Dispoziţiile art.8 alin.2 din Decretul nr.167/1958; art.998 şi art.1000 alin.1 Cod civil, privind angajarea răspunderii civile delictuală

DOSAR NR. ......

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ nr. ………..

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ……………

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: LILIANA ION-CHIRIŢĂ

GREFIER: MIHAI-CRISTI VIŢĂ

Pe rol soluţionarea cauzei civile formulate de reclamanta ......, în contradictoriu cu pârâta ......, având ca obiect pretenţii – daune morale.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică de la data de ……….., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea pentru …………, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de …………, sub nr. ......,  reclamanta ......a chemat în judecată pârâta ...... , solicitând instanţei ca prin hotărâte ce se va pronunţa să se dispună obligarea  acesteia  la plata  sumei  de 1.000.000  Euro  (un milion  euro), echivalent in lei - curs BNR la data plaţii cu titlu de daune morale; obligarea paratei la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de acest litigiu.

În motivarea cererii s-a arătat că în data de …….., pe DN 13, la KM 34 din judeţul Braşov s-a produs un accident de circulaţie în urma căruia reclamanta a suferit vătămări grave constând în pierderea membrului superior şi alte afecţiuni secundare;  diagnosticul fiind : amputaţie 1/3 superioara braţ drept PSH drept Capsulita retractila, scolioaza dorso-lombara secundara.

S-a format dosarul penal cu nr. unic ......la Parchetul de pe lângă ......, efectuându-se cercetări privind săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 184 alin. 2 si 4 Cod Penal.

În cauza s-a efectuat o expertiza tehnică auto judiciară de către ing. ......având ca obiective: stabilirea dinamicii producerii accidentului rutier din data de ...... si stabilirea locului unde a avut loc impactul; stabilirea vitezei de deplasare a autovehiculului condus de învinuitul ......în momentul premergător accidentului şi în momentul accidentului ; posibilităţi de evitare a accidentului de către învinuit ; verificarea posibilităţii ca starea de fapt prezentata de învinuit anterioara producerii impactului cu parapetul metalic să fi determinat consecinţele menţionate.

Ca urmare a concluziilor expuse în raportul de expertiză, prin Ordonanţa Procurorului din ......a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului ......şi disjungerea privind administratorului drumului public ...... Prin referatul Inspectoratului de Poliţie a judeţului Braşov - Serviciul Rutier nr. 14655/2008 s-a propus neînceperea urmăririi penale, punct de vedere însuşit de procurorul de caz-………… din cadrul Parchetului de pe lângă ......, care prin Rezoluţia din ……….. a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de ......sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare din culpa în temeiul art. 228 alin.6 C.proc.pen. raportat la art.10 alin.1 lit.b,d C.proc.pen şi art.19 ind.1 alin1.C.pen.  Împotriva respectivei rezoluţii nu s-a formulat plângere în conformitate cu art. 278 indice 1 C.proc.pen.

S-a mai arătata că în cursul urmăririi penale, reclamanta s-a constituit parte civilă cu o sumă neprecizată, urmând ca eventuala cuantificare să fie efectuată în condiţiile art. 15 alin.2 C.proc.pen.

Având în vedere soluţia adoptata de Ministerul Public, reclamanta a fost nevoită să se adreseze  instanţei civile conform art. 19 C.proc.pen.

Suma de un milion euro solicitată este pe deplin justificată având în vedere că reclamanta ......a suferit prin amputaţie braţul drept, acesta fiind îndepărtat aproape de umăr, făcând imposibila protejarea acestuia. Un prim aspect in cuantificarea daunelor morale de către instanţa îl constituie durerile fizice (pretium doloris) suferite de reclamantă, atât în momentul producerii accidentului, cât şi ulterior , ca urmare a amputaţiei membrului şi a tratamentelor medicale necesare în vederea recuperării. În mod evident şi de necontestat aceste dureri sunt inimaginabile, fiind de o intensitate şi durată majoră, reclamanta fiind nevoită a le suporta în totalitate. Referitor la durerile fizice o componentă  majoră a acestora îl reprezintă şi cele încercate de reclamantă ca  urmare a fizioterapiei necesare recuperării medicale ulterioare pierderii membrului şi a înlăturării celorlalte efecte secundare derivate din aceasta (scolioza, etc.).Totodată, chiar daca amputaţia membrului superior a fost efectuată sub anestezie, dispariţia efectelor acesteia i-a produs dureri groaznice reclamantei.

Un al doilea aspect demn de luat calcul în stabilirea cuantumului despăgubirilor îl constituie durerea psihică încercată de reclamantă ca urmare a pierderii braţului. Aceasta se manifesta pregnant creând victimei un complex de inferioritate pe mai multe planuri. Împrejurarea că o tânără frumoasă, inteligentă (reclamanta este studenta anul III la Facultatea de Drept), cu potenţial enorm din toate punctele de vedere, nu are un braţ , i-a cauzat acesteia o depresie gravă ce a contribuit la schimbarea radicală a reclamantei dintr-o persoană veselă, extrovertita, perfect integrată social, într-o persoană retrasă, introvertită ,ce nu agreează compania tinerilor şi preferă să trăiască singură .

Prejudiciul estetic ( pretium pulchritudinis)  cuprinzând toate vătămările şi leziunile ce aduc atingeri armoniei fizice sau înfăţişării persoanei este de asemenea un element fundamental, acesta fiind imposibil de acoperit printr-o eventuala protejare care sa mascheze infirmitatea. Impactul psihic asupra victimei este cu atât mai dur cu cât aceasta trăieşte într-o societate ce pune tot mai mult accent pe aspectul fizic şi frumuseţe exterioară, de multe ori acestea fiind criterii determinante ale succesului şi ascensiunii socio-economice.

Într-o societate în care modelele tinerilor îl constituie vedete de televiziune perfecte din punct de vedere fizic, infirmitatea suferită de reclamantă îi creează acesteia un complex de inferioritate aproape imposibil de surmontat,  dramatismul acestei situaţii fiind accentuat de faptul că reclamanta va trăi toată viaţa cu acest handicap fizic şi psihic. În condiţiile în care reclamantei îi lipseşte un braţ, este de la sine înţeles că multe activităţi , sport, dans, plajă, înot, etc. îi sunt interzise prin definiţie acesteia.

Mai mult, in literatura de specialitate s-a afirmat ca exista o specie de prejudiciu numit prejudiciul juvenil reprezentând o specie aparte de daună corporală, care creează în favoarea victimei un drept special la reparaţie, cunoscut sub denumirea de pretium juventutis. În opinia celor care recunosc autonomia acestui tip de prejudiciu, vârsta victimei are o importanţă aparte. S-a spus că „indemnizarea separată a prejudiciului juvenil este justificată în cazul în care victima este o persoană tânără şi este în mod special afectată posibilitatea sa de a beneficia de avantajele specifice vârstei tinere. Poate ar trebui astfel procedat mai ales atunci când vătămarea este cu caracter permanent, neîntrevăzându-se posibilitatea redresării, a revenirii la starea de normalitate odată cu trecerea timpului sau urmare a unor intervenţii cu scop de reabilitare. Speranţa de viaţă este relevantă mai ales atunci când victima avea perspectiva unei vieţi fericite. Pentru aceasta este necesară analiza situaţiei anterioare a victimei, a ceea ce a realizat şi ar fi putut realiza în  viitor, din acest punct de vedere.

Pârâta ...... prin ......a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei.

Pe cale de excepţie, s-a invocat excepţia netimbrării acţiunii deoarece prevederile art.15 litera o) din Legea 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, nu sunt aplicabilitate în prezenta cauză deoarece în dosarul penal nr. ......prin Rezoluţia din 20 Decembrie 2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de ...... S.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă. întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Dispoziţiile art.15 lit.o din Lega nr.146/1997  pentru a fi incidentă scutirea de plata taxelor judiciare de timbru, trebuie să fie sau să fi fost pendinte o cauză penală. Prin folosirea, de către legiuitor, a sintagmei „cauză penală"se înţelege situaţia în care acţiunea penală, ce are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, a fost pusă în mişcare printr-un act de inculpare prevăzut de lege.

 În conformitate cu prevederile art. 112 C.proc.civ. s-a invocat şi excepţia nulităţii acţiuni deoarece aceasta nu este argumentată în drept.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că nu poate fi de acord cu susţinerile reclamantei pentru considerentele ce urmează:

În susţinerea acţiunii formulate se invocă expertiza efectuată în dosarul penal nr. ......, dosar în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de ...... S.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. De asemenea , s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi pentru angajaţii ...... S.A. – ...... sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin.2,4 Cod penal, întrucât faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii respectiv vinovăţia.

Faţă de cele arătate şi având în vedere afirmaţia reclamantei potrivit căreia

este nevoită a se adresa instanţei civile potrivit art. 19 Cod procedură penală ,  pârâta nu poate fi de acord cu aceste susţineri deoarece art. 19 C.proc.pen. nu este incident în prezenta cauză,cât timp aceste dispoziţii legale se referă la situaţia în care „ persoana vătămată care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, poate introduce la instanţa civilă ,acţiune pentru repararea daunelor morale pricinuite prin infracţiune ”.

În drept,au fost invocate dispoziţiile art.115-118, 137 C.proc.civ.

La data de 23.01.2013, pârâta ...... a formulat şi depus la dosarul cauzei  concluzii scrise prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

S-a arătat că întrucât reclamanta a motivat cererea  în drept pe art. 998-999 şi 1000 Cod civil,  iar incidentul rutier a avut loc la data de  ......, iar acţiunea reclamantei s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a IV-a civilă la data de ......a intervenit excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune ce are ca obiect solicitarea de daune morale, întrucât a fost depăşit termenul  general de prescripţie prevăzut de  art. 3 din decretul nr. 167/1958. Prescripţia dreptului material la acţiunea în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască ,atât paguba,cât şi pe cel care răspunde de ea, potrivit art.8 alin.1 din Decretul nr.167/1958.

Prin încheierea din ………… tribunalul a unit cu fondul cauzei excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

Prin încheierea din ……… s-a încuviinţat  pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, iar pentru reclamantă şi proba testimonială cu doi martori, probe administrate de tribunal.

În cadrul probei cu înscrisuri s-au ataşat dosarele penale nr.289/P/2007 şi nr....... al Parchetului de pe lângă ...... .

Prin încheierea din data de ……. tribunalul a apreciat că cererea reclamantei este scutită de la plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar.

La termenul din data de ……., reprezentantul pârâtei a arătat că nu mai susţine excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru neinvocarea temeiului de drept, reclamant depunând în acest sens precizări în acest sens (filele 67,68).

Analizând excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, precum şi cererea formulată de reclamantă, în raport de motivele invocate şi de probele administrate,  tribunalul reţine următoarele:

Prin cererea dedusă judecăţii , reclamanta ......a solicitat obligarea pârâtei ...... la plata sumei de 1.000.000  Euro  (un milion  euro), echivalent in lei - curs BNR la data plaţii cu titlu de daune morale, ca urmare a  accidentului  de circulaţie din data de ......  în urma căruia reclamanta a suferit vătămări grave constând în pierderea membrului superior şi alte afecţiuni secundare;  diagnosticul fiind : amputaţie 1/3 superioara braţ drept PSH drept Capsulita retractila, scolioaza dorso-lombara secundară .

S-a format dosarul penal nr.......al Parchetului de pe lângă ......, dispunându-se prin ordonanţa din 27.10.2008 a Parchetului de pe lângă ...... din dosar nr.289/P/2007 scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Ion Ionuţ Claudiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă, şi disjungerea cauzei privind administratorul public ,......Faţă de acesta din urmă s-a dispus prin rezoluţia din 20 decembrie 2011 dată de Parchetul de pe lângă ...... în dosr nr....... neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă , prevăzută de art.184 alin.2,4 C.pen.,întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală,reţinându-se totodată că legea penală nu prevede răspunderea penală a persoanelor juridice exceptate de art.19 ind.1 alin.1 C.pen.

Împotriva acestei rezoluţii reclamanta nu a formulat plângere. 

În ceea ce priveşte prescripţia dreptului la acţiune al reclamantei, având caracter patrimonial, acest drept se prescrie în termenul general de 3 ani, prevăzut de Decretul nr.167/1958 privitor la prescripţia extinctivă. În cadrul procesului penal, persoana vătămată poate cere acoperirea prejudiciului material sau moral încercat prin săvârşirea infracţiunii ,de la inculpat şi persoana responsabilă civilmente, constituindu-se parte civilă. Întotdeauna, temeiul constituirii părţii civile trebuie să fie o infracţiune care, prin natura ei,produce prejudicii materiale sau morale,obligaţia de acordare a despăgubirilor în cadrul procesului penal neputând avea ca temei un fapt ilicit extrapenal.

Acţiunea civilă întemeiată pe răspunderea civilă delictuală se prescrie în termenul de drept comun prevăzut de Decretul nr.167/1958,de 3 ani. Acest termen se calculează de la data când  păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască ,atât paguba,cât şi pe cel care răspunde de ea ( art.8 alin.2 Decretul nr.167/1958).

Tribunalul apreciază că momentul de la care curge termenul de prescripţie a dreptului reclamantei de a solicita despăgubiri morale de la pârâtă este cel de când s-a dispus prin rezoluţie neînceperea urmăririi penale faţă de ...... S.A., respectiv 20.12.2011, întrucât din acest moment reclamanta a înţeles să-şi valorifice pretenţiile pe calea unei acţiuni civile separate , neputându-se constitui parte civilă cât timp nu poate exista un proces penal .Mai mult, având în vedere că potrivit art.22 alin.1 C.pen. numai hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea în despăgubiri ,cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia ,rezultă că în cazul în care procurorul este cel care a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, indiferent pentru care motive , soluţia adoptată de acesta nu are autoritate de lucru judecat, astfel încât o acţiune civilă având ca temei răspunderea civilă delictuală este posibilă,fără a se putea invoca,cu autoritate de lucru judecat ordonanţa procurorului .

În consecinţă, având în vedere momentul reţinut de tribunal în ceea ce priveşte începutul cursului prescripţiei dreptului la acţiune ( 20.12.2011), precum şi faptul că reclamanta s-a constituit parte civilă în cauza penală la data de 11.03.2011 , raportat la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată ( 06.04.2012) şi la dispoziţiile art.8 alin.2 din Decretul nr.167/1958, tribunalul va respinge ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului la acţiune. Nu pot fi reţinute argumentele pârâtei prin care se arată că termenul de prescripţie curge de la data producerii accidentului (......) ,întrucât cerinţele prevăzute la art.8 alin.1 din Decretul nr.167/1958 trebuie îndeplinite cumulativ, reclamanta cunoscând cauzele produceri accidentului după ce s-au efectuat cercetări în dosarul de urmărire penală, reţinându-se prin raportul de expertiză tehnică efectuat că elementele de protecţie şi siguranţa traficului rutier montate pe acostamentul dreapta al sensului de mers către Braşov erau în stare distrusă şi nereparate.

În ceea ce priveşte fondul cauze, tribunalul apreciază că din probele administrate în cauză rezultă că reclamanta a făcut dovada tuturor condiţiilor prevăzute la art.998 şi art.1000 alin.1 Cod civil, privind angajarea răspunderii civile delictuală a pârâtei.

Astfel, la data de ......, pe DN 13, la kilometrul 34 din judeţul Braşov s-a produs un accident de circulaţie în urma căruia reclamanta a suferit vătămări grave , constând în pierderea membrului superior, şi alte afecţiuni . Evenimentul rutier s-a produs prin coliziunea autoturismului cu nr.......condus de numitul ......(autoturism în care se afla şi reclamanta ) cu balustrada metalică desprinsă din parapet ,penetrarea acesteia prin portiera uşii dreapta faţă determinând producerea mai multor traumatisme reclamantei . Conducătorul acestui autoturism a încercat să evite coliziunea cu un autoturism marca BMW care  a intrat pe contrasens cu viteză ridicată.

Aşa cum s-a menţionat anterior, în dosarul penal s-a efectuat un raport de expertiză tehnică auto de către ing. ......prin care s-a stabilit dinamica producerii accidentului şi posibilităţile de evitare a acestuia, reţinându-se că elementele de protecţie şi siguranţa traficului rutier montate pe acostamentul dreapta al sensului de mers către Braşov erau distruse şi nereparate

Din cuprinsul acestui raport de expertiză mai rezultă că autoturismul în care se afla reclamanta circula cu viteză legală, şi chiar dacă acesta a efectuat o manevră de evitare a unei posibile coliziuni cu autoturismul ce venea în sens invers şi a  intrat în derapaj, lovind balustrada metalică ,aceasta dacă era în stare corectă de montaj, proteja producerea unor distrugeri sau răsturnări ale autoturismului ,protejând autoturismul ce şi-a pierdut controlul mişcării, rolul acestor parapete fiind tocmai acela de a asigura siguranţa pasagerilor şi a conducătorilor auto.

În consecinţă, tribunalul reţine că traumatismele suferite de reclamantă s-au datorat tocmai penetrării balustradei prin portiera uşii dreapta faţă, balustradă care era distrusă şi nereparată de 2 ani, deşi rolul acestei balustrade era tocmai de a proteja  autoturismele în cazul unor derapări .

Astfel ,tribunalul reţine îndeplinirea cumulativă a condiţiilor răspunderii civile delictuale  pârâtei pentru acordarea daunelor morale solicitate de reclamantă.

Pentru determinarea cuantumului acestor daune morale, tribunalul va avea în vedere că la data producerii accidentului ,şi implicit a vătămării corporale ,reclamanta avea 17 ani, iar atingerea aducă integrităţii corporale a unei persoane potenţează existenţa unui prejudiciu care trebuie să fie reparat ,chiar dacă nu întotdeauna poate fi evaluat, pentru ca astfel să se poată asigura o ocrotire deplină a drepturilor subiective ale celui vătămat.

Prejudiciul, ca element esenţial al răspunderii civile delictuale,constă în efectul negativ de o persoană ,urmare a faptei ilicite săvârşite de o altă persoană sau lucru, pentru care aceasta este ţinută a răspunde, unul din  cazurile particulare prezentându-l vătămarea sănătăţii unei persoane ,ce are ca urmare fie pierderea, fie reducerea capacităţii sale de muncă.

Prejudiciul corporal suferit de reclamantă este evident, aceasta având amputat braţul drept, fapt ce a determinat nu numai suferinţa şi durerea fizică pentru recuperarea sa, dar şi suferinţa psihică ,reclamanta fiind la o vârstă la care se află în curs de formare profesională, speranţele acesteia pentru viitor, inclusiv pentru întemeierea unei familii fiind reduse. Astfel, din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă că ,dacă înainte de accident,reclamanta era o persoană veselă, sociabilă, ulterior a devenit extrem de tristă ,izolată, refuzând să socializeze cu persoane de vârsta sa, şi acesta cu atât mai mult cu cât, fostul său prieten, conducătorul autoturismului în care se afla în momentul producerii accidentului, a părăsit-o după aceste nefericit eveniment. Din declaraţiile aceloraşi martori mai rezultă că reclamanta refuză să se întâlnească ziua cu prietenii, din cauza infirmităţii, preferând să iasă mai mult seara, poartă numai haine cu mâneca lungă .

Aşa-numitul prejudiciu estetic cuprinde suma vătămărilor şi leziunilor prin care se aduce atingere armoniei fizice sau înfăţişării unei persoane  ,el referindu-se ,în concret, la mutilările ,desfigurările ori cicatricele cauzat persoanei, la urmările dezagreabile pe care acestea le au sau le pot avea asupra posibilităţilor ei  de afirmare deplină în viaţă, precum şi la suferinţele psihice pe care asemenea situaţii le pot determina. Această varietate de prejudiciu corporal poate constitui ,pentru o anumită persoană, în speţă pentru reclamantă, un „handicap” mereu supărător, generator de complexe şi nelinişte, având ca efect colateral excluderea acesteia de la viaţa socială, stigmatizarea sau marginalizarea acesteia în raport cu semenii sau colectivitatea din care face parte. Prejudiciul corporal cuprinde,pe lângă prejudicii materiale diverse (imposibilitatea de a se descurca singură ),pe lângă cele morale exprimate în dureri fizice, şi suferinţe pur morale ,pe care reclamanta le resimte văzându-se mutilată .

Dacă înainte de accident reclamanta era o persoană activă, căreia îi plăcea să danseze, să facă sport, ulterior a renunţat la toate acestea, producându-i-se un prejudiciu de agrement ,prin restrângerea elementelor agreabile ale vieţii .

Tot ca o varietate a prejudiciului corporal suferit de reclamantă este prejudiciul juvenil, iar în caracterizarea se porneşte de la faptul că urmările de durată ale vătămărilor corporale sunt cu atât mai greu resimţite de către o persoană tânără ( care încă nu  s-a realizat pe plan profesional, familial, social), decât de către persoanele mai în vârstă. Producerea acestui prejudiciu creează pentru victimă un drept a reparaţii materiale, numit pretium iuventutis.

Toate aceste aspecte reţinute de tribunal conduc la concluzia că reclamanta este puternic marcată de pierderea braţului drept, fiind considerată un handicap în urma căruia se izolează de persoanele de vârsta sa, şi care o împiedică să ducă o viaţă normală, descurcându-se foarte greu şi cu întreţinerea şi procurarea celor necesare vieţii de zi cu zi.

Pierderea suferită de reclamantă nu poate fi cuantificată în bani, prejudiciul moral suferit de acesta fiind mare, dat fiind şi vârsta acesteia, astfel că tribunalul ,în considerarea unei reparaţii în parte a traumei suferite de reclamantă în urma accidentului şi a consecinţelor care o vor marca pentru toată viaţa, îi va acorda daune morale în cuantum de 1.000.000  Euro ,în echivalent lei la cursul B.N.R. din ziua plăţii.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul va admite cererea reclamantei şi va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei menţionate , cu titlu de daune morale.

Se va lua act de faptul că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, ca neîntemeiată.

Admite cererea formulată de reclamantul ......, cu domiciliul ales la ………….., în contradictoriu cu  pârâta ......, cu sediul în  ……………..

 Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.000.000 Euro,în echivalent lei la cursul B.N.R. din ziua plăţii, cu titlu de daune morale.

 Ia act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, ………...

PREŞEDINTE GREFIER

Red.L.I.-C.

Tehred.C.S./ 4 ex.

Domenii speta

Spete similare