Ordonanţă preşedinţială

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind reclamanta AA şi pârâţii BAC, BCP, având ca obiect ordonanţă preşedinţială .

Desfăşurarea şedinţei de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio în conformitate cu dispoziţiile art.231 alin.2 C.p.c.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă pentru pârâta BCP, avocat PA şi cu delegaţie de substituire pentru avocat BEM pentru pârâtul BAC,lipsă fiind părţile şi apărătorul reclamantei . 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul cauzei, menţiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare şi stadiul procesual , după care :

Apărătorul pârâţilor depune la dosar împuternicire avocaţială şi delegaţie de substituire şi întâmpinare în două exemplare şi solicită a se acorda un termen scurt de o săptămână pentru studiul întâmpinării . 

Având în vedere că nu este obligatorie comunicarea întâmpinării se va lua cunoştinţă de aceasta la dosar .

La întrebarea instanţei apărătorul pârâţilor precizează că este vorba de o terasă şi un beci, beciul a fost finalizat în totalitate, iar terasa în proporţie de 80% .

Instanţa pune în discuţie competenţa .

Apărătorul pârâţilor nu contestă competenţa instanţei .

Instanţa, verificându-şi competenţa de soluţionare a cererii, în baza art.131 Cod proc.civilă raportat la art.997, 94 lit.h şi art.117 Cod proc.civilă  constată că este competentă material, teritorial şi general să soluţioneze prezenta cerere .

Instanţa pune în discuţie durata de soluţionare a cauzei .

Apărătorul pârâţilor estimează durata de soluţionare a cauzei la un termen .

În temeiul art.238 Cod proc.civilă instanţa estimează durata de soluţionare a cauzei la o lună .

 La întrebarea instanţei dacă aceste înscrisuri depuse la acest termen se află în dosarul de fond , apărătorul pârâţilor precizează că mai există un dosar care se referă la casă, nu la terasă şi are alt obiect .

În ce priveşte probele, instanţa constată că reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri .

Apărătorul pârâţilor solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri şi proba cu expertiză topo cadastrală pentru a se dovedi dacă se respectă situaţia de fapt . Solicită ataşarea dosarului nr.1/180/2015 cu termen mâine.

În temeiul art.255 raportat la art.258 Cod proc.civilă instanţa încuviinţează proba cu înscrisuri pentru părţi ca fiind pertinentă, concludentă şi utilă cauzei .

Instanţa respinge proba cu expertiză topo solicitată de pârâţi ca nefiind admisibilă această probă în procedura ordonanţei preşedinţiale .

Apărătorul pârâţilor precizează că a fost invocată prin întâmpinarea formulată de pârâtul BAC excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei şi insistă în această excepţie.

Instanţa acordă cuvântul cu privire la excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei .

Apărătorul pârâţilor solicită admiterea excepţiei pentru considerentele prezentate prin întâmpinare, respingerea acţiunii ca fiind promovată de o persoană fără capacitate de exerciţiu.

Instanţa rămâne în pronunţare cu privire la excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu . 

Instanţa constată cercetarea judecătorească încheiată şi acordă cuvântul pe fond .

Apărătorul pârâţilor având cuvântul pe fond solicită respingerea acţiunii ca inadmisibilă , nefiind întrunite condiţiile prevăzute de art.996 Cod proc.civilă. În ce priveşte vremelnicia, se solicită sistarea construcţiei fără să precizeze până la ce moment sau nu se precizează ce acţiune de fond există pe rolul instanţei . Conform art.12 din Legea 50/1991 poate face obiectul unei acţiuni în contencios administrativ , iar alin.2 stabileşte competenţe instanţei . Precizează că nu se poate pe calea ordonanţei preşedinţiale să se formuleze o cerere de sistare lucrări. Dosarul nr. 1/180/2015 nu vizează sistarea lucrărilor, nici demolarea construcţiei . Cu privire la urgenţă precizează că nu este afectată reclamanta în nici un mod . Precizează că nu se poate pronunţa o soluţie vremelnică fără să fie antamat fondul . Solicită respingerea acţiunii , cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat pentru pârâtul BAC,urmând ca pentru pârâta BCP să solicite cheltuieli pe cale separată .

Se prezintă avocat DR pentru reclamantă .

Instanţa aduce la cunoştinţă apărătorului reclamantei faptul că a fost depusă la dosar întâmpinare de pârâţi şi înscrisuri şi a fost invocată excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei .

Apărătorul reclamantei solicită respingerea excepţiei .

Instanţa aduce la cunoştinţa apărătorului reclamantei faptul că au fost puse concluzii de fond .

Instanţa dispune reluarea dezbaterilor .

Apărătorul reclamantei depune la dosar înscrisuri în două exemplare şi comunică şi apărătorului pârâţilor un exemplar şi planşe foto cu privire la situaţia lucrărilor. Solicită respingerea excepţiei , admiterea acţiunii, din actele depuse la dosar reieşind că se judecă cu pârâţii întrucât au depăşit limitele într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Bacău şi pentru anularea autorizaţiei se judecă într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bacău . Pârâţii au blocat lumina solară şi au demarat lucrările după introducerea acţiunii . Precizează că au venit cei de la primărie şi s-a constatat că a fost depăşită limita de 60 cm, aceasta fiind la 30 cm de gard. Solicită admiterea acţiunii, sistarea lucrărilor până la soluţionarea pe fond a dosarelor . Autorităţile legale cu constatat că nu se efectuează construcţia conform normelor.

Apărătorul pârâţilor precizează că nu i s-au comunicat planşele foto şi solicită termen pentru a lua cunoştinţă de toate înscrisurile. Solicită a i se comunica toate înscrisurile şi planşele foto .

Apărătorul reclamantei precizează că planşele foto au fost depuse pentru instanţă .

La întrebarea instanţei apărătorul reclamantei precizează că nu au fost emise procese verbale de către instituţiile legale .

La întrebarea instanţei, apărătorul reclamantei nu are alte cereri de formulat.

Apărătorul pârâţilor solicită ca reclamanta să depună încă un exemplar din planşele foto .

Instanţa lasă cauza la a doua strigare pentru studiul planşelor foto de către apărătorul pârâţilor .

Apărătorul pârâtului precizează că nu mai are cereri de formulat .

Instanţa constată cercetarea judecătorească încheiată şi acordă cuvântul pe fond .

Apărătorul reclamantei având cuvântul pe fond solicită admiterea acţiunii, sistarea lucrărilor întrucât pârâţii nu respectă autorizaţia . Precizează că a formulat plângere la instituţiile statului, dar nu au fost soluţionate încă şi au mai multe procese pe rol pentru nerespectarea limitelor şi anularea autorizaţiei .  Solicită admiterea acţiunii fiind o acţiune a pârâţilor şicanatorie şi abuzivă . Precizează că a fost sistată construcţia, iar când au fost acţionaţi în judecată pârâţii au pornit lucrările .

Apărătorul pârâţilor având cuvântul pe fond solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată pentru pârât. Precizează că din cuprinsul acţiunii nu rezultă că au solicitat sistarea lucrărilor, nu există acţiune prin care se solicită sistarea dreptului, dosarul nr.1/180/2015 nu are acelaşi obiect, iar oprirea construcţiei poate fi dispusă doar de instanţa de contencios administrativ .

Apărătorul reclamantei precizează că a contestat autorizaţia şi a primit termen în toamnă .

Instanţa declară dezbaterile închise şi reţine cauza spre soluţionare

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 21.05.2015 sub nr 6481/180/2015 reclamanta AA a chemat în judecată de pârâţii BAC şi BCP solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună, pe calea ordonanţei preşedinţiale, sistarea lucrărilor efectuate de pârâţi cu încălcarea autorizaţiei şi a prevederilor art 612 şi art 662 C.civ  prin care se doreşte ridicarea unui gard de lemn sub distanţa minimă legală şi peste înălţimea limită legală.

În motivare a arătat că s-au mutat pe terenul situat în str LM şi au edificat o casă în anul 1990, iar ulterior, în anul 2003, s-au mutat pe terenul alăturat, unde exista o casă veche, pârâţii care au primit autorizaţie să etajeze casa veche, dar au depăşit limitele autorizaţiei, au inclus casa veche în interiorul construcţiei şi apoi au dărâmat-o fără autorizaţie de demolare, apropiindu-se destul de mult de limita proprietăţii. Construind o casă înaltă şi foarte aproape de limita proprietăţii, a mai arătat reclamanta, casa sa, situată la nord este tot timpul anului  într-un con de umbră, având puţină lumină doar la etaj, în rest, casa pârâţilor fiind şi foarte lungă (17 metri) s-a instalat umbră şi pe casă şi în grădină, iar în timp pe lângă iluminatul electric permanent în casă s-a instaurat mucegaiul şi umezeala atât în interior cât şi la exterior, deteriorând continuu clădirea.

Reclamanta a arătat că a făcut numeroase petiţii la autorităţi să se remedieze situaţia, iar în replică pârâţii au efectuat mai multe acţiuni civile şi plângeri penale şicanatorii, instalând un climat tensionat între părţi, iar pe  fondul acestei tensiuni s-a mers mai departe  şi pârâţii şi-au înălţat terenul din curte, faţă de restul vecinilor, au plantat copaci pe hotar înalţi de cca 4 m şi au dărâmat vechiul gard de plasă ca să ridice un zid de bolţari de 2,5 m. A mai arătat că pârâţii au făcut toate acestea fără autorizaţie, motiv pentru care a făcut plângere în anul 2009 întrucât aveau autorizaţie doar pentru gard de plasă metalică şi s-a dispus sistarea lucrărilor, însă lucrarea nu a stagnat mult ci s-au mai adăugat câteva rânduri de bolţari şi după ceva timp, când a făcut din nou plângere la autorităţi, i s-a răspuns că vecinii au deja autorizaţie şi o respectă. Reclamata susţine că aşa a aflat că pârâţilor li se emisese autorizaţie de construcţie şi se dispusese intrarea în legalitate  cu gardul de bolţari deja construit în contradicţie cu prevederile cap II art 10.3 din PUG al municipiului Bacău, prevederile art 2.5.6 din anexa la Legea 51/1990 pricinuind un grav prejudiciu de însorire, iluminare naturală şi estetică. A precizat că toate gardurile de pe parcelă  sunt din plasă metalică pentru a permite luminii să treacă, clădirile fiind înghesuite, iar gardul de 40 m, 2,5 m înălţime din bolţari situat la sud, unicul din zonă, a astupat lumina solară, aceeaşi situaţie fiind şi în cazul terasei supraînălţate şi acoperite, care face umbră şi pentru care s-a aprobat acoperirea cu şarpantă.

Reclamanta a arătat că arătat că a acţionat în instanţă prin dosarul nr x/180/2015 de pe rolul Judecătoriei Bacău pentru respectarea însoririi/iluminării naturale şi a atacat şi autorizaţia nr cc/2013 în contencios, dosarul nr vb/110/2014 de pe rolul Tribunalului Bacău  cu termen la 23.09.2015. A mai susţinut reclamanta că după ce au luat cunoştinţă de acţiuni şi au depus întâmpinări, deşi autorizaţia este din 2013, iar lucrările efectuate sunt din 2009-2010 şi timp de doi ani nu au mai făcut nimic, brusc în anul 2015, în scop şicanator au început să acopere terasa şi să construiască zidul de lemn spre proprietatea sa, deasupra zidului. Reclamanta a învederat că în mod evident acţiunea pârâţilor este vătămătoare, ei încercând să termine de construit ce nu au construit de la acordarea autorizaţiei, pentru a lipsi de efecte o eventuală hotărâre judecătorească de anularea a autorizaţiei.

În prezent, susţine reclamanta, pârâţii au început să ridice acoperiş la terasă pe stâlpi situaţi la 10 cm de zid înălţaţi la un metru deasupra zidului şi pe o lungime de zece metri spre estul proprietăţii, construind diferit de autorizaţie, acoperind şi terasa şi beciul până la aleea betonată, privând-o de lumină naturală.

În drept a invocat prevederile art 996 şi um C.proc.civ, art 612 şi art 662 C.civ.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri

Pârâta BCP a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, ca nefondată. Totodată a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta a susţinut că acţiunea este inadmisibilă întrucât nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor de admisibilitatea a unei astfel de cererii.

În privinţa vremelniciei a arătat că reclamanta nu a precizat până când instanţa să dispună sistarea lucrărilor, astfel încât această condiţie nu este îndeplinită şi nici nu poate fi aplicat alin 2 al art 996 C.proc.civ întrucât nu există o judecată asupra fondului, respectiv la Judecătoria Bacău nu există o acţiune civilă care să aibă ca obiect sistarea lucrărilor. Mai mult a arătat pârâta, potrivit dispoziţiilor art 12 alin 1 din Legea 50/1991 autorizaţiile de construire pot fi anulate de instanţele de contencios administrativ, iar potrivit alin 2 al aceluiaşi articol, odată cu introducerea acţiunii se poate solicitat suspendarea efectelor autorizaţiei şi oprirea executării lucrărilor până la soluţionarea în fond a cauzei. A susţinut pârâta că dacă se invocă  dosarul existent pe rolul Tribunalului Bacău, atunci Judecătoria Bacău nu este competentă materială să judece o asemenea cerere.

În ceea ce priveşte urgenţa, pârâta a considerat că aceasta este dată de natura pagubei suferite de reclamantă, ori în cauza pendinte nu s-a demonstrat nicio pagubă iminentă care nu ar putea fi reparată şi nici dreptul păgubit prin întârziere.

Pârâta a apreciat că nici condiţia aparenţei dreptului nu este îndeplinită întrucât conform înscrisurilor ataşate rezultă că efectuează o construcţie autorizată, în limitele proiectului verificat şi avizat de emitentul autorizaţiei, iar corespunderea lucrărilor executate cu proiectul nu mai este de aparenţa dreptului ci instanţa trebuia să analizeze prin probatorii complexe dacă această lucrare este conformă proiectului şi autorizaţiei. A mai arătat că prin autorizaţie s-a stabilit o distanţă a construcţiei faţă de limita de hotar, iar această distanţă este respectată întrucât gradul construit este construit pe proprietatea comună a soţilor, mai în interior faţă de limita legală de proprietate, astfel că faţă de această limită distanţa este respectată, stâlpii fiind la distanţă de 0,60 cm şi tocmai reclamaţia că stâlpii nu sunt la distanţa recomandată faţă de limita de hotar reprezintă o cercetare în fond a dreptului, ceea ce este exclus de procedura specială a ordonanţei preşedinţiale.

A mai arătat că cererea este nefondată întrucât reclamanta nu are dreptate şi nu a produs nicio dovadă a faptului că lucrarea realizată nu este conformă cu proiectul.

În drept a invocat prevederile art 205 si um C.proc.civ.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi expertiza topo cadastru.

Pârâtul BAC a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei şi a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă, ca neîntemeiată. Totodată a solicitat cheltuieli de judecată.

În ceea ce priveşte excepţia invocată, pârâtul a arătat că reclamanta este cunoscută ca suferind de afecţiuni psihice, lucru constata după manifestările zilnice şi confirmat din  discuţiile private cu fiul acesteia AC.

Pârâtul a susţinut că acţiunea este inadmisibilă întrucât nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor de admisibilitatea a unei astfel de cererii.  Astfel, a arătat pârâtul condiţiile de admisibilitate sunt: vremelnicia, urgenţa, paguba iminentă care nu se poate repara, aparenţa dreptului şi neprejudecarea fondului.

În privinţa vremelniciei a arătat că reclamanta nu a precizat până când instanţa să dispună sistarea lucrărilor, astfel încât această condiţie nu este îndeplinită şi nici nu poate fi aplicat alin 2 al art 996 C.proc.civ întrucât nu există o judecată asupra fondului, respectiv la Judecătoria Bacău nu există o acţiune civilă care să aibă ca obiect sistarea lucrărilor. A susţinut pârâtul că dacă se invocă  dosarul existent pe rolul Tribunalului Bacău, atunci Judecătoria Bacău nu este competentă materială să judece o asemenea cerere.

În ceea ce priveşte urgenţa, pârâtul a considerat că aceasta este dată de natura pagubei suferite de reclamantă, ori în cauza pendinte nu s-a demonstrat nicio pagubă iminentă care nu ar putea fi reparată şi nici dreptul păgubit prin întârziere.

Pârâtul a apreciat că nici condiţia aparenţei dreptului nu este îndeplinită întrucât conform înscrisurilor ataşate rezultă că efectuează o construcţie autorizată, în limitele proiectului verificat şi avizat de emitentul autorizaţiei, iar corespunderea lucrărilor executate cu proiectul nu mai este de aparenţa dreptului ci instanţa trebuia să analizeze prin probatorii complexe dacă această lucrare este conformă proiectului şi autorizaţiei. A mai arătat că prin autorizaţie s-a stabilit o distanţă a construcţiei faţă de limita de hotar, iar această distanţă este respectată întrucât gradul construit este construit pe proprietatea comună a soţilor, mai în interior faţă de limita legală de proprietate, astfel că faţă de această limită distanţa este respectată, stâlpii fiind la distanţă de 0,60 cm şi tocmai reclamaţia că stâlpii nu sunt la distanţa recomandată faţă de limita de hotar reprezintă o cercetare în fond a dreptului, ceea ce este exclus de procedura specială a ordonanţei preşedinţiale.

A mai arătat că cererea este nefondată întrucât reclamanta nu are dreptate şi nu a produs nicio dovadă a faptului că lucrarea realizată nu este conformă cu proiectul.

În drept a invocat prevederile art 205 si um C.proc.civ.

În probaţiune a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi expertiza topo cadastru şi a depus înscrisuri certificate pentru conformitate cu originalul.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri şi a respins proba cu expertiza solicitată de pârâţii ca nefiind admisibilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Conform art 248  alin 1 C.proc.civ instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură , precum şi a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei invocată de pârâtul BAC, instanţa reţine că este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie care, in cazul in care este admisa, impiedica solutionarea in fond a cauzei.

Capacitatea de exerciţiu este definită ca aptitudinea unei persoane de  a-şi valorifica singură drepturile procedurale şi de a-şi îndeplini singură obligaţiile procesuale, deci de a sta în judecată. În cazul persoanelor fizice  capacitatea de exerciţiu se dobândeşte la împlinirea vârstei de 18 ani. Încetarea capacităţii de exerciţiu are loc definitiv sau temporar, după caz, prin moarte, punere sub interdicţie judecătorească. În anumite cazuri şi condiţii o persoană poate fi lipsită total de capacitate de exerciţiu ori să aibă capacitatea de exerciţiu restrânsă. Dat fiind că în cauză nu s-a făcut dovada că reclamanta se încadrează în cazurile prevăzute de lege care să genereze o  lipsă parţială sau totală a capacităţii de exerciţiu, simplele afirmaţii nefiind suficiente,  dat fiind că se prezumă existenţa capacităţii de exerciţiu, instanţa va respinge excepţia invocată ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, se reţine că în baza cererii pârâtului BAC, a fost eliberată de Primăria municipiului Bacău, autorizaţia de construire nr xx din 30.10.2013 prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire -beci cu terasă acoperită-categorie de importanţa D redusă, regim de înălţime S+P în suprafaţa construită de 44, 81 mp şi suprafaţă desfăşurată de 69,69 mp cu pereţi structurali şi planşeu din beton armat peste subsol, suprastructură terasă din cadre metalice, închidere pe latura de Nord cu placaj din scândură, acoperiş tip şarpantă cu învelitoare din policarbonat translucid şi lucrări de împrejmuire teren-intrare în legalitate pe laturile EST, SUD şi NORD cu fundaţie din beton, soclu şi stâpli de beton armat, închideri cu zidărie din blocuri mici din beton armat cu înălţime de 2 m, pe terenul situat în Bacău, str LM. Acest teren se învecinează în partea de Nord cu terenul reclamantei din str LM

Prin prezenta acţiune reclamanta solicită sistarea lucrărilor pe care susţine că pârâţii le efectuează cu nerespectarea autorizaţiei, pe calea procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale ce  presupune respectarea unor condiţii aparte, cumulativ şi expres prevăzute de lege.

Astfel, potrivit art. 996  alin.1 N.C.pr.civ., „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Ordonanţa este provizorie şi executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nici o menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului. Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt”.

Astfel, pe lângă condiţiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete care intră în conţinutul acţiunii civile-formularea unei pretenţii, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală, textul enunţat stabileşte încă trei condiţii speciale respectiv: verificarea existenţei unei aparenţe de drept în favoarea uneia dintre cele două părţi, justificarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau a unei pagube iminente care nu ar mai putea fi ulterior restabilită, nerezolvarea litigiului de fond între părţi ( neprejudecarea fondului) şi identificarea unor măsuri de natură provizorie apte a fi dispuse pentru un anumit segment temporal, cel mai târziu până la soluţionarea fondului.  În esenţă cele trei condiţii sunt: urgenţa, caracterul vremelnic şi neprejudecarea fondului.

Instanţa apreciază de neîndeplinirea condiţiilor speciale nu atrage inadmisibilitatea cererii de ordonanţă preşedinţială ci sunt condiţii care se impun a fi analizate din prisma teminiciei pretenţiei deduse judecăţii.

De asemenea, împrejurarea că partea poate solicita pe lângă anularea actului administrativ, respectiv a autorizaţiei de construire, pe calea contenciosului administativ şi suspendarea efectelor acestui act în conformitate cu prevederile Legii 554/2004, nu înlătură posibilitatea de a formula, cu îndeplinirea condiţiilor impuse de lege, o cerere de ordonanţă preşedinţială având ca obiect sistare lucrări cum este cea din prezenta cauză, fiind vorba de acţiuni diferite,  care nu se exclud. Prin urmare partea are posibilitatea de a formula o acţiune ca cea din prezenta cauză, o asemenea cerere fiind admisibilă din acest punct de vedere.

Instanţa reţine că în prezenta cauză nu sunt întrunite cumulativ condiţiile enunţate anterior.

În ceea ce priveşte caracterul vremelnic, această condiţie se află într-o strânsă legătură cu neprejudecarea fondului cauzei. Ordonanţa preşedinţială este o instituţie pusă la dispoziţia părţilor doar pentru a se lua măsuri provizorii, adică în termenii legii a unor „măsuri vremelnice”, iar nu definitive. Ordonanţa preşedinţială nu are ca scop stabilirea definitivă a drepturilor părţilor. Instanţa apreciază că o obligaţie de a face cum este cea care face obiectul cauzei nu poate fi dispusă prin ordonanţă preşedinţială decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive întrucât numai astfel se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate. Un act este apreciat ca fiind abuziv în măsura în care partea îl deturnează de la scopul pentru care a fost recunoscut şi îl exercită cu rea credinţă.

Cu privire la neprejudarea fondului, această condiţie decurge atât din condiţie referitoare la caracterul vremelnic al măsurii ce urmează a fi dispusă, cât şi din prevederea legală. Când rezolvă o cerere de ordonanţă preşedinţială, instanţa nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părţi, dar, pentru ca soluţia să nu fie arbitrară, va cerceta aparenţa acestui drept. Împrejurarea că dreptul subiectiv este litigios nu împiedică pronunţarea ordonanţei preşedinţiale, întrucât aparenţa de drept este suficientă pentru ca instanţa să ordone o măsură urgentă şi vremelnică, urmând ca problema existenţei sau inexistenţei dreptului subiectiv să se rezolve pe calea procedurii de drept comun, în cadrul unei judecăţi care vizează fondul.

Instanţa notează că scopul ordonanţei preşedinţiale este de a permite luarea unor măsuri urgente şi temporare, până la soluţionarea litigiului de fond între părţi, atunci când există pericol iminent cu privire la un drept al reclamantului. Deşi pe calea ordonanţei preşedinţiale se poate obţine sistarea lucrărilor ridicate abuziv , acest abuz trebuie să fie unul flagrant şi susceptibil de identificare la o cercetare sumară, prin pipăirea fondului.

De regulă forma acestui abuz este materializată prin ridicarea de construcţii fără autorizaţie , de persoane care nu justifică nici un drept asupra terenului , de persoane care ocupă abuziv o anumită suprafaţă etc. Se poate observa că în prezenta situaţie, pârâţii se bucură de un drept

Se are în vedere că reclamanta împreună cu  numitul AG au formulat în contradictoriu cu pârâţii o acţiune ce face obiectul dosarului nr x/180/2015 al Judecătoriei Bacău prin care a solicitat obligarea pârâţilor să respecte însorirea şi iluminarea naturală necesare, desfiinţarea zidului despărţitor şi înlocuirea acestuia cu un gard de plasă metalică, precum şi respectarea înălţimii limită a gardului, să scoată pomii de la limita proprietăţilor cu înălţimea peste limita legală, să aducă nivelul solului de pe proprietatea lor la cota iniţială, să desfiinţeze orice cameră  video care priveşte proprietatea lor, să desfiinţeze fereastra de vedere de la parter care încalcă distanţa legală şi plata daunelor şi a cheltuielilor de judecată.

In speţă reclamanta nu a făcut dovada că solicită măsurile pentru incetarea unor acte abuzive. Din înscrisurile de la dosar rezultă că pârâţii au obţinut autorizaţia de construcţie nr v din 30.10.2013, care se bucură de valabilitate până la acest moment, pentru executarea unor lucrări de construire la imobilul din Bacău, str mn. Ori prin prezenta acţiune nu poate fi pusă în discuţie şi nici analiza  legalitatea actului administrativ fără o pierdere din vedere a limitelor învestirii instanţei şi a scopului oricărei proceduri speciale de acest gen: luarea unor măsuri vremelnice pentru situaţii de încălcări flagrante a drepturilor.

În speţă, faţă de probele administrare şi care se pot administra pe calea ordonanţei preşedenţiale, instanţa reţine că nu poate face o face o verificare a aparenţei celor  afirmate de reclamantă, cu privire la modul de edificare a lucrărilor de către pârâţi, ci ar fi nevoită să procedeze la o verificare mai amănunţită ce ar presupune o cercetare a fondului dreptului cu consecinţa tranşării litigiului pe fond între părţi, ceea ce este incompatibil cu procedura specială a ordonanţei preşedinţiale. Constatarea unei eventuale nelegale edificări a construcţiilor nu poată fi pusă în discuţie şi lămurită decât în cadrul litigiului de fond, ce are ca obiect obligaţii de a face.

Din interpretarea coroborată a tuturor acestor mijloace de probă, instanţa reţine că aparenţa de drept despre care face vorbire legiuitorul este în favoarea pârâţilor, care sunt în acest moment în posesia unei autorizaţii de construcţie, că prin prisma apărărilor formulate de reclamantă şi a situaţiei de fapt rezultate din probe nu este îndeplinită condiţia vremelniciei şi a neprejudecării fondului, instanţa urmează a respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată.

În temeiul art 453 rap la art 451 N.C.proc.civ va obliga reclamanta să plătească pârâtului BAC cheltuieli de judecată în cuantum de 1860 lei reprezentând onorariu de avocat. În ceea ce priveşte cererea pârâtei BCP de obligarea a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că nu s-a făcut dovada acestor cheltuieli, motiv pentru care instanţa o va respinge ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Respinge excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei AA invocată de pârâtul BAC ca neîntemeiată .

Respinge cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de reclamanta AA în contradictoriu cu pârâţii BAC şi BCP, ca neîntemeiată .

Obligă reclamanta să achite pârâtului BAC cheltuieli de judecată în cuantum de 1860 lei reprezentând onorariu de avocat .

Respinge cererea pârâtei BCP de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată .

Cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare .

Pronunţată în şedinţa publică , azi,  27 Mai 2015 .

Domenii speta

Spete similare