Contraventii, Legea 165/2006, evidenta substantelor periculoase

Sentinţă civilă 59 din 23.02.2015


ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD OPRATOR 2826

DOSAR NR. ….

SENTINŢA CIVILĂ NR.59/2015

Şedinţa publică din data de 23 februarie 2015

Judecător : …

  Grefier: …

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile formulată petenta SC E. E. R. SRL în contradictoriu cu intimatul G. n. … M.-C. jud. A. pentru plângere contravenţională.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 11.02.2015, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, a amânat pronunţarea pentru data 19.02.2015 şi 23.02.2015 având nevoie de timp pentru a delibera.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţa la data de 29.10.2014 petenta SC E. E. R. SRL cu sediul în …. cu sediul procesual ales  la …. din …. în contradictoriu cu intimatul G. n. … M.-C. jud. A. cu sediul în …, a solicitat  ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se  dispună anularea  procesului verbal de contravenţie seria AA nr.07167 din data de 21.10.2014 şi în subsidiar a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii cu cea a avertismentului. Cu cheltuieli de judecată.

În fapt a arătat că prin procesul verbal s-a constatat că petenta  nu ţine o evidenţă strictă a substanţelor chimice periculoase, faptă pentru care petenta a fost sancţionată cu o amendă în cuantum de 25.000 lei conform art.96 alin.1 pct.2 din OUG nr.195/2006.

Petenta arată că în cursul anului 2009  a contractat cu o firmă germană o lucrare de  hidroizolaţie la acoperiş  care avea termen de garanţie de 6 ani. În perioada de garanţie s-au constatat unele deficienţe  şi firma germană a subcontractat lucrarea de reparaţii unei firme slovace. În zilele de 27, 28, 29 septembrie 2014 s-au executat lucrările necesare, folosind produsul Purelastik Flussigkunstoff şi datorită precipitaţiilor care au căzut în noaptea de 28/29.09.2014 produsul folosit la reparaţii a fost spălat de pe acoperiş ajungând în Valea Bighiu. Intimata a fost sesizată de reprezentanţii Primăriei şi astfel în data de 29.09.2014 comisarii intimatei au făcut un control la petentă ocazie cu care s-a încheiat nota de constatare nr.438/29.09.2014 prin care s-au stabilit unele măsuri pe care petententa trebuie să le respecte permanent, fără să fie aplicate sancţiuni.

Petenta arată în continuare că la două zile de la data efectuării controlului, comisarii Gărzii de mediu au efectuat un alt control la petentă cu scopul de a verifica măsurile dispuse prin actele de control ale autorităţii de mediu, şi s-a  încheiat nota de control nr.443/01.10.2014. Petenta apreciază că măsurile dispuse la primul control nu sunt de natură a fi verificate la două zile de la stabilirea lor, şi susţine că, controlul fiind fără echivoc efectuat cu intenţia de a aplica cu orice preţ o sancţiune.

Petenta susţine că s-a verificat evidenţa substanţelor folosite de petentă fără a găsi nici o scăpare a acestora, singura fiind în accepţiunea organelor de control faptul că nu a fost înregistrat produsul folosit de firma slovacă la reparaţia acoperişului. Arată că organul de control a omis unele prevederi esenţiale ale actului normativ pe care l-au aplicat şi anume art.28 din OUG nr.195/2005 care arată că „persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate periculoase au următoarele obligaţii:

(b) să ţină evidenţa strictă-cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare- a substanţelor şi preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor acestora care intră în sfera de activitate şi să furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente conform legislaţiei specifice în vigoare.

Susţine că petenta nu avea de ce să înregistreze  produsul pentru că nu era gestionat şi nu intra în sfera sa de activitate, fiind folosit de firma slovacă  care efectua reparaţii în perioada de garanţie la acoperiş.

Comisarii de mediul nu au constatat alte încălcări ale legii mediului care să pună în pericol sau să prejudicieze mediul, şi susţine că fapta petentei nu prezintă pericol social pentru a fi sancţionată atât de aspru. Petenta se află la prima abatere, în condiţiile în care nu a produs un prejudiciu şi nici nu existau premisele producerii vreunuia, potrivit OG nr.2/2001 care completează OUG nr.195/2005 respectiv art.7 se putea aplica avertisment.

În probaţiune, petenta a anexat cererii: proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei (fila 8), nota de constatare nr.2178/29.09.2014 (fila 9-10), nota de constatare nr.220/01.10.2014 (fila 11-13),  informaţii de la registrul Comerţului (fila 14-15), contract de construcţie (fila 16-23)

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei  conform chitanţei seria SRA-2014 nr.6215/24.10.2014 (fila 24) în temeiul art.19 OUG nr.80/2013.

Prin întâmpinarea depusă la dosar  la data de 04.12.2014 (fila 32-34), intimata a solicitat respingerea plângerii formulată de petentă.

În fapt a arătat că petenta prin probaţiunea administrată în cauză nu dovedeşte că ţine evidenţa strictă, cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare a produsului Purelastik Flussigkunstsoff.

Cu privire la contractul de lucrări, raportat la plângerea contravenţională împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AA nr.07167/21.10.2014 încheiat de Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Arad- arată că nu poate produce efecte întrucât în paragraful 20 „alte prevederi” punctele 20.6 şi 20.7 se prevede: „20.6 Acest contract este guvernat de legislaţia germană, cu excluderea explicită a Convenţiei ONU pentru contracte internaţionale de vânzări de bunuri şi a normelor de coleziune” şi „20.7 Locul de îndeplinire şi jurisdicţia sunt stabilite la Weiden/Opf.” Pe cale de consecinţă  acestui contract îi poate fi aplicată doar jurisdicţia din Weiden şi de asemenea poate fi îndeplinit doar acolo, neavând legătură cu obiectul cauzei.  Mai arată că în contract se prevede la punctul 20.3 că”prestatorul de servicii va presta servicii chiar el. Pentru ultilizarea de către prestator a unor subcontractanţi  pentru îndeplinirea contractului, este necesar acordul anterior scris din partea beneficiarului”. Potrivit dispoziţiei contractuale, este necesar atât ad validitatem cât şi ad probationem, acordul scris anterior al petentei-beneficiar, pentru utilizarea de către prestator a subcontractanţilor, pe cale de consecinţă este nulă orice subcontractare care nu îndeplineşte această condiţie. În acest caz nu este depus în probaţiune nici un fel de acord anterior scris din partea beneficiarului pentru utilizarea vreunui subcontract şi susţine că neexistând acordul scris anterior  al petentei pentru a fi utilizată firma K. s.r.o ca şi subcontractant de către  firma germană, contractant principal şi prestator al serviciilor, substanţa periculoasă Purelastik Flussighunststoff intră  direct  sfera de activitate a petentei.

Intimata concluzionează că procesul verbal atacat este încheiat cu respectarea prevederilor art.17 din OG nr.2/2001 şi solicită respingerea plângerii contravenţionale şi menţinerea procesului verbal ca legal şi temeinic întocmit.

Prin răspunsul la întâmpinare (fila 41-43) petenta arată faptul că există sau nu acord al petentei pentru subcontractare, nu prezintă importanţă pentru soluţionarea cauzei, cu atât mai mult cu cât intimata nu este în măsură să invoce nulitatea.Potrivit dispoziţiilor art.1261 NCC „contractul afectat de o cauză de nulitate este validat atunci când nulitatea este acoperită” ori, potrivit art.1262 NCC „confirmarea unui contract anulabil rezultă din voinţa, expresă sau tacită de a renunţa la dreptul de a invoca nulitatea”.

Susţine că din probele administrate rezultă fără echivoc că petenta nu a folosit prin intermediul angajaţilor săi substanţa  şi nici nu a avea nici un fel de informaţii despre folosirea acesteia de către societatea cu care a contractat lucrarea de reabilitare a acoperişului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că plângerea a fost depusă în termenul legal prevăzut de art.31 alin.1 din Ordonanţa nr.2/2001, la data de 28.10.2015 prin poştă (fila 26).

În fapt, instanţa reţine că prin procesul-verbal Seria AA nr.07167 încheiat la data de 21.10.2014, în localitatea Arad, judeţul Arad (fila 8), intimata Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Arad a aplicat petentei petenta SC E. E. R. SRL sancţiunea contravenţională principală constând în amendă în cuantum de 25000 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută şi pedepsită de art.96 alin.1 pct.2 din OUG nr.195/2005 .

În procesul-verbal de contravenţie s-a constatat în fapt că la Punctul de lucru din ….., al petentei, nu se ţine o evidenţă strictă a substanţelor chimice periculoase, produsul Purelastik Flussigkinstoff nefiind înregistrat la intrarea în unitate.

Procesul-verbal nu este semnat şi ştampilat de petentă, iar la rubrica privind obiecţiunile sunt consemnate susţinerile pentru petentă, în sensul că substanţa nu intră în sfera ei de activitate, fiind folosită de o firmă slovacă pentru a repara acoperişul petentei..

Instanţa, analizând procesul-verbal atacat sub aspectul legalităţii constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă reglementate sub sancţiunea nulităţii absolute de art.17 din Ordonanţa nr.2/2001 care pot fi invocate de instanţă din oficiu.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa reţine că procesul-verbal de constatare a contravenţiei se bucură de o prezumţie relativă de validitate cu privire la constatările făcute cu propriile simţuri de agentul care a încheiat procesul-verbal. Astfel, întrucât fapta petentei de a nu ţine evidenţa strictă a substanţelor chimice periculoase, a fost constatată de către agentul care a întocmit procesul-verbal, potrivit art.16 şi art. 34 din Ordonanţa nr.2/2001 petenta trebuie să facă dovada unei fapte contrare celei constate în procesul-verbal de contravenţie. 

Împrejurarea că sarcina probei revine petentei sancţionată contravenţional nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi nici prezumţia de nevinovăţie asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravenţională presupune o judecată contradictorie cu toate garanţiile procesuale care decurg din aceasta. În hotărârea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Anghel c. României, s-a concluzionat, din perspectiva desfăşurării procedurii în ansamblul său şi asigurării dreptului la un proces echitabil, faptul că instanţa naţională a aşteptat de la reclamant să inverseze prezumţia de legalitate şi de temeinicie a procesului-verbal în litigiu, raportând proba contrarie la expunerea faptelor stabilită în procesul-verbal. Curtea a subliniat că o asemenea abordare a instanţelor naţionale nu este surprinzătoare, în măsura în care regimul juridic aplicabil contravenţiilor este completat de dispoziţiile Codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul „onus probandi incubit actori” – sarcina probei revine reclamantului. Această regulă presupune că, obligaţia de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui care invocă fapta, fiind acceptat de către Curte faptul că orice sistem juridic cunoaşte prezumţiile de fapt şi de drept pe care Convenţia nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depăşească un anumit prag.

Cu respectarea principiilor prezumţiei de nevinovăţie şi al egalităţii armelor impuse de exigenţele art.6 din Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, precum şi a principiilor contradictorialităţii şi al dreptului la apărare prevăzute de Codul de procedură civilă, s-a dat posibilitatea ambelor părţi de a propune probe.

Astfel, petenta a depus la dosar înscrisuri, dar nu a prezentat nici o probă pentru a dovedi o stare de fapt contrară celei relatate în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie.

În consecinţă, întrucât petenta nu a răsturnat prezumţia de validitate a procesului-verbal, instanţa reţine că acesta este temeinic întocmit.

Petenta a susţinut că textul de lege în baza cărui a fost sancţionată nu i se aplică, întrucât în sfera sa de activitate nu intră substanţe periculoase, invocând art. art.28 lit.b din OUG nr.195/2005, potrivit căruia:

„Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi preparate periculoase au următoarele obligaţii: (…)

b) să ţină evidenţă strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanţelor şi preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor şi ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate, şi să furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente conform legislaţiei specifice în vigoare”.

Cu privire la acest aspect, instanţa constată că noţiunea de sferă de activitate folosită în textul de lege nu este identică cu obiectul activităţii astfel cum este el evidenţiat în extrasul depus de la Registrul Comerţului.

În prezenta cauză, în nota cu nr.220/1.10.2014 (filele 11-12), intimata a constatat că în incinta punctului de lucru al petentei din …. a fost introdusă o cantitate de cca 600 litri, respectiv 3 butoaie de 200 l, de produs Purelastik Flussigkinstoff, care în raport cu compoziţia produslui prevăzută în cap.2 al fişei tehnice de securitate şi încadrare CAS, este clasificat ca periculos, având faze de risc asociate. În consecinţă, instanţa constată că nu prezintă relevanţă faptul că o altă firmă a adus produsul, cât timp acesta a intrat în incinta punctului de lucru unde petenta îşi desfăşoară activitate, iar petenta, ignorând cantitatea produsului, nu a manifestat diligenţele prevăzute de lege, pentru a identifica produsul în baza menţiunilor tehnice şi pentru a verifica dacă acesta reprezintă o substanţă periculoasă, în vederea înregistrării lui la intrarea în unitate.

În drept, în temeiul art.96 alin.1 pct.2 din OUG nr.195/2005:

„Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: (…)

2. obligaţiile persoanelor juridice de a ţine evidenţa strictă a substanţelor şi preparatelor periculoase şi de a furniza informaţiile şi datele cerute de autoritatea competentă pentru protecţia mediului”.

Cu privire la sancţiunea contravenţională aplicată petentei, constând în amendă în cuantum de 25000 lei, instanţa arată că aceasta se încadrează în limitele legale, potrivit art.96 alin.1 pct.2 din OUG nr.195/2005, reprezentând minimul amenzii pentru încălcarea obligaţiei legale de a ţine evidenţa strictă a substanţelor şi preparatelor periculoase şi de a furniza informaţiile şi datele cerute de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

În raport de  criteriile de individualizare prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanţa reţine că sancţiunea amenzii în cuantumul aplicat corespunde gradului de pericol social al faptei, deoarece acest cuantum reprezintă minimul legal, fapta fiind considerată a prezenta o gravitate sporită de către legiuitor prin stabilirea unei amenzi minime în acest cuantum.

Pentru considerentele arătate, întrucât procesul-verbal contestat este legal şi temeinic întocmit, sancţiunea aplicată fiind corect individualizată, în temeiul art.34 alin.1 din Ordonanţa nr.2/2001 instanţa va respinge plângerea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge plângerea formulată de petenta SC E. E. R. SRL cu sediul în … cu sediul procesual ales  la … din … în contradictoriu cu intimatul GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU-Comisariatul General-Comisariatul Judeţean Arad, cu privire la procesul-verbal de contravenţie seria AA nr.07167, încheiat la data 21.10.2014 de către intimat, ca nefondată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

În caz de exercitare a căii de atac cererea se depune la Judecătoria Ineu.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23.02.2015.

PREŞEDINTE GREFIER