Caracterul admisibil al cererii privind constatarea reabilitării de drept

Comentariu:Stabilirea în sarcina autorităţii care ţine evidenţa cazierului judiciar a obligativității de a şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată condamnatului dacă a intervenit reabilitarea de drept nu poate împiedica persoana condamnată de a se adresa instanţei competente în virtutea principiului constituţional al liberului acces la justiţie şi de a cere constatarea intervenirii reabilitării de drept.

Decizia penală nr. 4/20.01.2016

Prin sentinţa pronunțată, Tribunalul Vaslui în baza art. 528 alin. 1 Cod de procedură penală, a respins ca inadmisibilă, cererea de constatare a reabilitării de drept formulată de petent.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că dispoziţiile noului Cod de procedură penală exclud de la constatarea intervenirii reabilitării de drept a condamnatului instanţa de judecată, menţiunile referitoare la condamnarea la o pedeapsă cu închisoare suspendată sub supraveghere aplicată sub vechiul Cod penal se vor face de autoritatea care ţine evidenţa cazierului judiciar al persoanelor fizice.

În acest caz, conform art. 2, 4 şi 7 din Legea nr. 290/2004, evidenţa cazierului persoanelor condamnate se va face de M.A.I. şi inspectoratele de poliţie a judeţului unde domiciliază condamnatul.

Cum condamnatul locuieşte în Judeţul Vaslui, competent a face aceste menţiuni pe cazierul judiciar al condamnatului este Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vaslui, care conform art. 9 lit. c din Legea nr. 290/2004, are obligaţia de a înscrie intervenirea reabilitării de drept, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale.

Potrivit art. 15 alin. 1 lit. b şi art. 16 alin. 1 lit. b din Legea nr. 290/2004, menţiunea reabilitării de drept şi a scoaterii din cazierul judiciare al condamnării la pedeapsa închisorii, suspendată sub supraveghere, conform art. 861 Cod penal, se va face de autoritatea care ţine evidenţa cazierului judiciar.

Condamnatul, în baza art. 32 alin. 1 și 2 din Legea nr. 290/2004 are dreptul de a solicita rectificarea cazierului său judiciar ca urmare a intervenirii reabilitării de drept, la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vaslui, iar în cazul în care este nemulţumit de soluţia dată de această instituţie publică, poate face o contestaţie la respingerea cererii sale de rectificare a cazierului judiciar, conform art. 33 din Legea nr. 290/2004, la judecătoria din raza de competenţă a localităţi unde îşi are domiciliul.

Pentru aceste motive, Tribunalul Vaslui a constatat că nu este competent a constata reabilitarea de drept a condamnatului, ce trebuie să se adreseze în acest scop, autorităţii care ţine evidenţa cazierului judiciar, cererea sa fiind inadmisibilă, conform art. 528 alin. 1 Noul Cod de procedură penală.

Hotărârea primei instanţe de fond a fost contestată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui ce a criticat soluţia instanţei de fond, fiind bazată pe o interpretare greşită a dispoziţiilor art. 528 alin. 1 Cod procedură penală ce stabilesc doar că autoritatea care ţine în evidenţă cazierul judiciar trebuie să şteargă din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată condamnatului şi nu faptul că aceasta este competentă să se pronunţe asupra unor texte de lege prevăzute de art. 150 sau 165 din Codul penal, excluzându-se astfel autoritatea instanţei de drept penal.

Autoritatea care ţine evidenţa cazierului judiciar nu se poate substitui unei instanţe penale competente a se pronunţa asupra aplicării unor instituţii de drept substanţial sau procedural cum ar fi constatarea intervenirii reabilitării de drept, calificarea unei cereri ca fiind reabilitare de drept sau judecătorească, aplicarea legii mai favorabile, persoana competentă a solicita reabilitarea, suspendarea reabilitării, menţiunile despre reabilitare pe sentinţe judecătoreşti etc.

Considerând că sub aspectul dreptului substanţial, numai o instanţă penală poate să hotărască aplicarea legii mai favorabile persoanei condamnate în cazul unei reabilitări de drept, având în vedere modificările legislative recente, în speţa de faţă legea mai favorabilă fiind vechiul Cod penal faţă de dispoziţiile art. 86 indice 6, iar, sub aspectul legii procedurale aplicabile, sunt incidente dispoziţiile art. 527 Noul Cod de procedură penală parchetul a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea în integralitate a sentinţei penale atacate şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea cererii persoanei condamnate de constatare a interveniţii reabilitării de drept în baza vechiului Cod penal, ca lege mai favorabilă.

Analizând hotărârea contestată şi actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, asupra tuturor aspectelor de fapt şi de drept, în limitele prevăzute de art. 4251 Cod procedură penală, Curtea a constatat următoarele:

În cauză, petentul a învestit Tribunalul Vaslui cu soluţionarea unei cereri prin care a solicitat instanţei să constate intervenită reabilitarea sa de drept în ceea ce priveşte pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere conform art. 861 Cod penal din 1969, cerere asupra căreia prima instanţă s-a pronunţat prin sentinţa atacată, în sensul respingerii ca inadmisibilă.

Cu referire la motivul invocat de contestator vizând caracterul admisibil al cererii de reabilitare, Curtea a constatat ca noul Cod de procedură penală adoptat prin Legea nr. 135/2010 reglementează procedura reabilitării în cadrul capitolului V al titlului IV, denumit „Proceduri speciale" din partea specială a codului, capitol denumit marginal „Procedura reabilitării" (articolele 527 - 537), iar în art. 528 denumit marginal „reabilitarea de drept”, prevede următoarele:

„(1) La împlinirea termenului de 3 ani prevăzut la art. 165 din Codul penal, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiune, autoritatea care ține evidenţa cazierului judiciar va şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată condamnatului.

(2) La împlinirea termenului de 3 ani prevăzut la art. 150 din Codul penal, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiune, organul care a autorizai înfiinţarea persoanei juridice şi organul care a înregistrat persoana juridică vor şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată persoanei juridice.”

Prin aceste noi norme procesual-penale se instituie în sarcina autorităţii care ţine evidenţa cazierului judiciar obligativitatea de a şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată condamnatului la împlinirea termenului de reabilitare, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiune.

Această obligaţie a autorităţilor competente era consacrată legislativ şi anterior datei intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală în Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, care, în art. 11 alin. (1) prevede că: „în evidenţa cazierului judiciar organizată la unităţile de poliţie prevăzute la art. 6 şi 7 se notează în mod provizoriu, până la soluţionarea definitivă a cauzei, când se şterg din evidenţă, date privind persoanele fizice sau juridice faţă de care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale sau faţă de care a fost luată una dintre măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală ", iar potrivit art. 15 alin. 1 lit. b şi f, persoanele fizice înscrise în cazierul judiciar sau cu privire la care s-au făcut notări provizorii se scot din evidenţă dacă se află în una dintre următoarele situaţii: ”...b) a intervenit reabilitarea judecătorească sau de drept; f) au fost scoase de sub urmărire, s-a dispus faţă de ele încetarea urmăririi penale ori s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal".

Chiar dacă există stabilită în sarcina autorităţii care ţine evidenţa cazierului judiciar obligativitatea de a şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată condamnatului dacă a intervenit reabilitarea de drept, aceasta nu poate împiedica persoana condamnată de a se adresa instanţei competente în virtutea principului constituţional al liberului acces la justiţie - şi de a cere constatarea intervenirii reabilitării de drept.

De altfel, art. 528 Cod procedură penală nu impune persoanei interesate obligaţia de a se adresa, în prealabil, autorităţii competente, astfel încât, în absenţa unei prevederi legale cu caracter procedural care să oblige expres persoana condamnată de a se adresa, mai întâi, autorităţii competente să ţină evidenţa cazierului judiciar şi abia apoi instanţei, nu se poate susţine cu temei că o cerere adresată organului jurisdicţional - precum cea dedusă judecăţii, de constatare a intervenirii reabilitării de drept - este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, curtea de apel a constatat ca întemeiate motivele invocate de parchet referitoare la caracterul admisibil al cererii de reabilitare, iar, cu privire la fondul cererii de reabilitare, a reținut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru intervenirea reabilitării de drept a petentului.

Domenii speta

Spete similare