Procedura insolvenţei

Potrivit art. 67 din Legea nr. 31/1990 „Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.

 (2) Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. (…)

(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.

(4) Dividendele plătite contrar dispoziţiilor alin. (2) şi (3) se restituie, dacă societatea dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască.”

Prin Decizia civilă nr. 209/A/14.03.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a doua civilă, a fost respins apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 1266/14.12.2015, pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. ...

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de control judiciar a reţinut că prin sentinţa apelată a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul ..., în calitate de lichidator al debitoarei ... – societate în insolvenţă, în contradictoriu cu pârâtul .... care a fost obligat să suporte din averea personală, în favoarea debitoarei ... – societate în insolvenţă, prejudiciul de ... lei.

Au fost respinse, în rest, pretenţiile reclamantului.

În motivarea acestei soluţii, prima instanţă a constatat că la data de ..., s-a înregistrat cererea formulată de reclamantul .... în calitate de lichidator al debitoarei ... – societate în insolvenţă, în contradictoriu cu pârâtul ..., prin care a solicitat ca, în temeiul art. 138 al. 1 lit. a, e şi d din Legea nr. 85/2006, să se dispună ca suma totală de ... lei să fie suportată din averea personală a pârâtului, care, în calitate de administrator şi asociat al debitoarei falite a contribuit la ajungerea debitoarei la insolvenţă şi faliment prin faptele săvârşite, prevăzute de art. 138 al. 1 lit. a, e şi d din Legea nr. 85/2006.

În drept, a invocat art. 138 al. 1 lit. a, e şi d din Legea nr. 85/2006.

Fiind legal citat, pârâtul ... a înregistrat la dosar la data de ..., întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii pentru debitul de ... lei.

În drept, a invocat art. 205 Cod procedură civilă.

Analizând cererea introductivă, judecătorul sindic a constatat că debitoarea ... a intrat în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 prin Încheierea civilă nr. ... pronunţată în dosarul nr. ... al Tribunalului Arad – Secţia civilă, prin aceeaşi sentinţă fiind numit şi administratorul judiciar ...; că prin Sentinţa civilă nr... a fost deschisă procedura falimentului, acelaşi practician în insolvenţă fiind desemnat lichidator al debitoarei.

Judecătorul sindic a constatat, apoi, că cererea de deschidere a procedurii a fost formulată la data de ... chiar de către debitoare care a invocat imposibilitatea plăţii unor datorii, în ciuda creditării efectuate chiar de asociatul unic şi administratorul societăţii care are calitatea de pârât în prezenta cauză.

Cu titlu preliminar, judecătorul sindic a constatat că, potrivit certificatului ORC de la fila 24 dosar, pârâtul a avut calitatea de asociat unic şi administrator al societăţii debitoare, prin urmare deţine calitatea procesuală pasivă cerută de art. 138, alin. 1 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, judecătorul sindic a constatat că după deschiderea procedurii, în septembrie 2013, lichidatorul a întocmit Raportul de cauze şi împrejurări care au dus societatea ... în starea de insolvenţă, pe care l-a depus la prezentul dosar (filele ...), completat ulterior potrivit înscrisului de la filele ...; prin acest raport lichidatorul a reţinut în sarcina pârâtului faptele culpabile prevăzute de art. 138, alin. 1, lit. a, d şi e, deoarece debitoarea figura cu sold de casă de ... lei care, deşi exista scriptic, nu a fost predat lichidatorului şi nici nu a fost justificat în nici un fel, mai mult, nu s-au întocmit documente care să justifice existenţa acestei sume în contabilitate ori cheltuirea ei, ceea ce ar putea duce la concluzia fie a folosirii sumei de bani în interesul propriu, fie al ascunderii acestei sume; prin completarea la raportul de cauze lichidatorul a mai arătat că debitoarea figura, în octombrie 2014, cu creanţe de recuperat de .... lei, dar nu i s-au predat documentele care să îi permită urmărirea debitorilor şi recuperarea creanţelor şi mai figura şi cu sold debitori diverşi de ... lei, fără ca lichidatorului să i se aducă vreo explicaţie cu privire la aceşti debitori sau sursele generatoare de datorii, fapte care, în opinia lichidatorului, se încadrează în prevederile art. 138, alin. 1 din legea nr. 85/2006.

Apoi, judecătorul sindic a reţinut că pârâtul a recunoscut suma menţionată de lichidator ca sold de casă, dar a menţionat că din aceşti bani a făcut o serie de plăţi fără a putea să justifice cheltuirea lor, menţionând că a plătit transportul în regim de taxi sau autoturisme de ocazie, dar nu a dovedit efectiv acest fapt şi a adus dovezi privind vânzarea unor bunuri fără să-şi încaseze sumele de bani convenite pentru aceste bunuri, fără a explica de ce nu s-a efectuat şi plata, fără să aducă nici o dovadă privind încercarea de recuperare a acestor sume; pârâtul a mai arătat că suma reprezentând sold de casă reprezintă dividende neîncasate de ... lei, sumă cu mult mai mare decât valoarea datoriilor, prezentând un ordin de încasare completat după ce a formulat cererea de deschidere a procedurii şi înainte ca judecătorul sindic să se fi pronunţat asupra cererii, astfel cum s-a întâmplat la data de ....

În continuare, judecătorul sindic a reţinut că pârâtul nu a prezentat nici o dovadă că ar fi avut de încasat dividende, nu a menţionat din ce an sunt datorate respectivele dividende, mai mult, în cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, aceeaşi persoană – pârâtă în cauza de faţă, a afirmat că a creditat societatea, fără a prezenta contractul de creditare, fără să se înscrie la masa credală.

În opinia judecătorului sindic, simplul fapt al prezentării ordinului de plată de la fila ... nu este de natură să dovedească dreptul pârâtului la încasarea acestor dividende, la data completării acestui ordin fiind deja formulată o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, ordinul a fost semnat de conducătorul unităţii şi de încasator, acelaşi în ambele situaţii, adică pârâtul din prezenta cauză.

A mai reţinut judecătorul sindic că nefiind dublat de alte documente, ordinul de plată este completat în mod evident pro causa, motiv pentru care el nu poate să constituie o dovadă suficientă şi că, în plus, pretinsa compensare trebuia să fie dublată de un ordin de compensare în care să se menţioneze cele două acte compensatorii, ceea ce, de asemenea, nu există.

Mai mult, judecătorul sindic a reţinut că potrivit Legii nr. 85/2006, în nici o situaţie nu este permisă plata cu prioritate a unui creditor în detrimentul altor creditori, astfel de operaţiuni putând fi anulate, potrivit disp. art. 79 şi 80, alin. 1, lit. g şi art. 80, alin. 2, lit. b, d, e din Legea nr. 85/2006, pârâtul fiind şi asociat unic şi administrator al societăţii, prin urmare deţine şi o poziţie dominantă în societate; ori, deşi raportul de cauze şi completarea la acesta au fost depuse la dosarul cauzei încă din septembrie 2013, au fost publicate la BPI, pârâtul nu a justificat în nici un fel operaţiunile imputate prin acest raport, ci doar cu ocazia soluţionării prezentei cauze a încercat să justifice anumite operaţiuni contabile.

Judecătorul sindic a mai constatat că, potrivit practicii judiciare, răspunderea instituită de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 este una de tip delictual, cu specificitatea că raportul de cauzalitate dintre faptă, prejudiciu şi vinovăţie trebuie să fi avut drept consecinţă ajungerea societăţii în starea de insolvenţă.

Analizând faptele imputate pârâtului de către lichidator, judecătorul sindic a constatat că suma de bani de ... lei, existentă scriptic în documentele contabile ale debitoarei falite ..., a fost recunoscută ca existând la un moment dat în casieria societăţii, mai mult, pârâtul a recunoscut faptul că a ridicat această sumă şi a folosit-o în parte la plata unor transporturi efectuate sau pentru acoperirea unor datorii, dar fără să poată prezenta documente justificative cu privire la astfel de operaţiuni, menţionând în mod expres că nu a fost preocupat să obţină chitanţe eliberatoare, ceea ce, în opinia judecătorului sindic, duce la concluzia că suma de bani mai sus evidenţiată a fost folosită în folosul său propriu sau al altor persoane, faptă prevăzută de art. 138, alin. 1, lit. a din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, judecătorul sindic a apreciat că prin recunoaşterea faptului că nu a cerut chitanţe şi nu le-a înregistrat în contabilitate, a recunoscut faptul că nu a ţinut nici contabilitatea în conformitate cu legea, faptă prevăzută de art. 138, alin. 1, lit. d din Legea nr. 85/2006.

Judecătorul sindic a reţinut faptul că în materie civilă, vinovăţia nu trebuie să îmbrace forma intenţiei, ca în materie penală, ci, în materie civilă, pentru a fi reţinută, este suficientă existenţa unei vinovăţii chiar şi în cea mai uşoară formă.

Judecătorul sindic a constatat că, recunoscând că a cheltuit suma de mai sus fără a cere chitanţe pe care ulterior să le înregistreze în contabilitate, pârâtul a recunoscut o vinovăţie evident directă, nu doar o simplă culpă, fiind astfel îndeplinite două elementele ale răspunderii speciale prevăzută de art. 138 din legea insolvenţei.

Apoi, judecătorul sindic a reţinut că prejudiciul adus debitoarei şi implicit celorlalţi creditori înscrişi la masa credală este cel puţin egal cu suma ridicată cu 3 zile înainte de deschiderea procedurii, ca dividende, deşi nu există nici o dovadă cu privire la aceste dividende în afara ordinului de plată unde pârâtul a semnat şi pentru eliberarea sumei şi pentru ridicarea ei.

Prin urmare, a reţinut că acest prejudiciu se ridică la minim ... lei

În continuare, judecătorul sindic a reţinut că legătura de cauzalitate dintre toate aceste elemente constă în aceea că creditorii debitoarei au fost prejudiciaţi prin operaţiunile mai sus descrise şi că, prin această operaţiune a fost cauzată starea de insolvenţă a debitoarei, deoarece, potrivit alin. 3 punctul 12 din Legea nr. 85/2006, valoarea-prag ce poate duce la declanşarea stării de insolvenţă este de ... lei. Mai mult, a reţinut că dacă, în loc ca pârâtul să fi ridicat această sumă de bani în folosul său propriu, sumă pe care a şi ascuns-o ulterior pentru a o folosi mai târziu în interes propriu şi în acest fel a mărit fictiv pasivul societăţii (situaţie care, în opinia judecătorului sindic, duce la concluzia săvârşirii faptei prevăzute de art. 138, alin. 1, lit. e din legea nr. 85/2006), se putea achita integral toată datoria societăţii debitoare faţă de creditorii înscrişi la masa credală, care sunt evidenţiaţi în tabelul de creanţe de la fila ... dosar.

În plus, judecătorul sindic a reţinut că prin neachitarea datoriilor primare faţă de creditorii înscrişi la masa credală, pârâtul a mărit starea de insolvenţă, datoriile creditorilor bugetari înscrişi în tabel crescând prin adăugarea de accesorii consistente reprezentând dobânzi, penalităţi calculate pe zi de întârziere, până la data deschiderii procedurii, majorări de întârziere.

Judecătorul sindic a considerat că nu va putea reţine însă faptele imputate de lichidator în legătură cu suma de ... lei, creanţe de recuperat şi nici suma de ... lei, în lipsa altor probe care să dovedească natura acestor datorii, starea debitorilor (dacă mai sunt sau nu în fiinţă), etc., motiv pentru care a respins acţiunea cu privire la aceste sume.

În final, judecătorul sindic a reţinut că legea impune ca răspunderea să nu poată fi atrasă pentru sume mai mari decât cele existente la masa credală, constatând, totodată, că valoarea acestor sume se ridică la ... lei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul ..., solicitând admiterea apelului şi modificarea sentinţei apelate, în sensul respingerii cererii lichidatorului judiciar pentru atragerea răspunderii sale pentru suma de ... lei, fără cheltuieli de judecată.

În motivare, apelantul pârât a arătat că potrivit anexei 10 de la bilanţul pe anul 2012, societatea în insolvenţă a înregistrat un profit de ... lei provenit din venituri de ... lei şi cheltuieli de ... lei, care s-a repartizat pe dividende; că actul este semnat de către apelant şi de ... contabil autorizat; că aceleaşi date rezultă din raportul de gestiune care prevede aceleaşi sume ca şi în balanţa de verificare din 31.12.2012; că în nota explicativă la situaţiile financiare anuale simplificate rezultă, la repartizarea profitului pentru dividende, suma de ... lei; că potrivit contului de profit şi pierderi din bilanţul pe anul 2012 rezultă aceleaşi date privind veniturile şi cheltuielile cu profitul de ... lei.

Apelantul pârât a apreciat că în cauză este vorba despre o eroare în contabilitatea societăţii pe care o administrează; că în loc să fie debitat contul de profit 121 şi creditat contul 457, dividende de plată, s-a creditat contul 117 care se referă la profit nerepartizat şi în aceste condiţii  s-a creat aparenţa că nu are dreptul la dividende.

Apelantul pârât a apreciat că în mod greşit a reţinut administratorul judiciar că răspunderea sa trebuie antrenată conform disp. art. 138 alin. l lit. a din Legea 85/2006, deoarece nu şi-a însuşit bunuri ale societăţii, ci pentru valoarea de ... lei era îndreptăţit a ridica în suma neto, ca urmare a faptului că societatea a înregistrat profit care a fost repartizat ca dividende, astfel cum rezultă din contul de profit şi pierderi ale societăţii.

În final, apelantul pârât a arătat că deşi există dispoziţia de plată nr. .., din care ar rezulta că ar fi primit suma de ... de lei dividende neridicate, plus avans dividende, în realitate nu a ridicat această sumă, fapt ce rezultă din Nota de constatare din ... a expertului contabil ...; că dovada acestei susţineri o reprezintă faptul că această dispoziţie de plată nu a fost înregistrată în registrul de casă şi nici în contabilitatea societăţii - respectiv registrul jurnal de plaţi.

În drept, apelantul pârât a invocat dispoziţiile art. 480 alin. 2 Cod pr. civ.

Intimatul reclamant ... în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ... a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat şi menţinerea în totalitate a sentinţei atacate.

În motivarea acestei solicitări, intimatul reclamant a arătat că apelantul se referă la o cu totul altă perioadă financiară decât cea invocată în acţiunea formulată, respectiv în sentinţa apelată. Astfel, intimatul reclamant a susţinut că nu are nici o relevanţă faptul că la finele anului 2012 ar fi existat un profit de ... lei, profit care putea rămâne nerepartizat sau putea fi repartizat ca dividende care, la rândul lor, puteau fi achitate sau rămase reportate, în funcţie de situaţia lichidităţilor existente la nivelul societăţii, dividendele putând rămâne „în sold” atâta timp cât lichidităţile la dispoziţia societăţii nu ar fi permis plata acestora.

În aceeaşi ordine de idei, intimatul reclamant a menţionat că existenţa unui profit nu echivalează cu plata acestuia către asociat/asociaţi, cu atât mai mult cu cât eventuala distribuţie şi plată către asociat/asociaţi ar fi trebuit să se efectueze cel mai târziu odată cu plata impozitului pe dividende.

Apoi, intimatul reclamant a învederat că, în încercarea de clarificare a situaţiei lichidităţilor, administratorul/lichidatorul judiciar l-a notificat pe pârât prin adresa nr. ..., pentru a preda soldul de casă, dar pârâtul nu s-a conformat, lăsând, astfel, active în cuantum de peste ... lei, nejustificate şi constatate lipsă la inventariere; că astfel, concluzia lichidatorului judiciar un putea fi decât aceea că, în lipsa lichidităţilor şi a unor documente care să justifice utilizarea lichidităţii consemnate ca sold de casă - respectiv ... lei, aceste sume au fost folosite de către asociat în interes personal.

Având în vedere cele expuse, intimatul reclamant a apreciat că sentinţa apelată este întemeiată.

Intimatul reclamant a depus la dosar note scrise referitoare la nota de constatare extrajudiciară întocmită de expertul ..., la data de ....

Astfel, intimatul reclamant a arătat că prin respectiva notă de constatare, expertul, deşi calculează impozitul pe dividende, omite să arate că, în situaţia distribuţiei de dividende, plata impozitului pe dividende era obligatorie până la finele anului 2013, ori nu este consemnată nici o plată de impozit pe dividende.

Susţinând că nota de constatare nu clarifică nicidecum aşa-zisa plată a unor dividende, ba mai mult, ridică problema neplăţii unui impozit aferent acestora şi divaghează, analizând o sumă şi documente ce nu au făcut obiectul acţiunii, intimatul reclamant a apreciat că nu există elemente care să susţină admiterea apelului formulat şi a solicitat menţinerea sentinţei pronunţate.

Examinând apelul de faţă, prin prisma criticilor formulate de apelant şi a prevederilor art. 466 şi urm. C. pr. civ., Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunţând o hotărâre temeinică şi legală, conformă cu probele de la dosar.

Analiza sentinţei apelate relevă faptul că în mod corect judecătorul sindic a reţinut săvârşirea faptelor reglementate de dispoziţiile 138 alin. 1, lit. a şi d din Legea nr. 85/2006.

Se reţine în primul rând că apărarea pârâtului apelant relevă incongruenţă întrucât acesta afirmă şi că la nivelul societăţii a fost repartizat profitul astfel că i-ar fi revenit dividende în sumă de ... lei, dar şi că dispoziţia de plată nr. ... care îl îndreptăţea să ridice suma cu acest titlu a rămas nevalorificată, cu toate că, totuşi, ar fi încasat ... de lei, bani ce i se cuveneau dat fiind că societatea a înregistrat  profit, profit care  a fost repartizat ca dividende deşi evidenţa contabilă nu susţine acest fapt.

Potrivit art. 67 din Legea nr. 31/1990 „Cota-parte din profit ce se plăteşte fiecărui asociat constituie dividend.

 (2) Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. (…)

(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.

(4) Dividendele plătite contrar dispoziţiilor alin. (2) şi (3) se restituie, dacă societatea dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască.”

Reiese că dividendele pot fi distribuite numai din profitul determinat, potrivit legii, adică profitul este distribuibil numai dacă îndeplineşte cerinţele legii.

Profitul trebuie să fie real, adică să se fi înregistrat un excedent, o sumă mai mare decât capitalul social, dar şi util, adică să reprezinte profitul rămas după satisfacerea în prealabil a unor exigenţe ale legii.

În cazul în care situaţia financiară anuală relevă că societatea a înregistrat profit, acesta va fi repartizat de către adunarea generală a asociaţilor pe destinaţiile legale: reîntregirea capitalului social, formarea fondului de rezervă, reinvestire prin majorarea capitalului social, distribuire de dividende către asociaţi.

Aşadar, dreptul asociaţilor la plata dividendelor este condiţionat de obţinerea profitului real şi util şi a hotărârii adunării generale a asociaţilor , care a aprobat situaţia financiară  anuală şi a stabilit dividendul, iar în lipsa respectării acestor cerinţe pretenţiile asociaţilor asupra dividendelor nu sunt susţinute.

În speţă apelantul pârât nu a putut prevala o hotărâre a adunării generale a asociaţilor prin care să fie repartizat profitul ca dividend, nici situaţia financiară nu relevă că ar fi fost efectuată repartizarea în condiţii legale, iar afirmaţia că în bilanţul depus s-au strecurat în fapt nişte erori nu este aptă să îi susţină pretenţiile în lipsa dovedirii acestui fapt cu alte mijloace de probă şi mai ales în contextul sus expus.

În consecinţă se reţine că apelantul pârât nu a probat că ar fi fost în drept să ridice suma recunoscută de ... de lei prin aducerea unor dovezi care să îi confirme dreptul de a încasa dividende în condiţiile legii, şi nici că nu a încasat suma imputată de către reclamanta intimată aşa cum se regăseşte în dispoziţia de plată.

Faptul că în contabilitate s-au înregistrat erori atât în ce priveşte înscrierea dreptului la a încasa dividende cât şi cu privire la emiterea şi valorificarea dispoziţiei de plată este nu  de natură să îi susţină apărarea pârâtului apelant, ci, dimpotrivă, aşa cum a reţinut şi judecătorul sindic, să conducă la admiterea cererii prin care s-a solicitat antrenarea răspunderii acestuia în considerarea incidenţei prevederilor art. 138 lit. 1 şi d din Legea nr. 85/2006.

Aşa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinţei apelate, în baza art. 480 Cod procedură civilă, Curtea a respins ca nefondat apelul.

Domenii speta

Spete similare