06.2004, iar cu privire la semnatura de la rubrica "Contabil sef Covaci Mirela", martorul a aratat ca nu a existat o persoana cu acest nume angajata a societatii.

Inculpata D.A. a recunoscut ca la datele încheierii celor doua contracte nu era angajata a SC Orenado SRL în baza unui contract individual de munca si nici nu avea un salariu brut de 14.009.350 ROL. Inculpata a recunoscut ca a falsificat contractele individuale de munca si adeverintele de salariu, aratând ca ea este cea care a scris si a semnat aceste acte.

Vinovatia inculpatei a fost pe deplin dovedita prin probele administrate în cauza : proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante, factura fiscala seria BXIII nr.0305623/08.06.2004, xerocopia contractului de munca nr.2917/ 15.11.2003, adeverinta de venit nr.10/02.06.2004, contractul de credit de consum nr.580270010021/08.06.2004, xerocopia buletinului de identitate al inculpatei, contractul de credit nr. 901303/03.06.2004, factura fiscala seria NT XHX nr.1559529/03.06.2004, adeverinta de salariat nr.10, nedatata, adresa nr. 30559/07.12.2004 a ITM Bihor, raportul de constatare tehnico-stiintifica grafica nr.125748 din 18.04.2006, declaratia martorului C.R., declaratiile inculpatei D.A.

Fapta inculpatei D.A. de a induce în eroare reprezentantii partii vatamate SC Finansbank România Sa - Sucursala Oradea, cu ocazia încheierii contractului de credit din 3.06.2004, prin prezentarea calitatii mincinoase de salariat din 15.11.2003 a SC Orenado SRL, prezentând în acest sens si înscrisuri false, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune prev. de art.215 alin.2 si 3 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, text de lege în baza caruia prima instanta a condamnat-o la o pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare.

Fapta inculpatei D.A., constând în falsificarea, prin contrafacere, a contractului individual de munca nr.2917 din 15.11.2003 si a adeverintelor de salariu nr.10 nedatata si din 02.06.2004, prin care se atesta în mod nereal ca inculpata este angajata acestei societati din data de 15.11.2003 în functia de contabil, cu un salariu lunar brut de 14.009.350 ROL, înscrisuri folosite apoi în data de 03.06.2004 si 08.06.2004 cu ocazia încheierii unor contracte de credit, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de falsuri în înscrisuri sub semnatura privata prev.de art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.37 lit.a Cod penal, texte de lege în baza carora prima instanta a condamnat-o la o pedeapsa de 8 luni închisoare.

Fapta inculpatei D.A., care, în data de 8.06.2004, a folosit înscrisurile susmentionate cu ocazia încheierii contractului de credit de consum nr. 580270010021 din 08.06.2004 cu partea vatamata SC Finans Servicii Financiare SRL Bucuresti, în vederea cumpararii de bunuri cu plata în rate în valoare de 56.598.000 ROL, bunuri care nu au mai fost obtinute de inculpata ca urmare a interventiei organelor de cercetare penala, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de înselaciune prev.de art.20 Cod penal raportat la art.215 alin.2 si 3 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, texte de lege în baza carora prima instanta a condamnat-o la o pedeapsa de 2 ani 4 luni închisoare.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatei, prima instanta a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsa prevazute de lege, circumstantele reale ale comiterii faptelor, urmarea produsa, constând în cauzarea unui prejudiciu mare, recuperat partial, existenta concursului de infractiuni, precum si persoana inculpatei, care este recidivista postcondamantoriu si care a recunoscut comiterea faptelor.

Având în vedere întregul probatoriu administrat în cauza si natura infractiunilor pentru care a fost trimisa în judecata inculpata, existenta concursului de infractiuni, modul de comitere a faptelor si prejudiciul mare cauzat, care nu a fost recuperat, prima instanta a apreciat ca nu se impune a se retine în favoarea inculpatei circumstantele atenuante prev. de art.74 Cod penal, întrucât atitudinea sincera a acesteia nu impune retinerea în favoarea sa a circumstantelor atenuante prev.de art.74 lit.c Cod penal, întrucât aceasta împrejurare poate doar constitui circumstanta atenuanta, nefiind obligatoriu a fi retinuta astfel.

Spre deosebire de circumstantele atenuante legale, care se aplica în virtutea legii si se impun instantei în mod obligatoriu, circumstantele atenuante judiciare, prev. în art.74 Cod penal, sunt împrejurari de fapt care numai raportate la fapta concreta, la ansamblul împrejurarilor în care aceasta a fost comisa si la persoana inculpatului, pot dobândi, prin apreciere, valente atenuante. Împrejurarile susceptibile de a constitui circumstante atenuante sunt realitati obiective care, atunci când exista, nu pot fi ignorate, dar constatându-le, instanta nu este obligata sa le recunoasca în mod automat caracter usurator.

Recunoasterea anumitor împrejurari ca circumstante atenuante nu este însa posibila decât daca împrejurarile luate în considerare reduc în asemenea masura gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizeaza favorabil de o asemenea maniera persoana faptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se întrevede a satisface, în mod concret, imperativul justei individualizari a pedepsei.

În speta, faptul ca inculpata a recunoscut comiterea faptelor, împrejurare care ar putea avea o aptitudine potentiala de a constitui circumstanta usuratoare, nu vor fi recunoscute ca atare, întrucât, raportat la natura infractiunilor comise, la numarul actelor infractionale, la circumstantele reale ale comiterii acestora, le este anulata valoarea atenuanta, ele nefiind suficient de semnificative pentru a determina stabilirea pedepsei sub minimul special. De altfel, aceste aspecte au fost avute în vedere la individualizarea pedepselor, aplicându-i-se pedepse spre minimul special.

Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpata a savârsit faptele din prezenta cauza în stare de recidiva postcondamnatorie. Astfel, faptele ce formeaza obiectul prezentei cauze au fost savârsite dupa ramânerea definitiva a sentintei penale nr.877/2003 a Judecatoriei Oradea prin decizia penala 361/R/25.05.2004 a Curtii de Apel Oradea, prin care inculpata a fost condamnata la o pedeapsa rezultanta de 3 ani 6 luni închisoare, precum si dupa ramânerea definitiva a sentintei penale nr. 1252/2003 a Judecatoriei Oradea prin decizia penala 363/R/27.05.2004 a Curtii de Apel Oradea, prin care inculpata a fost condamnata la o pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare.

Prin sentinta penala nr.1000/2006, pedepsele aplicate prin hotarârile mai sus mentionate au fost contopite si cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicata prin sentinta penala nr.131/2002, definitiva prin decizia penala 425/R/24.06.2004 a Curtii de Apel Oradea, în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani 6 luni închisoare cu aplic.art.71, 64 Cod penal si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a, b, c Cod penal pe o durata de 3 ani, fiind anulate mandatele de executare emise în baza celor trei hotarâri.

În baza art.36 alin.3 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada executata de la 14.10.2000 - 08.11.2000 si de la 31.03.2006 la zi.

Desi starea de recidiva se apreciaza la momentul comiterii faptei, condamnarile ce ar constitui prim termen al recidivei nu mai exista în individualitatea lor, fiind contopite prin sentinta mai sus mentionata, astfel ca regulile privind recidiva se aplica raportat la pedeapsa rezultanta de 3 ani 6 luni închisoare cu aplicarea art.71, 64 Cod penal.

Potrivit art.39 alin.2 Cod procedura penala, daca pedeapsa anterioara a fost executata în parte, contopirea se face între pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea ulterioara.

Astfel, la data pronuntarii hotarârii apelate, inculpata mai avea de executat, potrivit evidentelor PRMS Oradea, un numar de 787 zile.

În baza art.39 alin.1 si 2 Cod penal, a fost contopita fiecare dintre pedepsele aplicate mai sus cu restul de 787 zile, ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, aplicata prin sentinta penala nr.1000/2006 a Judecatoriei  Oradea, în pedepsele cele mai grele, rezultând astfel trei pedepse de : 3 ani si 2 luni închisoare, 787 si 2 ani si 4 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a si art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele rezultate mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani 2 luni închisoare, care s-a dispus a se executa de catre inculpata în regim de detentie.

În baza art.71 alin.2 Cod penal, a fost interzisa inculpatei exercitarea drepturilor prev. si ped.de art.64 lit.a teza a-II-a si lit.b Cod penal.

Partea vatamata SC Finansbank România SA s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 5.607,36 RON reprezentând creditul restant si creantele aferente, solicitând actualizarea sumei pâna la plata integrala a debitului, aratând ca inculpata a achitat 4 rate.

Având în vedere ca prejudiciul nu a fost recuperat integral, în baza art.14, 346 Cod procedura penala raportat la art.998-999 Cod civil, a fost obligata inculpata la plata sumei de 5.024,51 RON, reactualizata la data platii efective, în favoarea partii civile Finansbank România SA, Sucursala Oradea.

În baza art.445 si art.348 Cod procedura penala, a fost anulat ca fals contractul de munca nr.2917/15.11.2003 si adeverintele de salariat nr.10/02.06.2004 si în baza art.118 lit.a si c Cod penal, au fost confiscate în favoarea statului adeverintele de salariat aflate în original la filele 10 si 27 dosar urmarire penala.

A fost anulat mandatul de executare emis în baza sentintei penale nr.1000/2006 a Judecatoriei Oradea si s-a dispus emiterea unui alt mandat de executare conform hotarârii apelate.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Oradea si inculpata D.A., solicitând deopotriva admiterea apelului, desfiintarea hotarârii atacate, ca netemeinica si nelegala.

În motivarea caii de atac, Parchetul de pe lânga Judecatoria Oradea sustine ca hotarârea instantei de fond este nelegala, întrucât în prezenta speta nu sunt aplicabile dispozitiile art.31 alin.2 Cod penal, deoarece la momentul savârsirii infractiunilor judecate, inculpata nu executase o parte din pedeapsa ce formeaza primul termen al recidivei. Se sustine ca instanta trebuia sa procedeze la contopirea pedepsei de 3 ani si 2 luni închisoare cu pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 877/2003 a Judecatoriei Oradea, adaugând eventual si un spor conform art.39 alin.1 Cod penal.

În motivarea caii de atac, inculpata a solicitat retinerea în favoarea inculpatei a circumstantelor atenuante si aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special, motivând ca inculpata are în întretinere 3 copii minori si ca aceasta a facut demersuri pentru recuperarea prejudiciului. Solicita admiterea apelului si pentru considerentele sustinute în calea de atac a apelului.

Prin decizia penala nr.155/A din 26 mai 2008 pronuntata de Tribunalul Bihor, în baza art. 379 pct.2 lit.a Cod procedura penala, s-a admis apelul penal declarat de Parchetul de pe lânga Judecatoria Oradea si inculpata D.A. împotriva sentintei penale nr. 1346/8.10.2007 a Judecatoriei Oradea, care a fost desfiintata, în sensul ca s-au înlaturat dispozitiile privind contopirea în baza art. 39 alin.1 si 2 Cod penal a fiecareia dintre pedepsele aplicate în prezenta cauza cu restul de 787 zile ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.1000/2006 a Judecatoriei Oradea precum si cele de contopire în baza art. 33, 34 Cod penal a pedepselor astfel rezultate în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani 2 luni închisoare.

În baza art. 39 alin.1, 2 Cod penal, s-au contopit fiecare din pedepsele aplicate în prezenta cauza, respectiv cea de 3 ani 2 luni, 8 luni, 2 ani 4 luni închisoare si care alcatuiesc al doilea termen al recidivei cu pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II, b,c Cod penal pe o durata de 3 ani cu titlu de pedeapsa complementara, aplicata prin sentinta penala nr.1000/15.05.2006 a Judecatoriei Oradea, care alcatuieste primul termen al recidivei, în 3 pedepse a câte 3 ani 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, teza II, b,c Cod penal, pe o durata de 3 ani cu titlu de pedeapsa complementara.

În baza art. 33, 34 Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani 6 luni închisoare si interzicerea  drepturilor prev. de art. 64 lit.a, teza II, b, c Cod penal, pe o durata de 3 ani cu titlu de pedeapsa complementara si s-au mentinut restul dispozitiunilor sentintei apelate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas în sarcina acestuia.

S-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justitiei în contul Baroului de Avocati Bihor a sumei de 100 RON, onorariul aparatorului din oficiu.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de apel a retinut ca, solutia instantei de fond este temeinica si legala sub aspectul retinerii starii de fapt, probele administrate în cauza, ce constau preponderent în înscrisuri, raport de constatare tehnico-stiintifica grafica, depozitia martorului C.R. si declaratiile inculpatei, demonstrând cu certitudine ca aceasta a falsificat prin contrafacere contractul individual de munca nr.2917 din 15.11.2003 si adeverintele de venit nr.10 din 2.06.2004, prin care atesta în mod nereal ca este angajata SC Orenado SRL Oradea, în functia de contabil, cu un salariu de 14.009.350 lei si a folosit aceste înscrisuri cu ocazia încheierii contractului de credit de consum din 8.06.2004 încheiat cu partea vatamata SC Finans Servicii Financiare SRL Bucuresti, în vederea cumpararii de bunuri cu plata în rate, bunuri care  nu au fost obtinute datorita interventiei organului de urmarire penala, cât si cu ocazia încheierii contractului de credit de consum din 3.06.2004 încheiat cu partea vatamata SC Finans România SA - Sucursala Oradea, în vederea cumpararii de bunuri cu plata în rate.

S-a mai retinut ca vinovatia inculpatei a fost deplin dovedita atât prin recunoasterea facuta de inculpata, cât si datorita coroborarii acesteia cu toate probele administrate în cauza, probe extrem de concludente, respectiv adresa ITM Bihor, din care rezulta ca inculpata D.A. nu a fost angajata la aceasta societate ca si contabila la data emiterii adeverintei de salariu si la data mentionata în contractul individual de munca, înscrisuri folosite de aceasta la unitatile bancare, raport de constatare tehnico-stiintifica, din care rezulta ca scrisul de pe cele doua adeverinte de salariu a fost executat de catre inculpata.

Fata de aceasta stare de fapt, s-a constatat ca este legala hotarârea instantei de fond sub aspectul condamnarii inculpatei pentru faptele comise, aceasta retinând în mod corect ca exista concurs de infractiuni, în prezenta cauza fiind aplicate corect dispozitiile art.33 lit.a Cod penal. În ce priveste  pedeapsa închisorii aplicata inculpatei si cuantumul acesteia, s-a apreciat ca au fost valorificate corect criteriile prev. de art.72 Cod penal. S-au avut în vedere circumstantele reale ale comiterii faptelor valoarea prejudiciului, precum si aspectul ca acesta este partial recuperat, circumstantele personale ale inculpatei, care este si recidivista postcondamnatorie, faptul ca a recunoscut comiterea faptelor, a colaborat cu organele judiciare. Desi în mod evident exista si circumstante favorabile inculpatei, respectiv atitudinea procesuala pozitiva a acesteia, s-a apreciat ca acest element, în sine, nu justifica valorificarea sa judiciara ca circumstanta atenuanta facultativa si aplicarea unei pedepse situate sub minimul special, întrucât faptele inculpatei sunt grave si în mod deosebit s-a remarcat în cauza calitatea sa de recidivist postcondamnatoriu si multitudinea condamnarilor sale anterioare la pedepse în cuantum semnificativ, în regim de executare, pentru infractiuni de acelasi gen.

Ca atare, s-a apreciat nefondata critica sa sub aspectul modului de individualizare a pedepsei facut de instanta de fond.

În ce priveste starea de recidiva postcondamnatorie, instanta de fond a retinut corect incidenta dispozitiile art.37 lit.a Cod penal, în conditiile în care faptele din prezenta cauza au fost savârsite la data de 3.06.2004, respectiv 8.06.2004, în concret, dupa ramânerea definitiva a sentintei penale nr. 877/2003 a Judecatoriei Oradea, prin decizia penala nr. 361/R/25.05.2004 a Curtii de Apel Oradea, prin care inculpata a fost condamnata la o pedeapsa rezultanta de 3 ani 6 luni închisoare, si a sentintei penale nr. 1252/2003 a Judecatoriei Oradea, prin decizia penala nr. 363/R/27.05.2004 a Curtii de Apel Oradea, prin care inculpata a fost condamnata la o pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare, toate aceste pedepse fiind contopite prin sentinta penala nr. 1000/2006 a Judecatoriei Oradea, hotarâre prin care se contopeste si pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 131/2002 a Judecatoriei Oradea, prin decizia penala nr. 425/R/24.06.2004 a Curtii de Apel Oradea, în pedeapsa mai grea, de 3 ani 6 luni închisoare.

Cu toate acestea, instanta de fond a retinut gresit ca suntem în prezenta recidivei postexecutorii prev. de art.37 lit.a teza a II-a Cod penal, întrucât faptele din prezenta cauza nu sunt comise în timpul executarii vreuneia din pedepsele sus mentionate, ci înainte de a se începe executarea pedepsei rezultante aplicate pentru concursul de infractiuni, concurs  de infractiuni ce constituie primul termen al recidivei.

Ca atare, în cauza sunt aplicabile dispozitiile art.39 alin.1 Cod penal în ce priveste tratamentul sanctionator al acestei recidive, si nu dispozitiile art.39 alin.2 Cod penal, dispozitii aplicate de instanta de fond.

Fata de considerentele aratate, rejudecând cauza în apel, instanta de apel a procedat dupa cum urmeaza :

A înlaturat dispozitiile privind contopirea în baza art. 39 alin.1 si 2 Cod penal a fiecareia dintre pedepsele aplicate în prezenta cauza cu restul de 787 zile ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1000/2006 a Judecatoriei Oradea precum si cele de contopire în baza art. 33, 34 Cod penal a pedepselor astfel rezultate în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani 2 luni închisoare.

În baza art. 39 al.1,2 Cod penal, a contopit fiecare din pedepsele aplicate în prezenta cauza, respectiv cea de 3 ani 2 luni, 8 luni, 2 ani 4 luni închisoare si care alcatuiesc al doilea termen al recidivei cu pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II  b, c Cod penal pe o durata de 3 ani cu titlu de pedeapsa complementara, aplicata prin sentinta penala nr.1000/15.05.2006 a Judecatoriei Oradea, care alcatuieste primul termen al recidivei, în 3 pedepse a câte 3 ani 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, teza II b, c Cod penal, pe o durata de 3 ani cu titlu de pedeapsa complementara.

În baza art. 33, 34 Cod penal, a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani 6 luni închisoare si interzicerea  drepturilor prev. de art. 64 lit.a, teza II b, c Cod penal, pe o durata de 3 ani cu titlu de pedeapsa complementara.

 Împotriva acestei hotarâri, în termen legal a declarat recurs inculpata B.A., solicitând instantei prin intermediul aparatorului sau, în principal, admiterea recursului, casarea hotarârii instantei de apel si desfiintarea hotarârii primei instante, în sensul de a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta pe considerentul ca instanta nu s-a pronuntat asupra unei cereri formulate de catre recurenta, aceea de contopire a pedepselor, respectiv a pedepsei din prezenta cauza cu restul pedepselor care se afla în stare de concurs cu pedeapsa din prezenta cauza. În subsidiar solicita instantei a se aprecia ca atât instanta de apel cât si prima instanta au facut o aplicare gresita a starii de recidiva postcondamnatorie, instanta de apel facând aplicarea art.39 alin.1 si 2 Cod penal, fiind imposibil de a face aplicarea concomitenta atât a alin.1 cât si a alin.2 din art.39 pentru ca sunt situatii diferite. Astfel, arata ca recurenta dupa condamnarea definitiva la pedeapsa de 3 ani si 6 luni care reprezinta în prezenta cauza primul termen al recidivei si în stare de amânare a executarii pedepsei, a savârsit faptele din prezenta cauza. În aceasta situatie este vorba despre o recidiva postcondamnatorie prev. de art.37 lit.a Cod penal si este obligatorie aplicarea art.39 alin.1 Cod penal cu trimitere la regulile de la contopirea pedepsei, aspect realizat de catre instanta de apel, dar aceasta a omis sa deduca din acest prim termen al recidivei perioada pe care aceasta a executat-o. Totodata, arata ca recurenta s-a liberat conditionat din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare care reprezinta primul termen al recidivei si daca se va face corecta aplicare a recidivei postcondamnatorii, deducerea perioadei executate din primul termen al recidivei si având în vedere ca instanta de apel a aplicat pedeapsa cea mai grea, primul termen al recidivei de 3 ani si 6 luni închisoare, fara nici un spor, solicita a se constata ca aceasta pedeapsa este executata în întregime, ca recurenta s-a liberat conditionat din aceasta pedeapsa si în aceasta situatie solicita a nu se emite nici un mandat de executare al pedepsei raportat la recurenta si a se constata ca pedeapsa a fost executata.

Curtea examinând hotarârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât si din oficiu,  conform dispozitiilor art.385/9 alin.3 Cod procedura penala combinate cu art.385/6 alin.1 si 385/7 alin.1 Cod procedura penala, a apreciat ca recursul inculpatei este fondat si l-a admis în consecinta.

S-a apreciat ca, starea de fapt a fost bine retinuta de instanta de fond si cea de apel, just argumentata si conforma cu probele administrate în cauza, încadrarea juridica a faptelor comise de inculpata fiind legala ( aspecte care de altfel nu au fost contestate de nimeni ).

Astfel, în mod corect s-a retinut vinovatia inculpatei în comiterea faptelor pentru care aceasta a fost trimisa în judecata si condamnata de instantele de fond. Vinovatia inculpatei a fost pe deplin dovedita atât prin recunoasterea facuta de inculpata cât si datorita coroborarii acesteia cu toate probele administrate în cauza, ce constau preponderent în înscrisuri, raport de constatare tehnico - stiintifica grafica, depozitia martorului C.R., toate acestea demonstrând cu certitudine ca inculpata a falsificat prin contrafacere contractul individual de munca nr.2917 din 15.11.2003 si adeverintele nr.10 din 02.06.2004, prin care atesta în mod nereal ca este angajata SC Orenado SRL Oradea, în functia de contabil, cu un salariu de 14.009.350 ROL si a folosit aceste înscrisuri cu ocazia încheierii contractului de credit de consum din 08.06.2004, încheiat cu partea vatamata SC Finans Servicii Financiare SRL Bucuresti, în vederea cumpararii de bunuri cu plata în rate, bunuri care nu au fost obtinute datorita interventiei organului de urmarire penala, cât si cu ocazia încheierii contractului de credit de consum din 03.06.2004 încheiat cu partea vatamata SC Finans Romania SA Sucursala Oradea în vederea cumpararii de bunuri cu plata în rate.

Criticile formulate de inculpata în recurs sunt întemeiate în parte.

Astfel, în ceea ce priveste starea de recidiva, apreciem ca în mod corect s-a constatat de instanta de apel ca suntem în prezenta unei recidive postcondamnatorii întrucât faptele din prezenta cauza sunt savârsite înainte de a se începe executarea pedepsei rezultante aplicate pentru concursul de infractiuni, concurs de infractiuni ce constituie primul termen al recidivei, motiv pentru care în mod corect s-a dispus aplicarea de catre instantei de apel a dispozitiilor art.39 alin.1 în ceea ce priveste tratamentul sanctionator al acestei recidive si nu dispozitiile art.39 alin.2 Cod penal, dispozitii aplicate gresit de catre instanta de fond. Acest aspect rezulta din faptul ca infractiunile din prezenta cauza au fost savârsite la data de 03.06.2004 respectiv 08.06.2004, dupa ramânerea definitiva a sentintei penale nr.877/2003 a Judecatoriei Oradea prin decizia penala nr.361/R/25.05.2004 a Curtii de Apel Oradea, prin care inculpata a fost condamnata la o pedeapsa rezultanta de 3 ani 6 luni închisoare si a sentintei penale nr.1252/2003 a Judecatoriei Oradea definitiva prin decizia penala nr.363/R/27.05.2004 a Curtii de Apel Oradea, prin care inculpata a fost condamnata la o pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare, toate aceste pedepse fiind contopite prin sentinta penala nr.1000/2006 a Judecatoriei Oradea, hotarâre prin care s-a contopit si pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata prin sentinta penala nr.131/2002 a Judecatoriei Oradea, definitiva prin decizia penala nr.425/R/24.06.2004 a Curtii de Apel Oradea în pedeapsa cea mai grea de 3 ani 6 luni închisoare.

Cu toate acestea, desi instanta de apel a aplicat dispozitiile art.39 alin.1 Cod penal care face trimitere la dispozitiile privind concursul de infractiuni, a omis a deduce din pedeapsa rezultanta perioadele executate de catre inculpata din pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare, ( sentinta penala nr.1000/2006 a Judecatoriei Oradea ), ce constituie primul termen al recidivei, fata de infractiunile savârsite în prezenta cauza si care a fost contopit cu pedepsele aplicate în speta data, fiind de altfel singura situatie prevazuta de dispozitiile legale în care se poate deduce perioada executata din primul termen al recidivei, în acest sens  s-a pronuntat si Tribunalul Suprem - Sectia penala prin decizia penala nr.636/1986 - Revista Româna de drept nr.1/1987 pagina 72, Tribunalul Suprem - Sectia penala prin decizia penala nr. 429/1984 - Revista Româna de drept nr.7/1985 pagina 76.

În aceste conditii, instanta de recurs a scazut din pedeapsa rezultanta perioadele executate de catre inculpata din primul termen al recidivei.

Este de mentionat faptul ca inculpata a fost liberata conditionat din pedeapsa rezultanta de 3 ani 10 luni închisoare ce a fost aplicata prin sentinta penala nr.579/09.05.2008 a Judecatoriei Oradea dar prin aceasta sentinta s-a dispus contopirea pedepselor din sentinta penala nr.1000/2006 a Judecatoriei Oradea ( sentinta de contopire a pedepselor ) cu pedepsele din sentinta penala nr. 342/2007 a Judecatoriei Râmnicu Sarat si cu pedepsele din sentinta penala nr.697/2007 a Judecatoriei Oradea.

Deoarece pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicata inculpatei prin sentinta penala nr.1000/2006 a Judecatoriei Oradea ( pedeapsa ce constituie primul termen al recidivei fata de faptele din prezenta cauza ) a fost inclusa în pedeapsa de 3 ani si 10 luni închisoare aplicata inculpatei prin sentinta penala nr.579/2008 a Judecatoriei Oradea ( sentinta de contopire ) si din care inculpata a fost de altfel eliberata conditionat la 03.12.2008, Curtea urmeaza sa-i deduca toate perioadele executate de catre inculpata pâna la data eliberarii sale conditionate.

Referitor la critica inculpatei privind retinerea si a prevederilor art.39 alin.2 Cod penal de catre instanta de apel, s-a  apreciem ca în fapt, instanta de apel nu a aplicat aceste prevederi, ba chiar din considerentele hotarârii atacate rezulta cu certitudine ca s-a dispus tocmai înlaturarea acestor prevederi si s-au aplicat dispozitiile art.39 alin.1 Cod penal. În acest context s-a apreciat ca inserarea în cuprinsul dispozitivului deciziei atacate a "art.39 alin.1, 2 Cod penal" este o evidenta eroare materiala, instanta de apel dând eficienta doar prevederilor art.39 al.1 Cod penal.

În ceea ce priveste sustinerile inculpatei referitor la trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece instanta de fond si de apel nu s-ar fi pronuntat asupra cererii de contopire formulate de aceasta prin concluziile scrise depuse la instanta de fond, s-a apreciat ca fiind superflua, câta vreme toate aceste contopiri s-au efectuat ulterior chiar prin sentinta penala nr.  579/09.05.2008 a Judecatoriei Oradea.

Legat de sustinerile inculpatei de a nu se mai dispune emiterea unui mandat de executare al pedepsei câta vreme aceasta a fost liberata conditionat din pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare, Curtea a constatat ca nu se poate dispune acest lucru deoarece pedeapsa din prezenta cauza cuprinde si alte pedepse, nefiind identica ca si continut cu pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare ce a fost aplicata inculpatei prin sentinta penala nr.1000/2006 a Judecatoriei Oradea. S-a apreciat ca de altfel acest fapt urmeaza a fi solutionat în mod administrativ cu ocazia punerii în executare a mandatului de executare ce urmeaza a fi emis în aceasta cauza.

Fata de cele ce preced, Curtea a admis recursul penal declarat de inculpata B.A., împotriva deciziei penale nr.155/A din 26 mai 2008 pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care a casat-o si modificat-o în sensul ca a scazut din pedeapsa perioada executata de la 14.10.2000 la 08.11.2000, de la 14.03.2001 la 20.03.2001, de la 31.03.2006 la 04.07.2007, de la 04.10.2007 la 14.12.2007 si de la 15.02.2008 la 03.12.2008 si a mentinut restul dispozitiunilor hotarârilor recurate, iar cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs au ramas în sarcina acestuia.

1

Domenii speta

Spete similare