Anulare act administrativ

Titlu:  anulare act administrativ

Domeniul asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 251

Şedinţa publică  din 12 februarie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul  R.D. D în contradictoriu cu pârâtele Primarul Oraşului .......... şi Consiliul Local al Oraşului ........., având ca obiect anulare act administrativ şi suspendare efecte act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul R.D D şi avocat I C, pentru pârâtele Primarul Oraşului ........ şi Consiliul Local ........

Procedura de citare fiind legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că, prin Compartimentul Registratură al acestei instanţe, la data de 2 februarie 2016, reclamantul a depus al dosar următoarele înscrisuri: adeverinţa nr. 1122 din 28.01.2016 privind calitatea de membru în Comisia Locală  de fond funciar .......;  adeverinţa nr. 1122 din 28.01.2016 privind încetarea acordării indemnizaţiei ca  reprezentant  proprietari în Comisia de Fond Funciar ....... şi copia proceselor verbale  ale Şedinţelor  Comisiei locale de fond funciar  ...........  privind participarea sa în comisie, iar la data de 8 februarie  2016, Primăria Oraşului ................ a depus răspunsul la relaţiile solicitate de către instanţă.

Instanța a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local ............., faţă de obiectul litigiului dedus judecăţii şi a acordat cuvântul asupra acesteia şi asupra fondului litigiului.

Reclamantul, având cuvântul pe excepţie, a arătat că este membru al Comisiei Locale de Fond Funciar, din partea proprietarilor, din anul 2010.

Avocat I C solicită admiterea  excepţiei privind  lipsa calităţii procesuale pasive a Consiliului Local ..........., întrucât Dispoziţia contestată a fost emisă de Primarul Oraşului ................

Pe fond, Reclamantul solicită anularea Dispoziţiei nr. 479/01.07.2015 emisă de Primarul Oraşului ...............

Avocat I C , pe fondul cauzei, lasă la aprecierea instanţei soluţia ce se va pronunţa. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 2 noiembrie 2015 sub nr. 7093/95/2015,  reclamantul R.D.D a chemat în judecată pârâtele Primarul Oraşului ........... şi Consiliul Local al Oraşului .............. solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună anularea  Dispoziţiei Primarului  Orașului ............., nr. 479/01.07.2015 privind încetarea acordării indemnizaţiei  echivalentă  cu media sumelor reprezentând  sporul de dificultate acordat celorlalţi membri  ai Comisiei Locale  de fond funciar, precum şi obligarea la plata sumelor  aferente  indemnizaţiei, începând cu data de 01.07.2015 şi până la repunerea sa  în situaţia anterioară emiterii dispoziţiei contestată în prezenta cauză.

În temeiul art. 15 din legea 554/2004 Legea Contenciosului Administrativ şi Fiscal  a solicitat suspendarea actului administrativ menţionat anterior  până la soluţionarea  definitivă a prezentei cauze.

În motivarea cererii  reclamantul a arătat că, în fapt ca urmare a controlului  Curţii de Conturi – Camera de Conturi ............ , a fost întocmită Nota  nr. 6384/12.06.2015 privind abaterile constatate de echipa de audit  a Camerei de Conturi  ............ (nota  de constatare a echipei de audit fiind confirmată în parte , ulterior , prin Decizia Camerei de Conturi .............  nr. 15814/14,.07.2015) în baza căreia s-a emis  Dispoziţia Primarului nr. 479/01.07.2015 privind încetarea acordării unor drepturi  salariale,  conform căreia  i-a încetat acordarea indemnizaţiei echivalentă cu media sumelor  reprezentând sporurile acordate celorlalţi membri ai Comisiei locale  de fond funciar.

A mai arătat că în calitate de  reprezentant al proprietarilor, fiind membru  al Comisie Locale pentru  stabilirea dreptului de proprietate  privată asupra terenurilor  din oraşul ..........., fiind numit de către Instituţia Prefectului prin Ordinul nr.319/29.10.2010 privind reorganizarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată  asupra terenurilor  din orașul T , este îndreptăţit  la această indemnizaţiei conform art. II din Legea nr.263/2006 care prevede că „salariaţii instituţiilor publice implicaţi în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membrii în comisiile constituite în baza art.12 din Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare. Stabilirea salariaţilor care beneficiază de acest drept şi a cuantumului ce se acordă, se face anual de către conducătorul instituţiei implicate în aplicarea dispoziţiilor legale privind  reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietăţilor funciare”, aliniatul 2 al aceluiaşi articol prevede că, " reprezentanţii foştilor proprietari deposedaţi sau moștenitorii acestora care au solicitat terenuri în termenul legal, membrii în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de o indemnizaţie echivalentă cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalţi  membrii ai comisiei , salariaţi ai instituţiilor publice”

Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea 18/1991, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, coroborate cu prevederile art.2 din HG nr.890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, reprezentanţii proprietarilor fac parte obligatoriu din componenţa comisiei de fond funciar.

De asemenea, a mai arătat că plata acestor drepturi băneşti a fost dispusă prin Dispoziţia Primarului nr.916/02.11.2010 care prevede că i se acordă acest spor de la data emiterii dispoziţiei şi până la pierderea calităţii de membru al comisiei de fond funciar şi de hotărârile de consiliu prin care s-a aprobat bugetul în care au fost prevăzute sumele necesare acestor plăţi.

Conducătorul instituţiei implicate în aplicarea legilor de fond funciar, având şi calitatea de ordonator principal de credite cât şi pe cea de organ emitent al deciziei privind stabilirea salariaţilor şi cuantumul sporurilor, conform prevederilor din Legea 215/2001 şi ale textelor de lege amintite anterior, are obligaţia de a stabili anual salariaţii care beneficiază de acest drept şi procentul acordat fiecărui salariat şi în aceiaşi timp, pe aceea de a face diligenţele necesare în vederea prevederii sumelor necesare în buget şi de a propune aprobarea lui de către consiliul local.

Prin emiterea Dispoziţiei nr.479/2015, s-a pus în practică doar rezultatul controlului efectuat de către Curtea de Conturi prin care s-a constatat că instituţia i-ar fi acordat nelegal indemnizaţia, dar până la acest moment Dispoziţia nr. 916/2010 de acordare a acestui spor, a fost temeinică şi legală, fiind exercitat controlul de legalitate de către Instituţia Prefectului atât asupra acestui din urmă act administrativ, cât şi asupra hotărârilor de consiliu de aprobare a bugetului local în care au fost prevăzute sumele necesare acordării acestui spor.

Dispoziţia iniţială de acordare a acestui spor şi celelalte acte administrative de stabilire a acestor drepturi reprezintă acte administrative a căror legalitate poate fi analizată doar de instanţa de judecată, nu de către alte organe cu activitate jurisdicţională, cum este Curtea de Conturi, care încearcă să le înlăture. Analizarea legalităţii unui act administrativ este atributul exclusiv al instanţei de judecată, legal constituită, cu respectarea drepturilor părţilor implicate, cum ar fi dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare, reglementate expres de legislaţia română, dar cea comunitară.

Aceasta se impune cu atât mai mult cu cât, aceste acte administrative(dispoziţie acordare spor, hotărâri aprobare buget), la data emiterii lor şi până la data emiterii deciziei de încetare acordare spor, au intrat în circuitul civil administrativ.

Motivarea prezentată în actul administrativ contestat încalcă principiul securităţii raporturilor juridice în general, iar în special securitatea raporturilor de drept administrativ, întrucât auditorii publici din cadrul Camerei de Conturi ............ ,în raport de atribuţiile stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, precum şi în raport de dispoziţiile Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, nu au competenţa aprecierii legalităţii sau nelegalităţii oricărui act juridic sau administrativ emis în condiţiile legii, raportat la natura juridică a acestora, la caracterul executoriu pe toată perioada valabilităţii sale, atâta timp cât acestea nu au fost reziliate, revocate sau atacate în instanţă.

In consecinţă,  în prezenta speţa se pune problema legalităţii emiterii de încetare a sporului, ca urmare a actului de control efectuat de către Camera de Conturi ............. prin care s-a stabilit obligaţia primarului de a stopa şi recupera anumite drepturi băneşti, apreciate ca fiind acordate în mod nelegal, deşi, aşa cum se menționează în aceiaşi act de control, aceste drepturi s-au acordat în baza unor dispoziţii emise de ordonatorul de credite, dispoziţii ce se încadrează în noţiunea de act administrativ şi care este înlăturată fără o analizare a legalităţii sau nelegalităţii actului administrativ, cu atât mai mult cu cât acest act administrativ, de la data emiterii sale şi până la data emiterii deciziei încetare a intrat în circuitul civil.

Dispoziţia prin care i-a fost acordată indemnizaţia echivalenta cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalţi membri ai Comisiei locale de fond funciar reprezintă un act administrativ unilateral, care a fost emis în condiţiile procedurale, în sensul că această dispoziţie cu caracter individual a produs efecte din momentul comunicării persoanei interesate şi va putea produce efecte juridice până în momentul încetării acesteia, care de regulă se poate face de către organul emitent, de organul ierarhic superior sau de instanţele judecătoreşti, respectiv fie prin retractare, revocare sau după caz, anulare sau prin instituţia tutelei administrative. Până la moment ai încetării efectelor juridice a actului administrativ unilateral individual prin care i-a fost acordată indemnizaţia, dispoziţia se bucură prezumţia de legalitate, ce include cele două prezumţii de autenticitate  şi veridicitate, caracterizându-se totodată în ceea ce privește regimul juridic aplicabil prin regula executării din oficiu.

Prin efectele actului juridic in general şi ale actului administrativ în special se înţeleg drepturile şi obligaţiile la care aceasta da naştere , pe care le modifica sau le stinge , efecte guvernate de trei principii în funcţie de care se stabilește  cum şi faţă de cine  se produc aceste  efecte şi anume principiul forţei obligatorii, principiul irevocabilităţii şi principiul relativităţii.  Prin urmare puterea obligatorie a dispoziţiei  ca act administrativ decurge din principiul executării din oficiu, dar mai ales din necesitatea asigurării stabilităţii şi securității  raporturilor juridice, astfel că problema aplicării principiului obligativităţi actelor juridice administrative  nu aparține doar subiecţilor de drept administrativ , ci  în egală măsură revine terţilor, instanţelor de judecată  şi tuturor autorităţilor  sau instituţiilor publice  precum şi statului în calitate de putere executivă cât şi legiuitorului în calitate de putere legislativă.

A  arătat că  la baza emiterii dispoziţiei contestate, așa cum s-a menţionat a stat actul de  control al Camerei de Conturi ..............  care în considerente a reţinut că producerea prejudiciului  constatat se datorează acordării unor drepturi salariale  necuvenite, ce constată  că aceste drepturi salariale  apreciate ca necuvenite  au fost acordate în baza dispoziţiei numărul 916/2010, dispoziţia fiind verificată sub aspectul legalităţii de către Instituţia Prefectului Judeţului ..........., nefiind contestată, intrând astfel în circuitul civil  administrativ, acesta fiind în vigoare şi în prezent.

De asemenea, a preciza că prin contestaţia  înregistrată sub nr. 7621/13.07.2015 la Instituţia Primarului orașului ................  a cerut revocarea Dispoziţiei şi i s-a răspuns că în calitate de  ordonator principal  i s-a pus în vedere să stabilească întinderea prejudiciului  şi a măsurilor prevăzute  de lege  în vederea recuperării plăţilor  considerate nelegale, deşi nu contestă legalitatea actelor administrative în baza cărora a fost acordată indemnizaţia aferentă sporului de dificultate .

A considerat reclamantul că nu a avut nici o vina în faptul ca a primit sume de bani în temeiul unor acte administrative legale, aflate în vigoare, iar simpla enumerare a unor prevederi legale nu este suficientă pentru a demonstra temeinicia şi legalitatea dispoziţiei contestate, act administrativ încheiat doar ca urmare a interpretărilor textelor de lege făcute de către echipa de control în Nota de constatare ce stă la baza emiterii actului contestat în prezenta cauză.

Pe de alta parte a învederat că la data de 24.09.2014 s-a publicat în Monitorul Oficial al României nr.700/24.09.2014 Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

In baza acestei legi, prin Decizia nr. 1581/14.07.2015 a Camerei de Conturi ............. s-au infirmat o pate din sumele imputate în baza Notei de constatare a neregulilor, pe considerentul că prevederile acestei legi erau aplicabile, iar ca urmare a Deciziei, sumele ce urmau a fi imputate salariaţilor trebuiau calculate doar la data apariţiei Legii 124/2014, adică începând cu luna octombrie 2014 şi pană data încetării acordării indemnizaţiei aferente sporului de dificultate, cu privire la persoana sa aceasta începând cu  1 iulie 2015 conform dispoziţiei contestate în prezentul litigiu.

Menţinerea în vigoare a dispoziţiei contestate nu face altceva decât să menţină o situație nefirească, aceea de a se încălca actele administrative anterioare în vigoare şi în prezent, intrate în circuitul administrativ, iar în plus de a i se încălca drepturile în sensul că prestează o muncă neremunerată, fiindu-i reduse veniturile sale şi ale familiei într-un mod injust.

În temeiul art.15 din Legea 554/2004- Legea contenciosului administrativ a solicitat suspendarea actelor administrative până la soluţionarea definitiva a prezentei cauze.

 A considerat că în prezenta speţă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 14 care justifică suspendarea actului administrativ (dispoziţia contestată), respectiv "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente".

Măsura este bine justificata tocmai de motivele arătate pe larg mai sus , din care rezulta fără dubiu ca actul administrativ contestat este netemeinic şi nelegal, iar paguba iminenta este reprezentată de faptul ca, până la soluţionarea cauzei, este păgubit de un drept bănesc legal, fapt care îi afectează veniturile lunare şi îi dezechilibrează bugetul personal.

În consecinţă, în raport de cele prezentate, a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată,anularea Dispoziţiei Primarului oraşului ...............  nr. 479 din 01.07.2015 privind încetarea acordării unor drepturi salariale şi obligarea la plata sumelor aferente indemnizaţiei echivalentă cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalţi membri ai Comisiei locale de fond funciar............... neplătite, începând cu data 01.07.2015 şi până la repunerea sa în situaţie anterioară emiterii dispoziţie; contestată în prezenta cauză.

In drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. l alin. l, art.8 alin. l, din legea 554/2004, iar cererea de suspendare pe art. 15 raportat la art. 14 din Legea 554/2004 si cele ale Legii 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salarială ale personalului plătit din fonduri publice .

În dovedirea cererii a depus următoarele înscrisuri: Dispoziţia numărul 479 din 01.07.2015; Dispoziţia nr. 916 din 02.1 1.2010; Ordinul Prefectului numărul 319/29.10.2010, de numire ca membru în Comisia locala de fond funciar ...........; Cererea de revocare a dispoziţiei contestate nr.7621/13.07 2015: Răspunsul Ia cererea de revocare nr.7615/16.07.2015 ;Adresa primăriei T de recuperare a plăţilor nr.9904/11.09.2015 : Nota nr.6384/12.06.2015 privind abaterile constatate de echipa de audit a Camerei de Conturi ............,Decizia Camerei de Conturi .............. nr. 1581/14.07.2015.

În temeiul art.223 alin.3 Cod procedura civila a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

 La data de 3 decembrie 2015, în cadrul procedurii prealabile scrise, pârâtele Primarul oraşului ................. şi Consiliul Local al Orașului ............... au depus întâmpinare.

În motivare au arătat că lasă la aprecierea instanţei soluţia ce va fi pronunțată, menţionând faptul că, prin Decizia numărul 1581 din 14.07.2015 emisă de către Curtea de Conturi ..........., s-a stabilit faptul că Primarul oraşului ............ nu a respectat prevederile Legii 330/2009. Ordonanţei de Urgenţă nr. 1 din 25 ianuarie 2010 , Legii 285 din 28 decembrie 2010, Legii nr. 155 din 2010 a Politiei locale. Regulamentului de organizare şi funcţionare al Politiei locale a Oraşului ............. aprobat prin HCL 6/26.01.2011,O.G.nr.119 din 31 august 1999,0MFP 522/2003, întrucât au fost acordate salariaţilor spor de dispozitiv, spor de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare acordat membrilor Comisiei locale de fond funciar precum şi norma de hrana acordată personalului Politiei locale .............. în perioada mai 2012-decembrie 2013.

Prin decizia mai sus menţionată s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor prevăzute de lege pentru recuperarea plaţilor nelegale efectuate după data de 01.10.2014 (inclusiv a foloaselor nerealizate), reprezentând spor de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare acordat membrilor Comisiei locale de fond funciar si alte sporuri, precum şi luarea masurilor pentru regularizarea cu bugetele fondurilor speciale a contribuţiilor datorate de salariaţi şi angajator.

 Ca urmare  a emiterii Deciziei Curţii de Conturi au fost emise dispoziţii de imputare a unor sume de  bani acordate ca spor de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare şi restituirea unor sume de bani, precum şi dispoziţii de încetare acordării unor drepturi salariale.

Răspunsurile la plângerile prealabile formulate de către funcţionarii publici şi personalul contractual prin care au solicita revocarea dispoziţiilor de imputare privind sumele acordate ca le-a acordat spor de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare, a comunicat faptul că în calitate de ordonator principal de credite i-a fost pus în vedere să stabilească întinderea prejudiciului şi să  dispună masurile prevăzute de lege pentru recuperarea plaţilor nelegale efectuate după data de 01.10.2014 (inclusiv a foloaselor nerealizate), până la recuperarea efectiva a acestora , deşi nu a  contest legalitatea actelor administrative în baza cărora a fost acordat sporul de dificultate, însă ținând cont de atribuţiile ce-i revin în calitate de ordonator principal de credite, a respins cererea de revocare a dispoziţiilor.

A precizat că prin Decizia Curţii de Conturi s-a stabilit ca pentru perioada mai 2012- octombrie 2014 s-au aplicat prevederile articolului 2 alin. I din Legea 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natură salariale personalului plătit din fonduri Publice.

În concluzie având în vedere cele de mai sus lasă la aprecierea instanţei soluţia ce va fi pronunţată.

În temeiul art.223 alin.3 Cod procedura civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă. 

Prin încheierea de la data de 15 ianuarie 2016 instanța a solicitat pârâtelor printr-o  adresă, să comunice toate actele  care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat  şi dacă se plăteşte  vreunui membru din Comisia de aplicare a fondului funciar sporul de dificultate sau indemnizaţie, după caz, pentru reprezentanţii proprietarilor în comisie.

La data de 8 februarie 2016 Primăria  Orașului  ............ a comunicat răspunsul la relaţiile solicitate de către instanţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul R.D D a chemat în judecată pârâtele Primarul Oraşului ........... şi Consiliul Local al Oraşului ........... solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să dispună anularea Dispoziţiei  nr. 479/01.07.2015, emisă de Primar, privind încetarea acordării indemnizaţiei  echivalentă  cu media sumelor reprezentând  sporul de dificultate acordat celorlalţi membri  ai Comisiei Locale de fond funciar, precum şi obligarea pârâtelor la plata sumelor aferente  indemnizaţiei, începând cu data de 01 iulie 2015 şi până la repunerea sa  în situaţia anterioară emiterii dispoziţiei contestate în prezenta cauză.

În primul rând, Tribunalul se va pronunţa asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive faţă de pârâta instituţie publică Consiliul Local al Oraşului ............, judeţul ............., invocată din oficiu.

Cu privire la aceasta, instanţa apreciază că este pe deplin întemeiată, dat fiind că obiectul dosarului dedus judecăţii este reprezentat de cererea reclamantului prin care acesta solicită anularea Dispoziţiei nr. 479 din 01 iulie 2015, emisă de Primarul Oraşului ..............., judeţul ..............

Astfel, se reţine că pârâta Consiliul local nu justifică nicio calitate procesuală în cauză, nefiind contestat vreun act administrativ emis de aceasta, aşa cum actele respective sunt definite de art.2 din Legea nr.554/2004.

Pe de altă parte, între reclamant şi Consiliul Local ............. nu s-a născut vreun raport juridic de natură administrativă, reclamantul nesolicitând emiterea actelor administrative de către această pârâtă, prin cererea de faţă, nici efectuarea unei operaţiuni de natură administrativă şi nici nu doreşte obligarea acestei pârâte la aşa ceva ori la pretenţii decurgând din raporturi juridice administrative ori din refuzul Consiliului Local de a emite act administrativ sau de a efectua o operaţiune administrativă.

Pentru toate acest considerente, în cauza de faţă nu sunt întrunite condiţiile dublei identităţi a părţilor, aşa cum sunt reglementate prin art.36 din Codul de procedură civilă, denumit „Calitatea procesuală”, conform cărora:  „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond”.

Reţinând toate aceste considerente, excepţia invocată, faţă de această pârâtă, este întemeiată urmând în consecinţă să fie admisă, iar acţiunea dedusă judecăţii va fi respinsă, faţă de ea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la fondul cauzei, faţă de pârâta Primarul Oraşului ..................., Judeţul .............

Acţiune reclamantului este fondată, date fiind actele dosarului.

Astfel, prin Dispoziţia nr. 479 din 01 iulie 2015 (fila nr.10 din dosar), Primarul Oraşului ............. din Judeţul ............ a dispus ca, începând cu data  de 01 iulie 2015, să înceteze plata indemnizaţiei echivalente cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalţi membri ai Comisiei Locale ................. de Fond Funciar, reclamantul având calitate  de membru, ca reprezentant din partea proprietarilor.

Tribunalul constată că această dispoziţie reprezintă un act administrativ unilateral cu caracter individual, aşa cum acestea sunt definite prin disp.art.2 din Legea nr.554/2004.

Ca atare, dispoziţia în litigiu referindu-se la el şi adresându-i-se acestuia, reclamantul justifică atât calitatea procesuală, cât şi interesul juridic de contestare, el putând fi încadrat între persoanele ce se pot considera vătămate prin  emiterea actului, în acord cu prevederile art.1 din  actul normativ citat.

Cu privire la dispoziţia contestată, Tribunalul apreciată că aceasta îndeplineşte în parte condiţiile de legalitate, cerute prin normele Legii nr.554/2004, respectiv este emisă în forma scrisă impusă prin  normele legale substanţiale  şi de procedură în materie administrativă, dar nu poate fi considerată ca temeinic şi legal emisă, din moment ce ea nu este fundamentată corect în drept şi nici în fapt.

Tribunalul constată că, în partea de început a Dispoziţiei, se face trimitere la prevederile Legii nr.215/2001, ale Legii nr.53/2003 şi ale art.117 din Legea nr.188/1999, acestea din urmă prevăzând că dispoziţiile respectivului act normativ se completează, între altele, cu cele ale Codului muncii.

Însă Tribunalul apreciază că dispoziţia ce face obiectul cauzei este nelegal emisă, în primul rând din acest punct de vedere, reclamantului neputându-i-se aplica legislaţia muncii, dat fiind că el nu era angajatul pârâtei la data emiterii actului administrativ, iar pe de altă parte, reclamantul exercita o funcţie care atrage răspunderea în calitatea sa ca membru al unei comisii de fond funciar constituită în baza disp.art.12 din Legea nr.18/1991, care determină astfel un statut ce atrage o răspundere specifică funcţionarilor publici pentru fiecare membru, inclusiv pentru reclamant, pentru activitatea prestată.

Conform disp. art. 12 din Legea nr.18/1991:

„Art. 12 - (1) În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusă de primar.

(2) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului şi condusă de acesta.

(3) Procedura de constituire şi modul de funcţionare a comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăţeni desemnaţi de obşte din toate categoriile îndreptăţite, specialişti şi funcţionari publici, precum şi conducătorii unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, după caz. În comunele constituite din mai multe sate, cetăţenii vor fi desemnaţi proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

(4) Actele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate reprezintă informaţii de interes public şi sunt deschise liberului acces al cetăţenilor. Asigurarea accesului la aceste informaţii de interes public se face în condiţiile şi potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”.

Acelaşi statut pentru membrii Comisiei este acordat şi prin art.117 din Legea nr.18/1991, conform cărora:

 „Art. 117 - Pe perioada cât funcţionează comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, precum şi comisiile de lichidare, membrii acestora, încadraţi cu contract individual de muncă, se consideră delegaţi, iar ceilalţi membri ai comisiilor primesc o indemnizaţie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii”.

De aici rezultă încă o dată, că membrii comisiilor locale, care nu sunt angajaţii unităţilor administrativ teritoriale nu sunt supuşi prevederilor legislaţiei muncii, dar şi nici ale Legii nr.188/1999 în ce priveşte drepturile cuvenite, acte normative pe care s-a întemeiat emiterea actului contestat în dosar.

Ei sunt plătiţi cu indemnizaţia specială, pre văzută de Legea nr.263/2006m, care

derogă de la regulile generale specifice legislaţiei muncii şi legislaţiei funcţiei publice.

De asemenea, activitatea comisiilor de fond funciar este reglementată prin HG nr.890/2005, prin care s-a aprobat  REGULAMENTUL privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

Conform dispoziţiilor citate, dar şi în conformitate cu prevederile HG nr.890/2005, membrii comisiilor de fond funciar răspund, în funcţia publică conferită de această calitate, dar în baza actelor normative speciale şi nu în conformitate cu legislaţia specifică funcţiei publice şi a celei de dreptul muncii în vigoare.

Pentru toate aceste considerente, nu pot fi aplicate dispoziţiile specifice legislaţiei muncii, invocată ca normă de drept, de către emitentul actului, respectiv de către Primarul Oraşului .....................

De asemenea, Dispoziţia nr.479/2015, ce face obiectul cauzei, este întemeiată pe Nota nr.6384 din 12 iunie 2015 emisă de către Camera de Conturi ................, privind abaterile constatate la nivelul Unităţii administrativ-teritoriale Oraşul ................, cu ocazia controlului utilizării resurselor financiare de la nivel local.

Tribunalul constată că, nici sub acest aspect, Dispoziţia contestată nu este legală, întrucât un act administrativ de genul celui emis de Primar nu poate fi întemeiat pe un control al curţii de conturi, ci pe norme de drept imperative şi  reglementate de legislaţia în materie, concretă.

De asemenea, actul emis trebuie să conţină şi motivarea în fapt, care să determine înţelegerea ori acceptarea sa de către toţi cei interesaţi, respectiv de cel căruia îi este adresat actul emis, cât şi de emitent, care trebuie să dovedească legalitatea şi oportunitatea actului.

Cum în cauza de faţă, Dispoziţia ce face obiectul cauzei nu este motivată deloc în fapt, element esenţial pentru emiterea unui act administrativ, în lipsa căruia instanţa nu poate exercita un control judecătoresc corespunzător,  dar şi reţinând că este întemeiată, în drept, pe act normativ neaplicabil calităţii reclamantului în funcţia deţinută, respectiv membru al Comisiei Locale de Fond Funciar ..............., rezultă că respectivul act administrativ nu este legal emis.

Aşa fiind, acţiunea dedusă judecăţii apare ca întemeiată şi, pentru toate aceste considerente, se va dispune admiterea în parte a acesteia şi anularea Dispoziţiei nr. 479/2015.

Pe de altă parte, se va respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata drepturilor băneşti pentru perioada  menţionată în acţiunea introductivă, reprezentând indemnizaţie de dificultate prevăzută pentru reprezentanţii proprietarilor în comisiile de fond funciar.

Această concluzie se impune dat fiind că, mai întâi, trebuie soluţionat irevocabil capătul de cerere referitor la anularea actului administrativ, din acest punct de vedere cererea pentru aceste pretenţii putând fi calificată ca şi prematură, iar numai după aceea, reclamantul, în caz de rămânere definitivă şi irevocabilă a soluţiei cu privire la acesta, poate cere plata drepturilor băneşti prev. de legea nr.263/2006.

Pe de altă parte, suma respectivă se poate acorda sub condiţia îndeplinirii celorlalte condiţii de acordare, în cauză nefiind făcute dovezi că ceilalţi membri, de drept, ai Comisiei locale ar fi fost remuneraţi pentru activitatea desfăşurată în perioada de referinţă din dosar.

Cum reclamantul nu a făcut probe în acest sens, aceasta fiind condiţia esenţială pentru remunerarea membrilor comisiei locale de  fond funciar ca reprezentanţi ai proprietarilor, acest capăt de cerere apare ca neîntemeiat.

Aşa fiind, cererea privind pretenţiile  urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, faţă de pârâta Consiliul Local al Oraşului ..................., judeţul ................

Respinge acţiunea faţă de aceasta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fond, faţă de pârâta Instituţia Primarului Oraşului .....................

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul R.D.D având CNP ....., cu reşedinţa  în ................... , cu domiciliul  ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Primăriei oraşului ................... , în contradictoriu cu pârâtul Primarul Oraşului ..................

Anulează Dispoziţia nr. 479 din 01 iulie 2015, emisă de Primarul Oraşului ....................

Respinge capătul de cerere privind acordarea drepturilor băneşti, pentru perioada menţionată în acţiunea introductivă, reprezentând indemnizaţie de dificultate, prev. de Legea nr.263/2006.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 12 februarie 2016, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte

.....................

Grefier

.......................

Red................/tehnored................

5 ex.

Domenii speta

Spete similare