Revendicare imobiliară

Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 17.05.2012 sub nr 6677/180/2012 reclamanţii BP şi BN au chemat în judecată pe pârâţii LI, LM, LIF şi CCL solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună grăniţuirea proprietăţilor lor prin trasarea liniei de hotar pentru terenurile situate în com Mărgineni, sat Luncani, jud Bacău, terenurile pârâţilor având numerele cadastrale 2152 şi 2153; obligarea pârâţilor să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 100 mp pe care o ocupă din terenul lor alăturat numelor cadastrale 2152 şi 2153; obligarea pârâţilor să îşi ridice gardul de pe terenul lor sau autorizarea să ridice gardul pe cheltuiala pârâţilor; anularea documentaţiilor cadastrale întocmite de pârâţi pentru imobilele terenuri cu numerele cadastrale 2151, 2152, 2153; rectificarea cărţilor funciare deschise imobilelor terenuri cu numerele cadastrale 2151, 2152, 2153. Totodată au solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii a trei suprafeţe de teren situate în com Mărgineni, sat Luncani, jud Bacău pentru care deţin acte de proprietate, respectiv act de adjudecare din anul 2002 şi sentinţa civilă nr 505 din 25.01.2010, terenurile fiind învecinate pe partea de est cu terenurile pârâţilor care deţin şi ei trei parcele cu numerele cadastrale 2151, 2152, 2153. Au mai arătat că terenul pe care l-au dobândit cu act de adjudecare în anul 2002 constituie curtea şi grădina pe care au construit, cu autorizaţie, o locuinţă şi se învecinează cu numărul cadastral 2151 al pârâţilor, terenurile fiind delimitate cu gard şi nu sunt probleme de grăniţuire sau revendicare. În schimb, au susţinut reclamanţii, astfel de probleme au apărut cu privire la celelalte două terenuri  învecinate cu numerele cadastrale 2152 si 2153 ale pârâţilor care au construit în mod abuziv un gard pe terenul lor, ce a fost desfiinţat, ulterior fiind edificat un nou  gard de scânduri pe care refuză să îl desfiinţeze. Reclamanţii au arătat că în anul 2010 şi-au întocmit documentaţii cadastrale pentru a intabula dreptul de proprietate asupra terenurilor, ocazie cu care au aflat că dreptul lor nu poate fi înscris datorită modului de întocmire a documentaţiilor cadastrale şi înscrierii în cartea funciară a dreptului pârâţilor., cererea fiind respins pe motiv de "suprapunere" deşi terenurile se învecinează.  Au susţinut că explicaţia este dată de modul de întocmire a documentaţiilor cadastrale ale pârâţilor care cuprind erori de determinare a coordonatelor, astfel că în baza de date grafică a OCPI apare un amplasament greşit.

În drept au invocat prevederile art 560, art 561, art 563, art 588, art 907 si um C.civ, Legea 7/1996, Ordinul 643/2006 a ANCPI.

În probaţiune au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză şi au anexat înscrisuri: sentinţa civilă nr 505 din 25.01.2010 din dosarul nr 410/180/2009, referat OCPI, încheiere nr 31156 din 09.10.2010 emisă de OCPI, extras CF, încheierea nr 32331 din 14.09.2010 emisă de OCPI,  încheierea nr 32335 din 14.09.2010 emisă de OCPI, adresă OCPI, referat nr 2487 din 26.08.2010, referate OCPI,planşe, memoriu tehnic, fişa corpului de proprietate, plan de amplsament, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr 1921 din 01.08.1996, TP nr 215086 din 26.04.1996, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr 3042 din 06.11.1997..

Odată cu cererea de chemare în judecată reclamanţii au achitat taxă judiciară de timbru de 14 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei.

Reclamanţii au mai achitat taxă judiciară de timbru de 134 lei şi timbru judiciar de 1,8 lei.

La termenul din data de 03.10.2012 instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu înscrisuri, interogatoriu pârâţilor, doi martori şi expertiza topo şi pentru pârâtul Lazăr Ion proba cu înscrisuri şi doi martori.

La termenul din data de07.11.2012 instanţa a incuviinţat pentru reclamanţi participarea unui expert parte (AG) la efectuarea expertizei.

La data de 09.01.2013 pârâţii LI, LM şi LIF au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii.

În apărare au arătat că la data de 01.08.1996 primii doi, respectiv LI şi LM au cumpărat legal, cu act notarial-contractul de vânzare cumpărare nr 1921 din 01.08.1996 o suprafaţă de 2675 mp teren intravilan si extravilan pasune format din trei parcele situat în satul Luncani, com Mărgineni, jud Bacău. Pârâţii au susţinut că la cererea sa, vânzătorii au convocat la faţa locului vecinii terenului vândut pe latura de E-RC şi pe latura de V-AC împreună cu care au stabilit aliniamentul liniilor hotarelor dintre proprietăţi, care s-a păstrat fără a fi deviată. Au mai arătat că pentru a nu modifica aliniamentele hotarelor stabilite, au construit un grad în prezenta şi cu acordul vecinilor proprietari, fără modificări, iar pe terenul supus modificărilor au plantat salcâmi. S-a susţinut că în perioada 1996-2012 nu a fost stricat (cu excepţia apei la inundaţiile din iunie 2010) şi nimeni nu a construit pe terenuri vreun gard. Pârâţii au arătat că AC şi fiul ACC aveau o fâşie de teren de 6,5 ml lăţime în hotar cu terenul său, dar nu aveau acces la teren motiv pentru care au convenit să îl vândă. Au mai susţinut că A a decedat, iar în anul 2003 terenul acestuia a rămas fără acces şi administrare fiind ocupat de fam BP şi BN  care ulterior au cumpărat terenul de la moştenitorii lui A în baza unei convenţii fără acte notariale.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

Pârâta CCL a formulat întâmpinare, depusă la dosar la data de 14.01.2013, arătând că acţiunea reclamanţilor este nefondată.

În apărare a arătat că LI şi LM au cumpărat în anul 1996 un teren de 2675 mp în Luncani, com Mărgineni, străbătut de un pârâu, iar în anul 1997 prin contractul de vânzare cumpărare nr 3043/06.11.1997 subsemnata împreună cu LIF a cumpărat suprafaţa de 1450 mp din T 136 P 1885/32/1, respectiv parcele de după pârâu care nu era împrejmuită cu gard spre vecinul A.  Pârâta a susţinut că în anul 1998 LI şi LM împreună cu vecinii A si R au masurat terenul, au pus semne de hotar şi au edificat un gard de scânduri pe latura dinspre vecinul A, pe aliniamentul stabilit de comun acord după măsurătoare, gard ce se întinde de la drum până la pârâu. A mai arătat că până la despărţirea în fapt de LIF, în august 2009, nu au edificat gard spre latura dinspre vecinul A, dar nu are cunoştinţă dacă ulterior s-a edificat gard sau s-a modificat gardul motivat de faptul că la despărţire au convenit verbal ca terenul să rămână în stăpânirea lui LIF.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

La termenul din 16.01.2013 instanţa a decăzut pârâţii din dreptul de a propune probe şi invoca excepţii de ordine privată, calificând întâmpinările ca note de şedinţă.La acelaşi termen a luat act că reclamanţii au renunţat la proba cu interogatoriul pârâtei CLC. Totodată, instanţa a administrat proba cu interogatoriu pârâtului LI şi a constatat lipsa pârâţilor LIF şi LM la interogatoriu. Au fost audiaţi martorii NP şi VB, declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Pârâta LM a depus la dosar note de şedinţă

În cauză a fost efectuată expertiza topo cadastru fiind depus un prim raport de expertiză topo cadastru şi suplimentele ulterioare de expert RM.

La termenul din data de 12.06.2013 au fost audiaţi martorii LM şi DI, declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Din oficiu s-a ataşat dosarul nr 410/180/2009.

La doar expertul parte a depus raportul de expertiză.

La termenul din data de 02.04.2014 instanţa a dispus efectuarea unei noi expertize topo cadastru.

În cauză a fost efectuată nou expertiză topo cadastru de expert Damian Valentin, fiind depus raportul de expertiză şi suplimentele ulterioare, ca urmare a încuviinţării obiecţiunilor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr 505 din 25.01.2010 pronunţată în dosarul nr 410/180/2009 al Judecătoriei Bacău (fl 12-13) s-a dispus perfectarea antecontractului de vânzare -cumpărare încheiat la 14.01.2008 între reclamanţii BP şi BN în calitate de promitenţi cumpărători şi PE, AC şi MEL în calitate de promitenţi vânzători cu privire la terenul în suprafaţa de 230 mp situat în extravilanul com Mărgineni în T 136 P 1885/25 cu vecini:N-pârâul Slatina, E-moştenitorii defunctei RZ, S-pod Ocolul Silvic Fântânele, V-DC şi suprafaţa de 520 mp din extravilanul com Mărgineni în T 136 P 1885/34 cu vecini N-Pod Ocol Silvic Fântânele, E-moştenitorii defunctei RC, S-AC, V-ND.

Prin actul de adjudecare nr 65/2001 din 15.05.2002 emis de BEJ (fl 56) BP a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1300 mp din zona mediană a satului Luncani, sola 137, cu vecinătăţi N-drum de exploatare DE 1989, E-RG, S-Paraul Sarat, V-N D conform procesului verbal de licitaţie.

Pârâţii LI şi LM au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţa de 2675 mp din intravilanul loc Mărgineni dispus astfel: 1475 mp din T 136 P 1885/32/1 cu vecini N-RZ, S-TI, E-RC, V-AC, 375 mp din T 136 P 1887/1 cu vecini N-RZ, S-RZ, E-RC, V-AC, 400 mp din  T 136 P 1885/26/1  cu vecinătăţi N-H.R 1792, S-RZ, E-RC, V-AC şi 450 mp din T 137 P 1897/3 cu vecini N-D.E, S-H.R 1792, V-AC prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr xx la BNP ML (fl 36)  de la numiţii RI, RC si BA, terenul fiind reconstituit vânzătorilor în baza Legii 18/1991 prin  TP nr 215086 din 26.04.1996 (fl 37).

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr cv la BNP ML (fl 41), pârâţii LI şi LMau vândut pârâtului  LIF, căsătorit cu LCL, suprafaţa de 1450 mp din T 136 P 1885/32/1 cu vecini: N-LI, S-ŢI, E-RC, V-AC.

Dreptul de proprietate al pârâţilor a fost înscris în cartea funciară (fl 84-113). Suprafaţa de 1450 mp din T P  a primit număr cadastral yx fiind intabulată în CF, iar suprafeţele de 768 mp  din T P cu număr cadastral yx şi yx mp din T P cu număr cadastral au fost înscrise.

Prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert DV, terenul proprietatea reclamanţilor, conform actelor de proprietate, a fost evidenţiat în schiţa anexă 6, iar al pârâţilor în schiţa anexă 7.  În privinţa terenului stăpânit în fapt, expertul a arătat că reclamanţii deţin suprafaţa de 1390 mp, în baza actul de adjudecare, identificată pe perimetrul punctelor de contur 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14, suprafaţa de 202 mp identificată pe perimetrul punctelor de contur 20-21-22-23-24-25-26-27-28-29(schiţa anexă 1) şi suprafaţa de 520 mp (schiţa anexă 2) în baza sentinţei civile nr 505 din 25.01.2010. Conform raportului de expertiză şi suplimentului la raport, pârâţii stăpânesc suprafaţa de 793 mp delimitată pe perimetrul punctelor de contur  4-5-6-7-8-30-31-32-33-34-35-36-37, suprafaţa de 549 mp identificată pe punctele 25-26-27-28-29-38-39-40-41-42-43 (schiţa anexă 1) şi suprafaţa de 1450 mp (schiţa anexă 2). Astfel a rezultat, raportat la suprafaţa rezultată din actele de proprietate, că reclamanţii deţin în fapt mai mult cu 62 mp  faţă de suprafeţele din actele de proprietate, iar pârâţii mai mult cu 117 mp.  Expertul a arătat, prin raportul de expertiză, că nu există suprapuneri între actele de proprietate ale părţilor.

Documentaţia cadastrală cu nr 2151 a fost delimitată pe punctele 1-2-3-4-5-6-78-9-10-11 (anexa 8-fl 349), documentaţia cu numărul cadastral 2152  a fost delimitată pe punctele 12-13-14-15-16-17-18-19 (anexa 8), iar documentaţia cu  număr cadastral 2153 a fost delimitată pe punctele 14-15-20-21-22-23-24-25 (anexa 9). În schiţele anexe 3 şi 4 (fl 344-345) au fost evidenţiate terenurile părţilor conform documentaţiilor cadastrale. Aşa cum reiese din raportul de expertiză (fl 338-341) suprafaţa din terenul cuprins în documentaţia cadastrală a reclamantului  peste care se suprapune documentaţia cadastrală a pârâtului cu numărul 2151 este delimitată pe punctele 1-2-10-9-8-7-4-5-6 fiind de 256 mp(stăpânită de reclamanţi) şi pe punctele 11-12-13-14 fiind de 48,5 mp (din care 18 mp stăpânită de reclamanţi şi 30,5 mp stăpânită de pârât); suprafaţa din terenul cuprins în documentaţia cadastrală a reclamanţilor care se suprapune cu documentaţia cadastrală a pârâtului cu nr 2152 este delimitată pe punctele 15-16-17-18-19-20-21 fiind de 152,4 mp (7 m fiind stăpâniţi de reclamanţi şi restul de 154, 4 mp fiind stăpânită de pârât); suprafaţa  din terenul cuprins în documentaţia cadastrală a reclamanţilor care se suprapune cu documentaţia cadastrală a pârâtului cu nr 2153 este delimitată pe punctele 22-23-24 fiind de 39,25 mp (din care doar 29 mp sunt stăpâniţi de pârât).

Gardul construit de pârât, ce face obiectul cauzei, a fost identificat pe aliniamentul 25-26-27-28-29, gardul fiind vechi aşa cum a concluzionat expertul. Expertul a arătat că dacă se are în vedere limita terenului deţinut de reclamant şi a terenului deţinut de Grigoraş Emil (pe linia delimitată de punctele 20-21-22-23-24 pe care exista edificat gard), precum şi lăţimea terenului deţinut de reclamant conform expertizei din dosarul nr 410/180/2009, gardul identificat pe punctele 25-26-27-28-29 este limita dintre proprietăţi.

În ceea ce priveşte declaraţiile martorilor în speţă, deşi martorii reclamanţilor NP şi LM au declarat că gardul dintre părţi a fost mutat (în anul 2006-2007) intrându-se pe terenul reclamanţilor B cu vreo 4 m, situaţia este infirmată de concluziile raportului de expertiză. Totodată martorii VB şi DI au declarat că gardul nu a fost mutat.

Expertul a arătat că documentaţiile cu numerele cadastrale 2151, 2152, 2153 sunt greşit poziţionate din punct de vedere al coordonatelor de pe contur fapt ce a generat suprapunerea dintre documentaţiile părţilor.

În ceea ce priveşte raportul de expertiză întocmit de expert parte AG, instanţa reţine că acesta a fost întocmit prin raportate la documentaţiile cadastrale ale pârâţilor. Instanţa are în vedere că şi acest expertul a arătat  că nu există suprapuneri între actele de proprietate ale părţilor; că documentaţia cadastrală cu nr 2151 aparţinând pârâtului se suprapune peste terenul reclamanţilor pe o suprafaţă de 203,6 mp şi 48,49 mp, documentaţia cadastrală cu nr 2152 aparţinând pârâtului se suprapune peste terenul reclamanţilor pe o suprafaţă de 152,43, documentaţia cadastrală cu nr 2153 aparţinând pârâtului se suprapune peste terenul reclamanţilor pe o suprafaţă de 39,29 mp, că documentaţiile cadastrale ale pârâţilor nu sunt corecte.

Instanţa nu va avea în vedere raportul de expertiză topo cadastru întocmit de expert RM întrucât nu este concludent având în vedere şi răspunsurile din completarea la raportul de expertiză (fl 298-301)dat fiind că expertul nu a răspuns în mod complet obiectivelor stabilite de instanţă nefăcând o identificare a terenurilor părţilor pe trupuri conform fiecărui act de proprietate, aşa cum s-a solicitat.

În ceea ce priveşte legea aplicabilă, faţă de dispoziţiile art 3 din Legea 71/2011, având în vedere data generării raporturilor juridice dintre părţi anterioare intrării în vigoare a Noului Cod civil, în cauză sunt incidente dispoziţiile Vechiului Cod civ.

Conform art. 480 şi 481 C.civ, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege şi  nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Instanţa reţine că,  prin acţiunea în revendicare, proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate cere restituirea acesteia de la cel la care se găseşte; proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoaşterea dreptului sau de proprietate si restituirea lucrului. Această acţiune este o acţiune reală deoarece însoţeşte, apără şi se întemeiază pe însuşi dreptul real de proprietate; petitorie întrucât tinde să stabilească direct existenţa dreptului de proprietate al reclamantei, redobândirea posesiei fiind numai un efect accesoriu al acestei acţiuni şi imprescriptibilă. Acţiunea în revendicare poate fi exercitată numai de titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicare.

Împrejurarea că documentaţiile cadastrale se suprapune cu terenul reclamanţilor nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte acţiunea în revendicare întrucât instanţa nu cercetează  valabilitatea întocmirii documentaţiei cadastrale, ce reprezintă o anexă la cartea funciară constituită cu rolul de identificare a imobilului, ci procedează la verificarea dreptului de proprietate cum decurge din actele de care se prevalează părţile.

Ori  din probele administrate, respectiv din raportul de expertiză întocmit reiese că terenurile părţilor nu se suprapun, ci se învecinează, iar pârâţii nu stăpânesc în fapt vreo suprafaţă din terenul reclamanţilor. Împrejurarea că reclamanţii stăpânesc în fapt mai mult teren decât ceea ce reiese din actele de proprietate nu generează în mod automat concluzia că stăpânesc parte din terenul reclamanţilor.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect ridicarea gardului de pe terenul reclamanţilor sau autorizarea lor să ridice gardul pe cheltuiala pârâţilor, instanţa reţine că potrivit art 998 C.civ orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara. Repararea prejudiciul se realizează în principal , în măsura în care este posibil, în natură.  Art 1073 prevede că creditorul unei obligaţii, indiferent de izvorul său, are dreptul la îndeplinirea exactă a obligaţiei, iar  conform art . 1077 nefiind îndeplinită obligaţia de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului.

Instanţa reţine că faţă de linia de hotar, astfel cum a fost stabilită prin raportul de expertiză şi avută în vedere la grăniţuirea proprietăţilor părţilor, gardul edificat de pârâţi nu se află pe terenul reclamanţilor, ci la limita de hotar, astfel că pretenţiile reclamanţilor sunt neîntemeiate.

Conform art 35 alin 1 din Legea 7/1996, aplicabil speţei conform art 80 din Legea 71/2011 în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia.

Potrivit alin 2 prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Art 36 prevede că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greşit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

Ori, instanţa apreciază că, în speţă, având în vedere şi cele expuse anterior, nu este incident niciunul din cazurile menţionate.

Sub aspectul capătului de cerere privind anularea documentaţiilor cadastrale , instanţa reţine că nulitatea, indiferent dacă este absolută sau relativă, sancţionează actele juridice încheiate cu încălcarea sau neobservarea normelor legale. Actul juridic este o manifestare de voinţă a uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice, săvârşite în scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice civile care, pentru a fi valabil trebuie să conţină elementele esenţiale prevăzute de art. 948 din Codul civil, respectiv capacitatea de a contracta, consimţământul valabil exprimat al părţii care se obligă, un obiect determinat şi o cauză licită. Un act juridic încheiat cu încălcare vreuneia din aceste cerinţe se sancţionează cu nulitatea. 

Documentaţiile cadastrale sunt documente tehnice prin care se identifică, se măsoară şi se descriu imobilele, în vederea înscrierii în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice privitoare la acestea. Or, având în vedere obiectul şi scopul declarat de lege al lucrărilor cadastrale în general, al documentaţiilor cadastrale în special - ca acte de constatare a situaţiei reale din teren, acestea nu îndeplinesc condiţiile de valabilitate ale unui act juridic civil pentru a fi sancţionate cu nulitatea.

Nefiind prevăzută o calea procedurală de exercitare a acţiunii în anularea documentaţiilor cadastrale, instanţa va respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect grăniţuire instanţa reţine că  potrivit art 584 C.civ orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipise de a sa. Acţiunea în grăniţuire este acea acţiune prin care reclamantul pretinde ca în contradictoriu cu pârâtul instanţa să determine prin semene exterioare întinderea celor două fonduri învecinate Acţiunea în grăniţuire produce efecte doar cu privire la delimitarea fondurilor, nu şi cu privire la dreptul real. Într-o asemenea acţiune, judecătorul nu are a se pronunţa asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului, în partea din litigiu, al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărţitor, determinată prin semne vizibile. Aceste împrejurări, implică şi concluzia că, la stabilirea, pe cale judiciară, a liniei de graniţă, nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară, pentru că menţiunile din cartea funciară garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia.  Astfel, pentru stabilirea liniei de hotar va avea în vedere situaţia determinată de actele de proprietate şi nu cea generată de documentaţiile cadastrale.

Având în vedere soluţia asupra capătului de cerere având ca obiect revendicare, pe baza raportului de expertiză întocmit de expert DV, va dispune grăniţuirea proprietăţilor şi va stabili linia de hotar pe aliniamentul  25-26-27-28-29 conform raportului de expertiză întocmit de expert Damian Valentin schiţa anexă 1. Instanţa nu poate avea în vedere concluziile expertului parte cu privire la limita de hotar întrucât acesta s-a raportat la documentaţiile cadastrale, ori ceea ce interesează din punct de vedere al grăniţuiriii este situaţia determinată de raporturile de vecinătate conform dreptului de proprietate rezultat din titlul de care se prevalează fiecare parte.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, conform art 274 alin 1 C.civ partea care cade în pretenţii va fi obligată la cerere să plătească cheltuieli de judecată. În speţă, pretenţiile reclamanţilor au fost apreciate ca fiind întemeiate doar în parte, respectiv  cu privire la capătul de cerere având ca obiect grăniţuirea proprietăţilor. Însă nu se poate reţine o culpă a pârâţilor în acest sens întrucât limita de hotar a fost stabilită de instanţă pe aliniamentul existent. Astfel, instanţa va respinge capătul de cerere ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii BP şi BN în contradictoriu cu pârâţii LI, LM, LIF şi CLC.

Respinge capetele de cerere având ca obiect revendicare, obligaţii de a face (ridicare gard) şi rectificare cărţi funciare ca neîntemeiate .

Respinge capătul de cerere având ca obiect anulare documentaţii cadastrale ca inadmisibil .

Dispune grăniţuirea proprietăţilor şi stabileşte linia de hotar pe aliniamentul 25-26-27-28-29 conform raportului de expertiză întocmit de expert DV schiţa anexă I .

Respinge cererea de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiat .

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. 

Pronunţată în şedinţa publică , azi,  06 Mai 2015 .

Domenii speta

Spete similare