Punere sub interdicţie disjunsă din cererea de anulare act notarial

Sentinţă civilă 318 din 09.09.2016


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moldova Nouă la data de 23.06.2015 sub nr. reclamanţii l-au chemat în judecată pe pârâtul…,  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, în principal, să constate nulitatea absolută a înscrisului privat intitulat „procură notarială”,care poartă menţiunea încheierii sale în loc. Moldova Nouă, la data de 25.05.2011, iar, în subsidiar,  în ipoteza în care instanţa nu va reţine în speţă existenţa nulităţii absolute, solicită să constate că înscrisul intitulat „procură notarială”, este lovit de nulitate relativă, fiind încheiat între L.G., care este o persoană fără discernământ, şi pârâtul V. V, şi a se dispune anularea acestui înscris privat.

De asemenea, reclamanţii au solicitat să constate nulitatea actelor juridice survenite ulterior, respectiv nulitatea hotărârii civile din 04.02.2014 pronunţată de Judecătoria Moldova Nouă în dosarul nr. /261/2013, nulitatea Încheierii nr. 294 pronunţată de Judecătoria Moldova Nouă în camera de consiliu în dosarul nr…/261/2014 precum şi nulitatea tuturor actelor şi formelor de executare silită întocmite în dosarul execuţional nr. EX/2014 al Biroul Executorului Judecătoresc B.T.G., să se constate că datoria de 11.500 Euro, nu este o datorie comună, fiind realizată fără acordul şi cunoaşterea reclamantei, ci o datorie proprie a soţului său L. G.

Reclamantele L. A. P. şi L. A. în calitate de rude apropiate  solicită numirea  unui curator  care să-l reprezinte în proces pe tatăl/soţul reclamantei, L. G, până la soluţionarea cauzei, cu cheltuieli de judecată.

Reclamanţii au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În motivarea acţiunii, legal timbrată, reclamanţii au arătat  că la data de 25.05.2011, în realitate, nu s-a încheiat nici un înscris privat de împrumut între reclamantul L. G. şi pârâtul V. V.,  moment în care nu s-a înmânat nicio sumă de bani cu titlu de împrumut.

Se arată că pârâtul V. V. s-a folosit cu bună ştiinţă  de starea de incapacitate mentală şi spirituală a reclamantului L. G., a întocmit un înscris fraudulos, intitulat „Procură notarială”, pe car el-a folosit  ulterior în instanţă unde a profitat de starea de iresponsabilitate a tatălui reclamantei.

Reclamanţii consideră că în speţă operează sancţiunea nulităţii absolute a  actului încheiat fraudulos, deoarece L. G. a semnat  înscrisul nu cu un consimţământ viciat de vreuna din cele patru forme ale viciilor de consimţământ : eroarea, dolul, violenţa şi leziunea, ci l-a semnat  în starea sa de  incapabil prin incapacitate de exerciţiu permanentă, generată de cauza stării  de alienare mintală,  fiind o l inexistenţă reală a voinţei juridice la întocmirea înscrisului.

Totodată, se menţionează că  starea de alienare, de incapabil, L. G. a fost în imposibilitate de a-şi exprima  o voinţă juridică reală şi eficientă juridic,  fapt ce atrage  nulitatea absolută a acestui înscris.

Din conţinutul înscrisului privat rezultă că reclamanta L. A. nu este parte în aşa-zisa „convenţie de împrumut”, deoarece semnătura sa nu există pe înscris,  fapt ce dovedeşte că nu a contract  vreo datorie comună împreună cu soţul său L. G., aşa încât datoria este doar a soţului său. Astfel, reclamanta nu a fost nici parte în procesul purtat între soţul său L. G. şi pârâtul V. V. în dosarul nr. 941/261/2013, acesta fiind obligat la plata sumei de 11.500 euro către V. V.

În drept, reclamanţii au  invocat disp. art. 1246 şi urm. Cod civil, literatură juridică, practică judiciară.

Au fost depuse în dovedire înscrisuri, în copie : adeverinţă de examen psihologic  din 19.09.2009, scrisoare medicală din 23.10.2009, Decizia asupra capacităţii de muncă nr. 247/11.11.2009, Decizia  asupra capacităţii de muncă nr. 731/26.05.2010, scrisoare medicală din 13.04.2011,  Bilet de ieşire din spital din data de 13.04.2011, Decizia Medicală asupra Capacităţii de muncă nr. 579/29.05.2013.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamanţi.

În motivarea întâmpinării, pârâtul a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, întrucât L. G. a fost obligat  prin Sentinţa civilă nr. 47/04.02.2014 pronunţată în dosarul nr. 941/261/2013 la plata sumei de 11.500 euro, sentinţă  care nu a fost atacată în termenul legal.

Se arată că diagnosticul de care suferă  L. G. nu dovedeşte pierderea capacităţii de exerciţiu, nici temporară şi nici permanentă, acesta ar fi trebuit dovedită cu acte medicale, situaţie în care durata internării în spital a fost de numai 2 zile.Conform dicţionarului enciclopedic de psihiatrie, doar unele psihoze, demenţa senilă sau alzheimer pot duce la pierderea discernământului, fapt ce nu rezultă din biletul de ieşire din spital.

Pârâtul a mai menţionat că  în decizia medicală asupra capacităţii de muncă se poate observa că numitul L. G. a fost încadrat la gradul 3 de invaliditate, iar o persoană cu acest grad are discernământul întreg, motiv pentru care pârâtul consideră că, contractul de împrumut sub semnătură privată nu poate fi anulat pe motivul lipsei discernământului. Conform art. 1205  alin.2 Cod civil contractul poate fi anulat dacă persoana care l-a încheiat a fost pusă ulterior sub interdicţie. Contractul a fost încheiat în anul 2011, iar, în prezent în anul 2015 numitul L. G. nu este o persoană pusă sub interdicţie.

Totodată, pârâtul a învederat că la încheierea contractului sub semnătură privată numitul L. G. a adus titlul de proprietate al apartamentului şi extrasul de carte funciară ceea ce dovedeşte că avea întregul discernământ  pentru a conştientiza valoarea contractului.

Cu privire la petitul prin care se anularea înscrisului sub semnătură privată intitulat „Procură notarială” pârâtul  consideră că nu trebuie  anulat  reprezentând un mijloc de probă  care dovedeşte  un fapt juridic, conform art. 265 Cpc.

În drept, pârâtul a invocat disp. art. 43, 46, 47, 164, 1205, 1254 alin.2, art. 1647 Cod civil, art. 265, art. 430, 432 C.pr. civilă.

Au fost depuse în dovedire înscrisuri, în copie :  Sentinţa civilă nr. …/4.02.2014 pronunţată de Judecătoria Moldova Nouă, procură  notarială, extras de carte funciară carte funciară nr.,  contract de vânzare- cumpărare nr. 150/30.09.1999, Încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 09.05.2014.

Reclamanţii au depus la data de 20.08.2015 răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiilor şi probelor solicitate de pârâtul V. V.

La termenul de judecată din data de 23.10.2015 reclamantele L. A. P. şi L.A.  au formulat cerere prin care în temeiul art. 164 şi art. 165 rap. la art. 111 din Codul civil au solicitat punerea sub interdicţie a numitului L. G. şi desemnarea  ca tutore a  numitei L. A..P, pentru îngrijirea şi reprezentarea tatălui său, precum şi pentru administrarea bunurilor acestuia şi numirea unui curator special care să-i reprezinte  interesele în cauză, conform art. 164-177 Cod civil.

La termenul de judecată din data de 13.11.2015 instanţa a disjuns cererea de interdicţie,  cauza  fiind înregistrată sub nr. pe rolul Judecătoriei Moldova Nouă la data de 17.11.2015.

 Analizând actele şi lucrările dosarului,  instanţa reţine următoarele:

 Potrivit  disp. art. 164 Cod civil persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienării sau debilităţii mintale,  va fi pusă sub interdicţie judecătorească.

Din analiza  acestor prevederi rezultă că punerea sub interdicţie se constituie într-o măsură de protecţie a persoanelor cu privire la care s-a constatat instalarea unei boli psihice sau existenţa unei insuficiente dezvoltări psihice, afecţiuni care abolesc discernământul ( şi nu doar îl diminuează).

Din înscrisurile depuse la dosar,  şi din raportul de expertiză medico- legal psihiatrică nr. 177/A1 din 6 iunie 2016  întocmit de către Institutul de Medicină Legală Caraş-Severin, s-a stabilit că numitul L.G.  are discernământul păstrat, iar ulterior consumului de alcool sau crizelor epileptice  discernământul poate fi modificat în sensul diminuării sau chiar abolirii, nu justifică punerea sub interdicţie.