Contravenţie

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de …… sub nr. …… petentul …… a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie seria … nr. …. din data de ….. încheiat de….. , solicitând anularea acestuia şi exonerarea de la plata amenzii aplicate.

În motivarea în fapt a acţiunii, petentul a arătat, în esenţă, că a fost sancţionat prin procesul-verbal contestat pentru staţionarea neregulamentară a autovehiculului marca ... cu numărul de înmatriculare …. , dar susţine că nu se face vinovat de săvârşirea faptei. A precizat petentul că locul de parcare pentru care plăteşte chirie în numele ……. , la care este administrator, era ocupat de un alt autoturism, iar din acest motiv a fost nevoit să staţioneze în spatele acestuia.

În drept au fost invocate prevederile H.C.L. nr… , H.C.L. nr.. , H.C.L. nr. …. şi O.G. 2/2001, iar în susţinerea acţiunii au fost depuse înscrisuri (filele nr. 4 - 7).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei. 

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată şi menţinerea procesului-verbal ca fiind temeinic şi legal. S-a arătat că materialul probator face dovada faptei săvârşită de petent, fiind depuse actele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat.

Petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a susţinut că autovehiculul pe cale l-a blocat prin efectuarea staţionării în locul respectiv aparţine primăriei şi este autovehiculul de serviciu al numitului ….. , locatar al blocului nr. .. şi angajat al primăriei care se ocupă de blocarea roţilor la autovehiculele parcare neregulamentar pe raza ....

În probaţiune, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi proba privind înregistrarea video a faptei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal seria …. nr. …. din data de …. petentul ….. a fost sancţionat în temeiul art. 9 alin. 2 lit. h şi art. 31 lit. b din H.C.L. Tulcea nr. … de organele de poliţie locală din cadrul ... cu amendă în cuantum de ... lei, pentru faptul că a staţionat voluntar neregulamentar autoturismul marca … cu numărul de înmatriculare…. , blocând accesul în parcarea blocului nr. … situat pe strada …. .

Analizând condiţiile de formă privind întocmirea procesului-verbal de contravenţie, se constată că acesta întruneşte cerinţele de legalitate prevăzute de dispoziţiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute.

Referitor la temeinicia procesului-verbal, instanţa are în vedere materialul probator administrat în cauză, din care rezultă că intimata a făcut dovada săvârşirii contravenţiei de către petent.

Astfel, potrivit art. 9 alin. 2 lit. h din H.C.L. nr…. , cetăţenii ...au obligaţia „să nu blocheze intrarea în garaje, curţi, proprietăţi, alei sau căi de acces ori alte autovehicule aflate pe domeniul public sau privat al localităţii”, fapta fiind sancţionată în cazul persoanelor fizice cu amendă de la ... lei – .. lei conform art. 31 lit. b din acelaşi act normativ.

Din raportul agentului constatator rezultă că în data de …. s-a deplasat la faţa locului în urma unei sesizări cu privire la staţionarea neregulamentară a autovehiculului petentului şi a constatat în mod direct acest fapt, motiv pentru care a aplicat sancţiunea contravenţională. Se arată că petentul le-a adus la cunoştinţă că motivul staţionării s-a datorat faptului că un alt autovehicul i-a ocupat în mod abuziv locul de parcare, dar acesta a fost informat cu privire la procedura de folosire a locurilor de parcare şi necesitatea de a se adresa organelor competente în astfel de situaţii.

Din înregistrarea video depusă la dosar de intimată se constată că într-adevăr petentul a staţionat autovehiculul în mod neregulamentar, iar cel în cauză nu a negat acest fapt, susţinând însă că a procedat astfel întrucât locul său de parcare a fost ocupat în mod abuziv. Aceste susţineri s-au dovedit a fi reale, fiind depus la dosar Avizul pentru ocuparea provizorie a terenului reprezentând loc public de parcare nr. …. din ……. , cu valabilitate….. , care atestă folosinţa locului de parcare situat în…… , pentru staţionare autoutilitară la spaţiul agentului economic ….. , unde petentul este angajat ca director general.

Pe de altă parte, din înregistrarea video se constată că autovehiculul petentului a blocat practic numai accesul autovehiculului care staţionase neregulamentar pe locul său de parcare.

Cu ocazia dezbaterilor de la termenul de judecată din data de …. reprezentantul intimatei a confirmat susţinerile petentului, în sensul că numitul… , care oprise autovehiculul pe locul său de parcare este angajat al…. , având ca atribuţii şi blocarea roţilor autoturismelor staţionate neregulamentar.

Raportat la condiţiile concrete ale cauzei, instanţa apreciază că, deşi fapta reprezintă o încălcare a normelor de conduită impuse cetăţenilor prin H.C.L. ... nr. …. şi a fost dovedită de intimată, gradul de pericol social al acesteia nu este unul foarte ridicat, care să impună aplicarea sancţiunii amenzii.

Sub acest aspect, este de remarcat faptul că staţionarea neregulamentară a autovehiculului a fost determinată de împrejurarea că un alt autovehicul a ocupat în mod abuziv locul de parcare al petentului, acest lucru fiind cu atât mai evident, cu cât persoana care a parcat în locul respectiv este un angajat al autorităţii locale cu atribuţii în acest domeniu şi avea cunoştinţă de prevederile legale.

Mai mult, deşi au sosit la faţa locului în urma unei sesizări, cel mai probabil făcută chiar de numitul….. , organele de poliţie locală au sancţionat în mod corect fapta petentului, dar nu există dovezi că ar fi aplicat măsuri de sancţionare şi pentru celălalt conducător auto care de asemenea încălcase prevederile din H.C.L. Tulcea nr. …. prin staţionarea neregulamentară pe locul de parcare. În plus, ţinând cont de motivele care l-au determinat pe petent să staţioneze autovehiculul în locul respectiv, agentul constatator i-ar fi putut aplica măsura avertismentului sau chiar amenda în cuantumul minim prevăzut de actul normativ, de ... lei.

Faţă de considerentele expuse, având în vedere dispoziţiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanţa apreciază că aplicarea sancţiunii este disproporţionată în raport de pericolul social concret al faptei săvârşite, dar mai ales de împrejurările concrete în care a fost săvârşită, şi în baza art. 7 din OG nr. 2/2001 va dispune admiterea în parte a plângerii şi înlocuirea amenzii cu sancţiunea avertismentului.

Instanţa va respinge cererea petentului de acordare a cheltuielilor de judecată ca nefondată, nefiind aplicabile prevederile art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în sensul că prin soluţia adoptată nu se poate considera că intimata a pierdut procesul pentru a putea fi obligată la cheltuieli.

Domenii speta

Spete similare