Plângere contravențională

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Agnita la data de 04.11.2011 sub nr. dosar 912/174/2011, petentul … a solicitat, în contradictoriu cu intimatul . înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale aplicate prin procesul verbal seria MMFPS nr. 0002547 din data de 20.10.2011, cu sancţiunea avertisment.

În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că amenda în cuantum de 6000 lei s-a aplicat pentru neadaptarea mediului fizic din clădirea … pentru accesul persoanelor cu handicap. Clădirea primăriei este construită în anul 1962, având un regim de înălţime de D+P+2, după regulile stabilite la acea perioadă, neputându-se adapta la construcţia unui lift sau montarea unei platforme, ceea ce nu înseamnă că trebuie să dărâme clădirea pentru a construi un lift. Clădirea nu dispune de grup sanitar accesibilizat conform normativelor aprobate în anul 2011, iar construcţia în sine nu permite amenajarea unui astfel de WC. Gabaritul total al WC-ului din incinta primăriei este de cca. 120 cm, iar uşile de acces la WC pentru persoanele cu handicap trebuie să aibă minim 120 cm. În schimb, construcţia WC-ului public care se află la cca. 100 m de clădirea primăriei, funcţională din 2009 permite folosirea ei şi de către persoanele cu astfel de dizabilităţi.

S-a mai arătat în plângere că deşi se impută faptul că uşa de la intrare nu este dotată cu sistem de semnalizare sonoră şi cu interfon, instituţia primăriei este deschisă tot timpul, având personal de pază permanent şi are buton instalat în partea de jos la intrarea laterală.

În ce priveşte rampa de acces, ea există şi este amplasată peste cele trei scări, într-adevăr fără mână curentă, însă clădirea mai dispune de o intrare prin partea laterală, deschisă permanent şi care este la nivelul solului. Deşi s-a explicat inspectorilor că întreg oraşul … este un şantier datorită lucrărilor care se derulează prin Programul Operaţional Regional „Reabilitarea arterei principale a oraşului ..”, precum şi faptul că astfel de lucrări (care se vor finaliza în anul 2012) vor transforma conform proiectului, şi intrarea în sediul primăriei, s-a dispus aplicarea amenzii.

Petentul şi-a pus întrebarea, prin plângerea contravenţională formulată, care este pericolul social declanşat de faptul că nu se poate construi lift sau WC în clădirea primăriei sau că rampa nu este dotată cu mână curentă, atât timp cât persoanele care se deplasează în scaun rulant vin însoţite de asistenţi personali angajaţi ai primăriei şi salarizaţi conform contractului de muncă.

În drept, au fost invocate prevederile Lg. nr. 448/2006, O.G. nr. 2/2001.

Plângerea contravenţională formulată de petent este scutită de plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar, conform dispoziţiilor art. 36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 1 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

În dovedirea susţinerilor sale, conform art. 112 C.pr.civ., petentul a depus la dosarul cauzei procesul verbal seria MMFPS nr. 0002547/20.10.2011 (f.5-6), înştiinţarea de plată (f.7), procesul verbal de control nr. 184/20.10.2011 (f.8-12), planul de măsuri (f.13), fotografii cu lucrările care se derulează pe artera principală a oraşului – infrastructura oraş …, H.C.L. nr. 18/2008, expunere de motive (f.18-30), contractul de lucrări nr. 14857/08.11.2011 (f.49-58), deviz + factură (f.59-63), fotografie din care reiese că a încercat adaptarea rampei de acces pentru persoane cu handicap – lucrare provizorie (f.65), răspunsul dat intimatului (f.66-67).

La data de 22.11.2011, intimatul de depus la dosar întâmpinare (f.16-17), solicitând respingerea plângerii contravenţionale ca nefondată. De asemenea, s-a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

În motivarea întâmpinării, s-a arătat la Primărie .. au fost constatate fapte contravenţionale care au fost sancţionate conform Lg. nr. 448/2006, fapte care au fost înscrise în procesul verbal de control nr. 184/20.10.2011. Intimatul a menţionat că petentul nu poate solicita anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, decât concomitent cu procesul verbal de control în care au fost inserate faptele contravenţionale ce au fost sancţionate, întrucât actul administrativ emis de MMFPS – Direcţia Generală de Inspecţie Socială prevede la penultimul aliniat că procesul verbal de control poate fi contestat (în caz de nemulţumire) în condiţiile art. 1 şi 7 din Lg. nr. 554/2004. Faţă de acest aspect, a considerat că rezultă inadmisibilitatea cererii pretenţiilor constând în anularea procesului verbal, atâta timp cât procesul verbal de control prin care au fost constatate faptele contravenţionale, ce au atras sancţionarea, nu a fost anulat de instanţele de contencios administrativ, astfel cum se indică în penultimul aliniat al acestuia.

În temeiul art. 224 alin. 1 C.pr.civ., instanţa poate suspenda judecata până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei în contenciosul administrativ împotriva procesului verbal de control prin care s-au constatat contravenţiile ce au fost sancţionate prin procesul verbal contestat.

Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea plângerii, procesul verbal contestat îndeplinind condiţiile legale prev. de art. O.G. nr. 2/2001, nelipsind nici un element care este de natură să atragă nulitatea absolută, fiind temeinic şi legal. Fapta contravenţională sancţionată este prevăzută de Lg. nr. 448/2006 – lege care apără drepturile persoanelor care au un dezavantaj social determinat de o infirmitate sau o incapacitate  de limitează sau opreşte îndeplinirea unui rol normal al individului în societate, raportat la vârstă, sex, factori sociali.

În cadrul şedinţei de judecată de la termenul din 14.12.2011, instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii plângerii contravenţionale, pentru motivele inserate în cuprinsul respectivei încheieri (f. 47).

Prin precizările scrise înaintate la dosar (f.70), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a arătat că este instituţia care deţine potrivit legii calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză şi a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive a M.M.F.P.S. – Direcţia Generală Inspecţie Socială,

În cadrul şedinţei de judecată din data de 22.02.2012 instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Direcţia Generală Inspecţie Socială, constatând că în prezenta cauză are calitate procesuală pasivă Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, potrivit considerentelor inserate în practica.

La acelaşi termen de judecată s-a încuviinţat pentru ambele părţi, proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Verificând legalitatea şi temeinicia procesului-verbal în baza întregului material probator administrat în cauză, în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria MMFPS nr. 0002547/20.10.2011, petentul Oraşul …., prin Primar, a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 6000 lei conform art. 100 alin. 1 lit. b) din Lg. nr. 448/2006, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 62 alin. 1 din Lg. nr. 448/2006, text de lege conform căruia următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează: b) nerespectarea dispoziţiilor art. (…)61-64 (…),cu amendă de la 6.000 lei la 12.000 lei.

Conform art. 62 alin. 1 din Lg. nr. 448/2006 - clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun şi staţiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători şi peroanele principalelor staţii, spaţiile de parcare, străzile şi drumurile publice, telefoanele publice, mediul informaţional şi comunicaţional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.

S-a reţinut în fapt, de către inspectorii constatatori, în cuprinsul procesului verbal contestat că, în urma controlului efectuat la data de 20.10.2011 la Primăria oraşului .., petentul Oraşul …., prin Primar, nu a adaptat mediul fizic din clădirea Primăriei .… pentru accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.

Potrivit procesului verbal de control nr. 184/20.10.2011 emis de M.M.F.P.S. (f.8-12), în urma controlului efectuat, s-a constatat, printre altele, că, în ce priveşte accesul persoanelor cu handicap la mediul fizic, rampa de acces în clădirea primăriei nu respectă parametrii de înclinaţie, nu este dotată cu mână curentă, scara de acces în clădirea primăriei şi scările interioare nu prezintă mână curentă de ambele părţi, uşa de acces în clădire nu este dotată cu sistem de semnalizare sonoră şi interfon, clădirea nu dispune de grup sanitar accesibilizat, şi totodată, clădirea primăriei nu dispune de lift/transportor individual, accesul persoanelor în fotoliul rulant fiind restricţionat, fiind astfel încălcate prevederile Lg. nr. 448/2006 – art. 62, Normativ indicativ NP 051/2001.

Potrivit art.34 din OG 2/2001 instanţa este obligată să verifice legalitatea şi temeinicia procesului verbal de contravenţie şi să hotărască asupra sancţiunii aplicate.

Analizând legalitatea procesului verbal din prisma dispoziţiilor art.16 şi 17 din OG 2/2001, instanţa reţine că acesta este legal întocmit cu respectarea normelor prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că, deşi OG nr. 2/2001 nu prevede dispoziţii exprese care să reglementeze forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului de lege a art. 34, rezultă că procesul verbal face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Forţa probantă a rapoartelor şi a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, cu condiţia ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franţa, hotărârea din 7 septembrie 1999). Astfel, instanţei îi revine sarcina de a respecta proporţionalitatea între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu lăsa nesancţionate acţiunile antisociale, prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit, şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Din analiza probatoriului administrat în cauză, instanţa consideră că procesul verbal de contravenţie întocmit de către agentul constatator, în cadrul căruia sunt prevăzute cele percepute personal de către acesta, constituie o prezumţie simplă împotriva petentului sub aspectul săvârşirii faptei contravenţionale. Constatările agentului constatator menţionate în cuprinsul procesului verbal  se coroborează cu însăşi înscrisurile depuse la dosar de către petent,  făcând credinţă pe situaţia de fapt reţinută în actul sancţionator.

Astfel cum arată chiar petentul în plângerea contravenţională formulată, clădirea Primăriei oraşului … nu a fost adaptată cerinţelor Lg. nr. 448/2006, motivat de faptul că, fiind o clădire ridicată în anul 1962, nu poate fi adaptată la construcţia unui lift sau montarea unei platforme. Clădirea nu dispune de grup sanitar accesibilizat conform normativelor aprobate în anul 2011, iar construcţia în sine nu permite amenajarea unui astfel de WC. Gabaritul total al WC-ului din incinta primăriei este de cca. 120 cm, iar uşile de acces la WC pentru persoanele cu handicap trebuie să aibă minim 120 cm. În schimb, construcţia WC-ului public care se află la cca. 100 m de clădirea primăriei, funcţională din 2009 permite folosirea ei şi de către persoanele cu astfel de dizabilităţi. S-a mai invocat faptul că, deşi se impută faptul că uşa  de la intrare nu este dotată cu sistem de semnalizare sonoră şi cu interfon, instituţia primăriei este deschisă tot timpul, având personal de pază permanent şi are buton instalat în partea de jos la intrarea laterală. În ce priveşte rampa de acces, s-a arătat că ea există şi este amplasată peste cele trei scări, într-adevăr fără mână curentă, însă clădirea mai dispune de o intrare prin partea laterală, deschisă permanent şi care este la nivelul solului.

În consecinţă, se reţine că faptele menţionate de către agenţii constatatori în procesul verbal atacat corespund realităţii, aspect care de altfel nu este contestat de către petent, care prin prezenta plângere a solicitat înlocuirea amenzii contravenţionale aplicate cu sancţiunea avertisment.

Faţă de această solicitare, instanţa are în vedere, alături de aceste susţineri ale petentului formulate prin plângere, mai sus menţionate, apărarea formulată de acesta pe parcursul procesului, în sensul că: s-au depus la dosar înscrisuri din care rezultă doar faptul că prin Hotărârea Consiliului Local .. nr. 8/15.02.2008, s-a aprobat proiectul „Reabilitarea şi modernizarea arterei principale – infrastructura oraş …”, lucrări care au în vedere îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale locale şi reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi străzi urbane a arterei principale a oraşului …. În consecinţă, documentaţia invocată în susţinerea plângerii nu vizează efectuarea de lucrări privind clădirea Primăriei …, lucrări prin care ar urma să se adapteze cerinţelor Lg. nr. 448/2006, ci doar reabilitarea reţelei de drumuri. Întrebată de către instanţă în cadrul şedinţei de judecată din data de 11.01.2012 cu privire la legătura care ar exista între lucrările de reabilitare drumuri şi lucrările care urmează a fi efectuate cu privire la clădirea Primăriei.. în conformitate cu dispoziţiile Lg. nr. 448/2006, reprezentanta petentului a arătat că nu se puteau efectua lucrările privind sediul primăriei, până nu se ajungea în faţa acestei clădiri cu lucrările de reabilitare ale arterei principale. Acest răspuns nu este satisfăcător, având în vedere că lucrările de adaptare a clădirii Primăriei …., lucrări necesar a fi efectuate atât în interiorul acesteia, cât şi în exterior (rampa de acces în clădirea primăriei nu respectă parametrii de înclinaţie, nu este dotată cu mână curentă, scara de acces în clădirea primăriei şi scările interioare nu prezintă mână curentă de ambele părţi, uşa de acces în clădire nu este dotată cu sistem de semnalizare sonoră şi interfon, clădirea nu dispune de grup sanitar accesibilizat, şi totodată, clădirea primăriei nu dispune de lift/transportor individual, accesul persoanelor în fotoliul rulant fiind restricţionat) nu au nicio legătură logică cu lucrările de reabilitare a drumurilor.

Se observă dealtfel că, deşi prin Planul de măsuri dispuse ca urmare a neconformităţilor constatate faţă de prevederile legislaţiei din domeniul asistenţei sociale (f.13) s-a dispus ca accesibilizarea mediului fizic şi informaţional în clădirea Primăriei oraşului .., în conformitate cu Lg. nr. 448/2006 şi Ord. nr. 649/2001 să se efectueze până la termenul din 31.12.2011, petentul nu numai că nu a dovedit efectuarea vreunui demers în acest sens, dar chiar şi-a pus întrebarea, prin plângerea contravenţională formulată, „care este pericolul social declanşat de faptul că nu se poate construi lift sau WC în clădirea primăriei sau că rampa nu este dotată cu mână curentă, atât timp cât persoanele care se deplasează în scaun rulant vin însoţite de asistenţi personali angajaţi ai primăriei şi salarizaţi conform contractului de muncă”.

Într-adevăr, dispoziţiile art. 5 alin. 2 lit. a), art. 7 din O.G. nr. 2/2001 prevăd posibilitatea aplicării sancţiunii avertismentului, însă este necesar a se avea în vedere şi prev. art. 21 alin. 3 din acelaşi act normativ - sancţiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie sa fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Faţă de faptul că s-a aplicat amenda contravenţională în cuantumul minim prevăzut de lege, având în vedere atitudinea petentului, observând că nu a conştientizat caracterul contravenţional al faptei sale, instanţa consideră că scopul educativ, dar şi cel punitiv al sancţiunii, poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenţia generală, cât şi cea specială.

Prin neadaptarea clădirii Primăriei ….. la nevoile persoanelor cu handicap, acestea din urmă se găsesc în imposibilitatea de a-şi apăra drepturile care le dau posibilitatea să-şi îmbunătăţească viaţa cotidiană. Lipsa de acces la clădiri publice sau deschise publicului i-ar împiedica să-şi ducă viaţa în aşa fel încât dreptul lor la dezvoltare personală, de a stabili raporturi cu alţi semeni şi cu lumea exterioară să le fie afectat.

Clădirile de interes public (în speţă, clădirea Primăriei …), datorită faptului că acestea nu sunt echipate cu facilităţi care să asigure accesul persoanelor cu mobilitate redusă, determină o discriminare, datorită faptului că persoanele cu dizabilităţi nu se bucură de drepturile conferite tuturor cetăţenilor din cauza condiţiei lor fizice. Se poate chiar concluziona că prin refuzul autorităţilor de a înlătura barierele arhitecturale care împiedică accesul persoanelor cu dizabilităţi în clădirile de interes public, este încălcat dreptul lor la viaţă privată.

Statul şi-a îndeplinit obligaţia sa pozitivă de a adopta măsuri şi de a monitoriza şi asigura respectarea  legislaţiei naţionale în domeniul clădirilor, legislaţie care prevede obligaţia de a asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi. Este rândul subiecţilor vizaţi să respecte dispozițiile legale, în caz contrar urmând să suporte sancţiunile prevăzute în acest sens.

Trebuie avut în vedere că situaţia persoanelor cu dezabilități ilustrează impactul lipsei de acces şi barierele sociale, ignoranţa în relaţiile cu astfel de persoane ce au nevoi speciale şi modul în care inerţia autorităţilor duce la marginalizare şi excludere determinând totodată, în consecinţă, violarea drepturilor stabilite în primul rând de C.E.D.O.  Faţă de acest aspect, trebuie amintită importanţa fundamentală a protecţiei vieţii private, inclusiv în dimensiunea socială, fiecare persoană trebuind să poată beneficia de o speranţă legitimă de protecţie şi respect a vieţii sale private (Von Hannover contra Germaniei).

Adoptarea unei legi în sensul clasic al cuvântului trebuie completată şi susţinută de obligaţia de a oferi o protecţie reală şi nu doar una formală, prin oferirea mijloacelor practice necesare atingerii acestui scop.  În cauza de faţă, prin legislaţia internă a fost reglementată obligaţia autorităţilor publice de a asigura persoanelor cu handicap condiţii pentru a-şi exercita drepturile ce alcătuiesc noţiunea amplă de viaţă privată.

Potrivit art. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap. În articolele următoare, se impune autorităţilor publice să ia măsuri pentru a crea condiţii de disponibilitate a serviciilor de transport, infrastructură, reţele de comunicare şi a serviciilor medicale.

Totodată, în conformitate cu art. 62 din Legea nr. 448/2006 pentru protecţia şi  promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, clădirile de utilitate publică, căile de acces, (…) mediul informaţional şi comunicaţional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.

 Dar, în ciuda faptului că aceste dispoziţii legale statuează, într-un mod clar, obligaţiile autorităţilor statului de a asigura cadrul adecvat pentru ca persoanele cu handicap să îşi exercite în mod efectiv dreptul de a relaţiona cu semenii şi de a se integra în mediul social şi cultural, acestea nu au fost însoţite de măsurile practice, inerente promovării acestor drepturi.

Faţă de aceste aspecte de fapt şi de drept, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanţa constată că procesul verbal de contravenţie seria MMFPS nr. 0002547 din data de 20.10.2011,este legal şi temeinic, plângerea dedusă judecăţii fiind în mod evident neîntemeiată, astfel încât urmează a se dispune respingea acesteia, şi menţinerea procesului verbal contestat.

Domenii speta

Spete similare