Fond funciar

Prin sentinţa civilă nr. 4871/19.09.2014  pronunţată în dos. nr.7130/180/2014 Judecătoria Bacău a respins acţiunea formulată de reclamanta D. M.  în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală S. şi Comisia Judeţeană ca nefondată.

Pentru a se pronunţa în acest sens, prima instanţă a reţinut următoarele:

„La data de 13.03.2014 a fost emis titlul de proprietate nr. 506190 în favoarea reclamantei D. M. , în calitate de moştenitoare a defunctului D.  I. C. , pentru suprafaţa de 1.600 m.p. teren arabil, situat pe raza com. S., în T 17, P 285/20. Titlul de proprietate a fost emis ca urmare a Hotărârii Comisiei Judeţene Bacău nr. 16396/20.12.2013 prin care s-a dispus validarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1600 m.p., pe raza com. S., în favoarea reclamantei D. M. , în calitate de moştenitoare a defunctului D.  C. , conform sentinţei civile nr. 1192/2012, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 11259/180/2011, irevocabilă prin decizia civilă nr. 927/08.06.2012, pronunţată de Tribunalul Bacău, pe amplasamentul stabilit prin sentinţa civilă nr. 5684/21.06.2002, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 14023/2001, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2426/2002 pronunţată de Tribunalul Bacău.

Cu toate acestea, nici prin sentinţa civilă nr.1192/2012, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 11259/180/2011 şi nici prin sentinţa civilă nr. 5684/2002, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 14023/2001 nu a fost stabilit un anume amplasament.

Dimpotrivă, prin sentinţa civilă nr. 5684/2002 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa de 0,30 ha, din care 1600 m.p. pe raza com. N.B. şi 1400 m.p. pe raza mun. Bacău, reţinându-se în considerente că „faţă de constatările expertizei nu se poate face reconstituirea pe vechile amplasamente, solicitate de petent, în precizările la acţiune, întrucât suprafaţa de 1600 m.p. de la N.B. nici nu poate fi individualizată, ea aflându-se în patrimoniul Institutului de Cercetări”. Niciun moment, nu a reţinut instanţa că expertiza topo-cadastru efectuată de expert M. C.  ar face parte integrantă din sentinţa civilă nr. 5684/2002, fiind administrată ca simplă probă în dosarul nr. 14023/2001, concluziile raportului nefiind omologate prin hotărârea judecătorească.

E adevărat că reconstituirea pe vechile amplasamente este în concordanţă cu prevederile legii, cât şi cu scopul acesteia, însă vechiul amplasament este cel care rezultă din actele de proprietate sau din alte probe administrate în faţa instanţei; or, în raportul de expertiză topo-cadastru M. C. , vechiul amplasament a fost stabilit pe „limitele indicate de fiica reclamantului” (fila 2 din raportul de expertiză) şi nu în baza unor repere obiective, iar faptul că după pronunţarea sentinţei civile nr. 5684/2002, vechiul amplasament  a trecut în rezerva Comisiei locale S. nu constituie o obligaţie pentru cele două comisii de a reconstitui dreptul de proprietate conform raportului de expertiză M.

Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge acţiunea ca nefondată, neconcordanţa între cuprinsul Hotărârii Comisiei Judeţene şi titlul de proprietate fiind invocată prin concluziile pe fondul cauzei, ceea ce presupune o schimbare a cauzei cererii de chemare în judecată.

 Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta D. M.  criticând sentinţa pentru următoarele motive:

-Nu a stabilit corect situaţia de fapt din cauza aprecierii greşite a probelor;

- din raportul de expertiză reczultă cu claritate ca amplasamentul terenului a fost identificat ştiinţific;

-Legea a fost greşit aplicată. Apreciază că este obligatoriu ca reconsituirea dreptului de proprietate să se facă pe vechiul amplasament

-La data pronunţării sentinţei civile nr. 5684/2002 e posibil ca terenul să fi avut o altă situaţie juridică. In prezent, însă situaţia s-a schimbat. Terenul care se află in administrarea I.S.T.I.S.C  a fost pus la dispoziţia comisiei comunale in vederea retrocedării foştilor proprietari.

-din cuprinsul sentinţei civile nr. 2463 /19.03.2008 pronunţată de Judecătoria Bacău rezultă de asemenea amplasamentul terenului care face obiectul  prezentei cauze, si anume pe locul identificat de expert M. . De altfel această hotărâre are la bază un alt raport de expertiză topocadastral care identifica pe autorul meu, D.  C.  ca fiind vecin in partea dispre Nord a proprietăţii numitului V. L., căruia, instanţele i-au recunoscut reconstituirea proprietăţii pe vechiul amplasament, respectiv la drumul European E 85.

 Prin cererea de apel nu s-au solicitat probe.

 Apelul este nefondat  pentru următoarele considerente:

Potrivit cererii introductive reclamanta a solicitat  anularea parţială a T.P. nr. 506190/13.03.2014 în sensul obligării pârâtelor să înscrie nr. de tarla , parcelă şi vecinătăţi  a suprafeţei de 1600 m.p.  conform raportului de expertiză efectuată de  ing M.  C. .

 Instanţa de fond a respins acţiunea reţinând că” nici prin sentinţa civilă nr.1192/2012, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 11259/180/2011 şi nici prin sentinţa civilă nr. 5684/2002, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 14023/2001 nu a fost stabilit un anume amplasament. Că dimpotrivă, prin sentinţa civilă nr. 5684/2002 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa de 0,30 ha, din care 1600 m.p. pe raza com. N.B. şi 1400 m.p. pe raza mun. Bacău, reţinându-se în considerente că „faţă de constatările expertizei nu se poate face reconstituirea pe vechile amplasamente, solicitate de petent, în precizările la acţiune, întrucât suprafaţa de 1600 m.p. de la N.B. nici nu poate fi individualizată, ea aflându-se în patrimoniul Institutului de Cercetări”. Niciun moment, nu a reţinut instanţa că expertiza topo-cadastru efectuată de expert M. C.  ar face parte integrantă din sentinţa civilă nr. 5684/2002, fiind administrată ca simplă probă în dosarul nr. 14023/2001, concluziile raportului nefiind omologate prin hotărârea judecătorească.” Tot cu privire la raportul de expertiză a mai reţinut prima instanţă că  , „vechiul amplasament a fost stabilit pe „limitele indicate de fiica reclamantului” (fila 2 din raportul de expertiză) şi nu în baza unor repere obiective, iar faptul că după pronunţarea sentinţei civile nr. 5684/2002, vechiul amplasament  a trecut în rezerva Comisiei locale S. nu constituie o obligaţie pentru cele două comisii de a reconstitui dreptul de proprietate conform raportului de expertiză M. ”.

Apelanta nu a adus critici concrete  acestor considerente ci s-a limitat a arăta, la nivel enunţiativ , că legea a fost greşit aplicată , că probele nu au fost corect apreciate şi că situaţia de fapt nu a fost corect reţinută.

Instanţa de apel  reţine că instanţa de fond a analizat judicios toate apărările reclamantei şi probele administrate în cauză  şi a expus în considerente sentinţei apelate  ,punctual,  argumentele pentru care  a respins acţiunea .

 În plus, instanţa de apel reţine că acţiunea reclamantei tinde la o reanaliză  a amplasamentului suprafeţei de teren reconstituită. Or , faţă de  considerentele sentinţei civile sentinţei civile nr. 5684/2002  prin care s-a stabilit cu  putere de lucru judecat că reconstituirea nu se poate realiza pe vechiul amplasament ,  considerente care se opun apelantei cu valoare absolută , aceasta nu mai poate pretinde o nouă analiză asupra unui aspect deja  tranşat jurisdicţional.

 Faţă de cele reţinute , instanţa va aprecia ca neîntemeiate  şi argumentele apelantei grefate pe  considerentele sentinţei civile nr. 2463/21.03.2008 şi ale raportului de expertiză întocmit în această cauză (faţă de care, de altfel,  apelanta este terţ ) şi  ,în temeiul art.480 alin.1 NCPC ,va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare