Evaziune fiscală

Hotărâre 1449 din 12.10.2015


Prin rechizitoriul întocmit la data de XXXX, Parchetul de pe lângă Judecătoria XXXX a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor P.O.L şi S.C. XXX S.R.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de stopaj la sursă şi deturnare de fonduri, prev. şi ped. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen., art.303 alin.1 din Legea nr.95/2006 rap. la art.302 ¹ Cod pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen., totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod pen. şi art.37 lit.b Cod pen..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. dosar 17582/180/2013.

În fapt, s-a reţinut că reprezentanţii S.C. XXX S.R.L. au reţinut şi nu au virat la bugetul de stat, pentru perioada.XXXX impozitul pe veniturile din salarii, în cuantum de 2.457 lei, contribuţia de asigurări sociale în cuantum de 3.660 lei, contribuţia de asigurări de sănătate în cuantum de 1.895 lei şi contribuţia de asigurări pentru şomaj în cuantum de 180 lei, rezultând un prejudiciu în cuantum de 8.192 lei din care 5.920 lei debit şi 2.272 lei dobânzi.

Persoana vătămată XXXX s-a constituit parte civilă cu suma de 8.192 lei.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt au fost administrate următoarele mijloace de probă în cursul urmăririi penale: plângerea şi adresele părţii civile – f.(7-42), procurile de împuternicire – (f.43-45), documentaţia contabilă ( f.46-128), adresa OCPI (f.129), declaraţia martorei C. V – (f.130), coroborate cu declaraţiile înv. P.O.L (f.132-136) şi SC XXX SRL XXX  (f.137-138).

Prin sentinţa penală nr.XXXX/pronunţată de către Judecătoria XXXX în dosarul penal nr.XXXX s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare din infracţiunile prevăzute de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen., art.303 alin.1 din legea nr.95/2006 raportat la art.302 indice 1 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen. totul cu aplicarea art.37 lit.a Cod pen. şi art.37 lit.b Cod pen. în infracţiunea prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen., art.37 lit.b Cod pen. şi art.5 Cod pen. În continuare s-a dispus condamnarea inculpatului POL la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an şi 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi pe inculpata S.C. XXX S.R.L. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. În temeiul art.25 Cod proc. pen. şi art.397 Cod proc. pen. s-a dispus obligarea inculpaţilor la plata în solidar a părţii civile XXXX suma de 9733 lei cu titlu de despăgubiri şi accesoriile calculate la debitele neachitate.

Prin Decizia penală nr.XXX pronunţată de către Curtea de Apel XXXX în data de.XXXX în dosarul penal nr.XXXX, s-a desfiinţat în parte sentinţa penală mai sus menţionată sub aspectul omisiunii schimbării încadrării juridice a faptelor cu privire la inculpata S. C. XXX S.R.L. XXX, cuantumul pedepselor principale aplicate inculpaţilor, precum şi în ceea ce priveşte latura civilă, reţine cauza spre rejudecare şi, în fond:

În temeiul art. 386 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare din art. 6 din Legea 241/2005 şi art. 303 al. 1 din Legea 95/2006 raportat l art. 302 ind. 1 Cod penal , ambele cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal şi art. 33 lit. a Cod penal ( 1969) în art. art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal ( 1969) şi art. 5 Cod penal. S-a redus pedeapsa principală aplicată inculpatului Prodea Ovidiu Laurenţiu de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare. S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatei S. C. XXX S.R.L. XXX de la 1.000 lei la 5.000 lei amendă penală.

În temeiul art. 25, 397 C .p .p . , art. 998 Cod civil ( 1864) s-a dispus obligarea inculpaţilor în solidar să plătească părţii civile XXX suma de 8192 lei , precum şi accesoriile fiscale până la data plăţii. S-a constatat că din prejudiciul mai sus menţionat a fost achitată în apel suma de 1.070 lei de către inculpatul POL

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Prin cererea formulată la data 5.06.2XXX şi înregistrată pe rolul Judecătoriei XXXX sub număr dosar /XXXX inculpatul POL a solicitat revizuirea cauzei penale cu nr.XXXX/î care s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa închisorii de 12 luni pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

În motivarea cererii inculpatul a arătat că în data de 07.05.2015 Curtea Constituţională a hotărât în unanimitate că art.6 din Legea nr.241/2005 este neconstituţional.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.453 litera f Cod proc. pen.

Cererii i-a fost ataşată Decizia nr.360 din 7 mai 2015 pronunţată de Curtea Constituţională.

Prin Încheierea pronunţată în şedinţa din camera de consiliu din data de 21 iulie XXXX în dosarul penal nr.XXXX s-a admis în principiu cererea de revizuire formulată de către petentul POL, având ca obiect Sentinţa penală nr.XXXXpronunţată în şedinţa publică de la 01 octombrie XXXX în dosarul penal nr. XXXX, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.XXX pronunţată în data de XXXX de către Curtea de Apel XXX, în acelaşi dosar.

S-a suspendat executarea pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr.XXXX pronunţată în şedinţa publică de la 01 octombrie XXXX în dosarul penal nr. XXXX, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.XXX pronunţată în data de XXXX de către Curtea de Apel XXX, în acelaşi dosar, până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze şi s-a stabilit prim termen pentru rejudecarea cauzei la data de 24 septembrie XXXX pentru când se vor cita inculpatul şi persoana vătămată.

La termenul de judecată din data de XXXX instanţa a dispus amânarea cauzei în vederea citării persoanei juridice S.C. XXX S.R.L. prin lichidatorul judiciar.

În şedinţa publică din data de.XXXX instanţa a acordat cuvântul pe fondul cauzei şi a rămas în pronunţare.

Analizând situaţia de fapt prin raportare la mijloacele de probă administrate în cauză şi dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Inculpata S.C. XXXX S.R.L. Bacău a fost înfiinţată în cursul anului XXXX sub nr. ORC XXXX, având sediul în mun.XXX, iar administrator cu puteri depline al societăţii a fost desemnat inculpatul POL conform procurilor din datele de.XXXX şi.XXXX.

La data de XXXX XXXX a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria XXXX a solicitat efectuarea de cercetări faţă de S.C. XXXX S.R.L. şi reprezentanţii acesteia sub aspectul săvârşirii infracţiunii de stopaj la sursă şi deturnare de fonduri. XXXX a arătat că reprezentanţii S.C. XXXX S.R.L. au reţinut şi nu au virat la bugetul de stat, pentru perioada.XXXX impozitul pe veniturile din salarii, în cuantum de 2.457 lei, contribuţia de asigurări sociale în cuantum de 3.660 lei, contribuţia de asigurări de sănătate în cuantum de 1.895 lei şi contribuţia de asigurări pentru şomaj în cuantum de 180 lei, rezultând un prejudiciu în cuantum de 8.192 lei din care 5.920 lei debit şi 2.272 lei dobânzi.

Din probatoriul administrat în cauză, respectiv documentaţia contabilă şi adresele emise de persoana vătămată constituită parte civilă a rezultat că inculpatul POL a refuzat plata sumelor de bani mai sus menţionate deşi avea în cont banii necesari achitării lor, însă a dispus de aceste fonduri în interes personal. De asemenea, din cuprinsul declaraţiei martorei CI, angajata societăţii de contabilitate, reiese că deşi aceasta i-a adus la cunoştinâă inculpatului POL faptul că are de achitat obligaţii fiscale la bugetul de stat acesta a refuzat să le plătească, deşi a retras sume semnificative care i-ar fi permis plata datoriilor. Astfel, în cursul anului 2012 inculpatul a retras suma de 21.417, 40 lei, iar în luna februarie 2013 a retras suma de 65.338, 21 lei.

În drept, instanţa reţine cǎ fapta pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii nu mai este prevăzută de legea penală, norma de incriminare prevăzută de legea naţională neîndeplinind standardul de accesibilitate şi previzibilitate.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că sintagma „prevăzute de lege” ce figurează în articolele 8 – 11 ale Convenţiei semnifică mai întâi că măsura incriminată trebuie să aibă o bază în dreptul intern, dar implică şi o anumită calitate a legii, impunând accesibilitatea acesteia pentru persoanele vizate precum şi o formulare destul de precisă pentru a le permite să prevadă, într-un grad rezonabil, în circumstanţele cauzei, consecinţele ce pot rezulta dintr-un act determinat (cauza Maestri c. Italiei).

În acelaşi sens este şi Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6.06.2015 prin care s-a reţinut că legea nu defineşte noţiunea de „impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu întruneşte condiţiile de claritate, previzibilitate şi accesibilitate, încălcând prevederile constituţionale cuprinse în art. 1, alin. 5 care consacră principiul legalităţii, motiv pentru care norma de incriminare a fost declarată neconstituţională.

În motivarea deciziei, Curtea Constituţională a României arată că ,,orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.584 din 17 august 2010, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrariului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).

De aceea, o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita.”

Prin rechizitoriul întocmit în cauză s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului POL pentru săvârşirea infracţiunilor de stopaj la sursă şi deturnare de fonduri, prev. şi ped. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen., art.303 alin.1 din Legea nr.95/2006 rap. la art.302 ¹ Cod pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen., totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod pen. şi art.37 lit.b Cod pen.. şi a inculpatei S.C. XXXX S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunilor  de stopaj la sursă şi deturnare de fonduri, prev. şi ped. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen., art.303 alin.1 din Legea nr.95/2006 rap. la art.302 ¹ Cod pen. cu aplicarea art.41 alin.2 Cod pen., totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod pen..

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 303 alin.1 din Legea 95/2006 rap. la art. 3021 din Codul penal din 1969, constată că în urma modificărilor legislative amintite mai sus, fapta nu mai este prevăzută de legea penală. Aceasta deoarece conform art. 176 pct. 7 şi art. 247 din Legea nr. 187/2012 începând cu data de 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal), articolul 303 din Legea 95/2006  se abrogă, iar conform actualului art. 307 alin. 1 din C.p. (fost art. 3021 din C.p. din Codul penal din 1969 ) schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani, ceea ce duce la concluzia că, atunci când aceeaşi faptă este săvârşită în domeniul privat, fapta nu mai este prevăzută de legea penală.

Prin urmare, instanţa va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu cu privire la inculpaţii POL şi S.C. XXXX S.R.L., în infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal (de la 1969) şi art.5 din Cod penal.

Totodată, prin prisma argumentelor expus anterior, instanţa urmeazǎ ca, în temeiul art. 396 alin.5 C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I C. proc. pen., să dispună achitarea inculpaţilor POL şi S.C. XXXX SRL XXXX sub aspectul săvârşirii infracţiunii de reţinere şi nevărsare cu intenţie în termen de cel mult 30 zile de la scadenţă a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă (stopaj la sursă), faptă prev. şi ped. de  art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art.37 lit.b din C. pen. 1969, fapta nefiind prevăzută de legea penală.

Vâzând dispoziţiile art.462 alin.(3) Cod proc. pen., potrivit cărora instanţa ia măsuri pentru restabilirea situaţiei anterioare dispunând, dacă este cazul restituirea amenzii plătite şi a bunurilor confiscate, a cheltuieliloor judiciarea pe care cel în favoarae căruia s-a admis revizuirea nu era ţinut să le suporte sau alte asemenea măsuri, instnaţ va dispune restituirea de către persoana vătămată constituită parte civilă XXXX, către inculpaţii POL şi S.C. XXXX S.R.L., a sumei de 1.070 lei (achitată conform chitanţelor seria  TS061 nr.10000025793 şi seria TS061 nr.10000029443) şi accesoriile fiscale până la data plăţii, achitată cu titlu de prejudiciu din cuantumul total de 8.192 lei, precum şi a diferenţei cuantumului prejudiciului, în măsura în care a fost achitat de către inculpaţi şi restituirea de către XXXX- către inculpata S.C. XXXX S.R.L. a sumei de 5000 lei, cu titlu amendă penală, în măsura în care a fost achitată.

Totodată, în temeiul art.462 alin.(3) Cod proc. pen., va dispune restituirea de către XXXX-X către inculpaţii POL şi S.C. XXXX S.R.L., a sumei de 700 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în măsura în care au fost achitate.