Legea 10/2001

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA  Nr. 214/2015

Şedinţa publică de la 24 Iunie 2015

Obiectul cauzei:legea 10/2001

TRIBUNALUL

Asupra acţiunii civile de faţă:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 30.06.2011 şi precizată ulterior, (...) a formulat contestaţie împotriva dispoziţiei nr. (...) emisă de Primarul Mun. Piteşti, solicitând obligarea pârâtului la restituirea în natură sau plata de despăgubiri pentru suprafaţa de teren de 10.282 mp, ce a fost preluată abuziv de către stat şi nu i-a fost restituită până în prezent.

În  motivarea contestaţiei, reclamantul a arătat că a formulat mai multe notificări către pârâtă, respectiv nr. (...) , cu privire la suprafaţa de 300 m.p., nr. (...) , cu privire la suprafaţa de 29.000 m.p., nr. (...) , cu privire la suprafaţa de 300 m.p., nr. (...) cu privire la suprafaţa de 2400 m.p. pădure, 4800 m.p. pădure, 4800 m.p. prundiş, 4000 m.p. pruni, 3400 m.p. loc casă (...) , 600 m.p. loc casă, ce i-au fost respinse prin dispoziţia nr.1854/10.06.2011.

Precizează că este unicul moştenitor al autorilor săi, (...) şi (...) , care au deţinut în proprietate, conform adeverinţelor de rol emise de Primăria Municipiului Piteşti, o suprafaţă totală de 338 ari pe raza comunei (...)  şi 75 ari pe raza comunei (...) .

Menţionează că aceştia au avut registre de rol agricol diferite, conform adeverinţei din data de 01.03.1991, care atestă dreptul de proprietate al tatălui său, (...) , anterior încheierii căsătoriei cu mama sa, şi adeverinţei nr. (...) , care atestă dreptul de proprietate al părinţilor săi, ulterior  încheierii căsătoriei între aceştia.

Susţine că din cauza legislaţiei funciare abuzive, dreptul de proprietate asupra acestor imobile s-a diminuat pe parcursul anilor, iar în 1975 familia sa a fost nevoită să părăsească locuinţa situată în (...) ce a fost preluată abuziv.

Arată că procesul de confiscare a întregii averi s-a realizat etapizat, pe parcursul a 13 ani, aspect ce rezultă din adeverinţele de rol depuse la dosarul cauzei.

Precizează că, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.18/1991, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 79 de ari, ce formează obiectul adeverinţei din data de 01.03.1991, fiindu-i eliberat titlu de proprietate cu privire la aceasta.

Menţionează că din totalul suprafeţelor de teren i-a fost reconstituită doar suprafaţa de 229 ari, rămânând o diferenţă de 109 ari de reconstituit, ce formează obiectul notificării nr. (...) .

Pârâta a depus întâmpinare la data de 07.09.2011, prin care a solicitat respingerea contestaţiei formulate ca neîntemeiată, întrucât nu s-a făcut dovada preluării de către stat a întregii suprafeţe de teren deţinută  de autorii reclamantului.

Prin sentinţa civilă nr. 242/05.07.2012 pronunţată de Tribunalul Argeş-Secţia Civilă a fost admisă acţiunea precizată formulată de reclamantul (...) ,  în contradictoriu cu  pârâtul MUNICIPIUL PITESTI - PRIN.

S-a dispus anularea dispoziţiei nr. (...) emisă de Primarul Mun Piteşti şi restituirea către reclamant a suprafetei de 10 282 m.p., astfel:

- restituirea în natură a suprafetei de 369,50 m.p., pe vechiul amplasament - intravilan Piteşti cu vecinătăţile: (...)

- restituirea în natură pe vechiul amplasament a terenului de 246,63 m.p. - liber de constructii  - intravilan Municipiul Pitesti - cu vecinătătile (...)

- acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 1547,87 m.p. teren ocupat de (...) ;

- acordarea de despăgubiri pentru terenul de 5000 m.p. situat în punctul Luncă, în prezent " Frigorifer",  ocupat de societăţi comerciale, cu vecinii: (...)

-  acordarea de despăgubiri pentru terenul de 2500 m.p. în pretent ocupată, cu vecinii: (...)

Prin sentinţa civilă nr.426/08.11.2012 pronunţată de aceeaşi instanţă a fost admisă cererea formulată de petentul (...) în contradictoriu cu  pârâtul MUNICIPIUL PITESTI - PRIN PRIMAR şi s-a dispus completarea dispozitivului sentintei civile nr. 242/05 07 2012  în sensul că s-a menţionat la despăgubiri şi suprafaţa de 599,17 mp , teren care a fost trecut  în considerentele sentintei de mai sus, teren ocupat de (...)  şi îndreptarea erorii materiale strecurată în cuprinsul aceleiaşi sentinţe în sensul că pentru vecinătăţile terenului de 1547,87 m.p. s-a menţionat în mod corect (…).

Prin Decizia civilă nr.2636/12.06.2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti-Secţia I Civilă a fost admis recursul declarat împotriva sentintei civile nr. 242/05.07.2012, s-a casat această hotărâre şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de recurs a reţinut că din probele dosarului rezultă că ar exista două titluri de proprietate, nr. (...) pentru suprafaţa de 8499 m.p. (f.25-decizia nr.1063/R/2010, f.81) şi titlul de proprietate nr. (...) pentru suprafaţa de 7920 m.p. (f.40).

Relevant pentru aceste susţineri este şi referatul întocmit de Primăria municipiului Piteşti la notificările înaintate de reclamant (f.75), unde sunt amintite şi cele două titluri de proprietate.

De asemenea în certificatul de moştenitor nr. (...) (f.83) se aminteşte de un alt titlu de proprietate, nr. (...) pentru suprafaţa de 5600 m.p., dar şi de o altă suprafaţă reconstituită de 2.339 m.p. în baza aceluiaşi titlu de proprietate.

Aşa cum a susţinut şi pârâtul în raport de toate actele existente în dosar, dar neanalizate şi neobservate de instanţa de fond, reclamantului i s-au acordat despăgubiri şi pentru terenurile ocupate de societăţile comerciale şi pe care acesta le mai acordă încă odată.

În ce priveşte restituirea în natură a terenurilor, instanţa trebuia să facă distincţie în raport de dispoziţiile art.10 alin.(3) şi ale art.11 alin.(3) din Legea nr.10/2001, între noţiunile de teren liber şi teren liber ce poate fi restituit în natură, ştiut fiind că posibilitatea restituirii în natură a terenului liber este subordonată afectaţiunii sale.

Faptul că nu există construcţii nu este un temei suficient pentru restituirea în natură a acestor suprafeţe, câtă vreme nu s-a stabilit a nu face parte dintr-un spaţiu conceput şi amenajat pentru satisfacerea nevoilor comunităţii.

De altfel aşa cum s-a arătat mai sus instanţa de fond nu a motivat nici de această dată soluţia pronunţată, cum de altfel este întreaga hotărâre, ceea ce echivalează cu nepronunţarea asupra fondului cauzei.

Motivarea hotărârii se face în concret, simpla afirmaţie că un fapt rezultă din probele dosarului, fără a fi analizate aceste probe, constituie în realitate o nemotivare, astfel că hotărârea este nelegală şi se impunea desfiinţarea ei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Argeş la data de 2011.2013, sub nr.3197/109/2011*.

Cu ocazia rejudecării, s-au administrat probele cu înscrisuri şi expertiză tehnică în specialitatea topografie.

Deliberând asupra acţiunii introductive, instanţa urmează să o respingă ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 10/2001, din categoria imobilelor preluate abuziv fac parte şi „orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, precum şi cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat”.

Din analiza cererii de chemare în judecată,  astfel cum a fost precizată, tribunalul constată că reclamantul invocă împrejurarea că terenul în suprafaţă de 10.282 m.p., ce formează, în fapt obiectul notificării nr. (...) , solicitat prin prezenta acţiune, ar fi fost preluat în mod abuziv de către stat, fără decret de expropriere, act de naţionalizare sau altă act de preluare, aspect ce rezultă din  cuprinsul adeverinţelor de rol depuse la dosarul cauzei, care certifică diminuarea suprafeţelor deţinute în proprietate de autorii săi.

Ori din verificarea adeverinţei nr.39335/25.10.2001 emisă de Primăria Municipiului Piteşti (fila 42 din dosar), tribunalul reţine că autorul său, (...) , a deţinut rol agricol, fiind înregistrat în vol.nr.12, pagina nr.152, în perioada 1959-1961, cu o suprafaţă de 334 ari (de fapt, sunt 331 de ari, astfel cum rezultă din adiţionarea terenurilor, astfel cum au fost identificate pe parcele), din care 75 de ari în zona (...) .

Totodată, potrivit adeverinţei nr. (...) emisă de Primăria Municipiului Piteşti (fila 27 din dosarul nr. 2055/280/2009 al Judecătoriei Piteşti), acelaşi autor a deţinut rol agricol, fiind înregistrat în vol.nr.13, pagina nr.10, în perioada 1959-1961, cu o suprafaţă de 79 ari.

Părinţii reclamantului au formulat cerere de intrare în GAC la data de 03.03.1962 (fila 85 din dosar), cu întreaga suprafaţă de teren ce o posedau.

Potrivit înscrisului intitulat „Dovadă” (fila 70 din dosar), autorul reclamantului, (...) , a intrat în GAC cu o suprafaţă de 0,79 ha., cu privire la care a fost reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, fiind eliberat titlul de proprietate nr. (...) (fila 30 din dosarul nr. 2055/280/2009 al Judecătoriei Piteşti),  pentru o suprafaţă totală de 8499 m.p.

În registrul agricol ulterior intrării în GAC, autorul reclamantului figura, în anul 1964, cu o suprafaţă de 1,03 ha, iar, după anul 1967, cu o suprafaţă de 0,20 ha (filele 138-139 din dosar).

 În conformitate cu dispoziţiile art.24 alin.1 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată, în absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.

În aplicarea prevederilor alin.1, persoana individualizată în cazul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive, este presupusă că deţine imobilul sub nume de proprietar.

Sarcina probei proprietăţii şi a deţinerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive revine persoanei care se pretinde a fi îndreptăţită în condiţiile art. 3 lit.(a) şi ale art.22  din Legea 10/2001.

Ori, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate, însă acesta nu a probat că, la momentul intrării în GAC, în anul 03.03.1962, autorii săi mai deţineau în proprietate toate aceste terenuri, putând fi înstrăinate de aceştia pe parcursul anilor, şi nici că statul ar fi procedat la preluarea abuzivă a acestora în integralitate.

 Astfel, potrivit depoziţiei martorului (...) , audiat în prezenta cauză (fila 202 din dosar), acesta a arătat că ştie că autorii reclamantului au deţinut mai multe terenuri, în diverse locaţii, însă numai cu privire la o suprafaţă de 2 ha situată în zona Întreprinderii Frigoriferului, intitulată Lunca, a precizat că ar fi fost preluată de către CAP, cu privire la celelalte terenuri neprecizând dacă au fost preluate de stat şi în ce modalitate.

Deşi sunt reale susţinerile reclamantului potrivit cărora, în parte, terenurile solicitate se găsesc în posesia statului (sunt de fapt, străzile, aleile, spaţiile verzi, trotuarele), aferente blocurilor (...) şi (...) ,, spaţiile ocupate de blocuri fiind înscrise în cartea funciară, conform concluziilor raportului de expertiză în specialitatea topografie, întocmit de expertul (...) (filele 233-247 din dosar), necontestate de reclamant, acest aspect nu este de natură a conduce la concluzia că reclamantul este îndreptăţit la acordarea de măsuri reparatorii potrivit Legii nr.10/2001.

Notificările formulate de către reclamant, în conformitate cu dispoziţiile acestei legi speciale de reparaţie, trebuie analizate şi prin raportare la demersurile efectuate de acesta şi autoarea sa, (...) , în temeiul legilor fondului funciar.

Aceasta, întrucât potrivit art.8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Soluţia de excludere a acestor categorii de terenuri din sfera de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.10/2001 a fost rezultatul opţiunii legiuitorului (până la adoptarea Legii nr.165/2013, care a atenuat limitele impuse de art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001, prin art.15), şi a avut la bază exercitarea dreptului acestuia de a decide cu privire la modalitatea de reparare a abuzurilor săvârşite de către stat în perioada anterioară, astfel cum s-a apreciat şi de Curtea Constituţională prin decizia nr.34/2003, prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi legale şi de jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (decizia nr.5491/2010, 9841/2009).

Prin această prevedere s-a impus interdicţia persoanelor care au solicitat şi, eventual, au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar de a  cere unităţii deţinătoare acordarea de măsuri reparatorii pentru acelaşi teren în temeiul Legii nr.10/2001, întrucât s-ar realiza, pe această cale, o eludare a prevederilor art.8 alin.1 din acest act normativ.

Ori, din înscrisurile aflate la filele 23-30 din dosarul nr.2055/280/2009 al Judecătoriei Piteşti, rezultă că autoarea reclamantului, a solicitat prin cererile nr. (...) , nr. (...) şi (...) , nu numai reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 0,79 ha. teren, ce a format obiectul adeverinţei nr.(...) emisă de Primăria Municipiului Piteşti, ci şi a suprafeţei de 2.500 m.p., lot ce îl avea moştenire de la părinţii săi, pe care s-a construit un bloc, pe (...) (cererea nr. (...) ), iar Hotărârea Comisiei Judeţene de Aplicare a Legii Fondului Funciar Argeş nr. 105/1991, prin care i s-a validat dreptul de proprietate doar cu privire la suprafaţa de  0,79 ha. teren nu a fost criticată sub aspectul că ar fi fost îndreptăţită la o suprafaţă de teren mai mare.

Totodată, în temeiul legilor fondului funciar, potrivit susţinerilor concordante ale părţilor, reclamantul a mai beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru următoarele suprafeţe de teren: 14.000 m.p., conform sentinţei civile nr. 7297/09.11.209 pronunţată de Judecătoria Piteşti, astfel cum a rămas irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1063/R/16.06.2010 pronunţată de Tribunalul Argeş (filele 29-30 din dosar), 8499 m.p. , conform titlului de proprietate nr.(...) (fila 30 din dosarul nr.2055/280/2009 al Judecătoriei Piteşti), din care face parte şi suprafaţa de 7920 m.p., astfel cum rezultă din analiza titlului aflat la fila 74 din dosarul trimis în rejudecare), 219 m.p.,  conform titlului de proprietate nr. (...) (fila 116 din dosar), iar, în temeiul Legii nr.10/2001, s-a acordat măsuri reparatorii în echivalent, pentru suprafaţa de 800 m.p., conform Dispoziţiei Primarului nr. (...) (fila 132 din dosar), în total 23518 m.p.

La această suprafaţă de teren se adaugă şi următoarele terenuri:  suprafeţele de 5600 m.p. şi, respectiv, 2339 m.p., menţionate în cuprinsul certificatului de moştenitor emis de numele defunctei (...)  (fila 52 din dosar), ca formând obiectul Titlului de proprietate nr. (...) , reclamantul necontestând existenţa acestuia, şi suprafeţele de 0,75 ha, teren arabil, şi 0,72 ha. teren vegetaţie forestieră, conform adeverinţei nr. (...) emisă de Comisia Locală de Fond Funciar Merişani(fila 39 din dosar), rezultând o suprafaţă totală de 46157 m.p..

Pe de altă parte, tribunalul apreciază că, în analiza calităţii de persoană îndreptăţită a obţine măsuri reparatorii, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.10/2001, nu trebuie verificate, din punct de vedere matematic, suprafeţele de teren pe care autorii reclamantului le-au avut în proprietate, la un moment dat, raportat la cele ce i-au fost restituite acestuia, astfel cum a procedat expertul în specialitatea topografie desemnat în prezenta cauză, concluziile sale impunându-se a fi înlăturate, ci trebuie analizate atât suprafeţele de teren ce ar fi fost preluate de către stat, modalitatea de preluare, demersurile făcute de către reclamant în temeiul legilor fondului funciar de a intra în proprietatea acestora, căci, cum chiar acesta recunoaşte, a formulat cereri de reconstituire pentru aceleaşi terenuri, în temeiul aceloraşi acte primare de proprietate, atât în temeiul Legii nr.18/1991, cât şi a Legii nr.10/2001 .

Astfel, prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, s-a probat că reclamantului i-a fost preluată de stat o suprafaţă totală de 8.700 m.p., din  care 0,79 ha. teren a intrat în patrimoniul cooperativei agricole de producţie, conform înscrisului intitulat „Dovadă” (fila 70 din dosar), şi 800 m.p. teren, ce a format obiectul Decretului de expropriere nr.181/1974 (fila 154 din dosar), că restul terenului, eventual, ar fi intrat în patrimoniul cooperativei agricole de producţie, la nivelul anul 1964, autorul său figurând cu o suprafaţă de 1,03 ha, potrivit registrului agricol, care, oricum are un caracter declarativ, astfel încât, în condiţiile în care reclamantul a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul fondului funciar pentru aceeaşi categorie de terenuri, ce au fost soluţionate potrivit acelei proceduri, iar acesta nu a contestat modul de soluţionare a acestora, nu mai poate solicita terenurile ce nu i s-au restituit, potrivit Legii nr.10/2001.

Cum reclamantului i s-au emis titlurile de proprietate nr.(...) şi (...) , în temeiul legilor fondului funciar, pentru suprafeţele de teren de 579 m.p. şi 219 m.p., parte integrantă din suprafaţa de 2891 m.p. , aferentă blocurilor L6 şi (...) , reclamantul nu poate solicita, ca pentru restul suprafeţei de teren, nerestituite, să i se aplice dispoziţiile Legii 10/2001, nefiind de conceput aplicarea a două regimuri juridice distincte, în condiţiile în care din probele administrate nu rezultă coexistenţa acestora,  iar în ceea ce priveşte suprafaţa de 2130 m.p., aferentă blocului (...) , doar o suprafaţă de 800 m.p. a format obiectul exproprierii, reclamantul nu a administrat probe din care să rezulte contrariul celor menţionate în actul de preluare de către stat. 

Cum potrivit Cap. II pct.1.3 lit.a din H.G. nr. 250/2007,  incidenţa "preluării abuzive" nu este prezumată, ci, în funcţie de fiecare situaţie, entitatea obligată prin lege să soluţioneze notificarea trebuie să aprecieze situaţia respectivă ca încadrându-se în prevederile legii potrivit art. 2 alin. (1) din lege, tribunalul apreciază că faţă de cele expuse anterior, dispoziţiile  Cap. I  pct. 1 lit. e) din H.G. nr. 250/2007, teza finală nu-şi au aplicabilitate în prezenta cauză.

Este real că prin decizia civilă nr.20/R/12.01.2009 pronunţată de Tribunalul Argeş s-a reţinut că suprafaţa totală deţinută de către autorul reclamantului a fost de 334 ari, însă litigiul a fost soluţionat în conformitate cu dispoziţiile legii fondului funciar, cele două proceduri fiind în mod evident distincte.

Pe cale de consecinţă, tribunalul va respinge contestaţia formulată de reclamant ca neîntemeiată, Dispoziţia de respingere a notificării nr.(...) fiind legală şi temeinică, în condiţiile în care nu s-a făcut dovada preluării abuzive a terenurilor autorilor reclamantului de către stat, a împrejurării că acestea se mai aflau în proprietatea lor în momentul  presupusei preluări, majoritatea terenurilor fiind la data apariţiei legii speciale în proprietatea privată a unor terţi,iar reclamantul şi autoarea sa a solicitat şi beneficiat de măsuri reparatorii potrivit legilor fondului funciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge  contestaţia, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul (...),  în contradictoriu cu pârâtul  MUNICIPIUL PITESTI - PRIN PRIMAR, ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.  Pronunţată în şedinţă publică azi 24.06.2015.

Domenii speta

Spete similare