Plangere impotriva hotararii Comisiei judetene de fond funciar

Sentinţă civilă 939/2015 din 10.11.2015


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA NOVACI

Judeţul Gorj

Sentinţa civilă nr. 939/2015

Şedinţa publică de la 10 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE DS

Grefier PMG

Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanta MM împotriva pârâtului SIS, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar xx şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj, având ca obiect fond funciar. 

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 03 noiembrie 2015 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre însă instanţa, pentru a putea delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 10 noiembrie  2015, când în urma deliberării a pronunţat următoarea hotărâre:.

INSTANŢA

Asupra cauzei  civile de faţă, reţine următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă la data de 20.09.2013 sub nr. dosar xx/267/2013, reclamanta MM a chemat în judecată pe pârâţii  SIS,  Comisia Locală de Fond Funciar XX şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj,  solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.13428495 din 25.08.2003, T 7, P 90 pentru suprafaţa de 1300 mp teren livadă, cu vecinii: la N X, la S X, la R X, la V rest proprietate, precum şi a actelor premergătoare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, s-a arătat că reclamanta este moştenitoarea lui S şi DM împreună cu fratele său SI.

Că autorii lor au introdus în IAS Bumbeşti-Piţic suprafaţa de 2,003 ha, conform adeverinţei nr.1658 din 05.04.2004 a Consiliului Local XX, suprafaţă validată de Comisia Judeţeană Gorj.

Deşi suprafaţa luată de stat a fost validată în întregime, Comisia Locală XX a recurs la punerea în posesie ilegal a pârâtului şi eliberarea titlului de proprietate a cărui nulitate o solicită.

A mai arătat că în urma partajului cu fratele său, i-a revenit în lot terenul din litigiu, din pct. La Măr.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.III  din Legea 169/1997, modificată.

Pentru dovada acţiunii, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi testimonială,  depunând la dosar, în copie certificată conform cu originalul, adeverinţa nr.1158 din 05.04.2004 eliberată de Consiliul Local XX şi adeverinţa nr.1364 din 25.03.1991 eliberată de Primăria oraşului X,  titlurile de proprietate nr.1501540 din 05.02.2007 şi nr.1501541 din 05.02.2007, sentinţa civilă nr.xx din 15.10.2009 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr.XXX/267/2009.

La data de 04.10.2013 Comisia Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei.

La data de 07.10.2013 pârâtul SIS a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată. A invocat excepţia lipsei de interes a reclamantei, întrucât aceasta are eliberate acte de proprietate pe întreaga suprafaţă de teren validată, excepţie care a fost unită cu fondul în şedinţa publică din data de 5.11.2013, la care ulterior pârâtul a renunţat a o mai susţine.

A depus la dosar, în copie certificată conform cu originalul, titlul de proprietate nr.13426495 din 25.08.2003, procesul verbal de punere în posesie, HCJ nr.3020 din 18.02.2002 cu tabelul anexă, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr.48/10.03.2000, un act de vânzare din 1943.

La solicitarea instanţei, Comisia Locală de Fond Funciar XX a înaintat actele care au stat la baza titlurilor de proprietate eliberate reclamantei şi pârâtului.

Pe lângă proba cu înscrisuri, în cauză s-au încuviinţat probele testimonială şi cu expertiza topo.

Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 21 Ianuarie 2014.

Prin sentinţa civilă nr.xx din data de 11.02.2014, pronunţată în dosarul cu nr.xx/267/2013, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta MM domiciliată în oraşul Xi, sat.Xa, judeţul Gorj împotriva pârâţilor SIS domiciliat în oraşul X, sat. X, judeţul Gorj, Comisia Locală de Fond Funciar XX şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj şi obligată reclamanta la 1300 lei cheltuieli de judecată către pârâtul SIS

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelanta reclamantă MM, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului, s-a invocat caracterul incert al concluziilor expertizei în baza căruia s-a pronunţat o hotărâre ilegală, fără a intra în fondul cauzei, fără a se cerceta dacă există concordanţă între vecinătăţile din actul de vânzare cumpărare din 1943 şi vecinii din titlul de proprietate deoarece în terenul din actul de vânzare la răsărit figurează CC, iar în titlul de proprietate CC, la apus moşt GZ , iar în titlul de proprietate HI, în actul de vânzare figurează CP, iar în titlul de proprietate figurează PV, la miazăzi în actul de vânzare figurează MG, iar în titlul de proprietate MP.

A mai susţinut apelanta că terenul în litigiu i-a fost validat, că amplasamentul pârâtului nu poate fi amplasamentul la care ea este îndreptăţită, ci cel cuprins în actul de vânzare cumpărare invocat de pârât, care nu este identic cu cel din titlul său de proprietate.

A apreciat defectuoasă  motivarea legată de concordanţa actelor de proprietate cu actele primare, că în mod greşit a arătat expertul că nu se poate identifica amplasamentul terenului, din moment ce procesul verbal de punere în posesie eliberat apelantei nu a fost atacat, iar contractul de vânzare cumpărare invocat de pârât are alte vecinătăţi decât cele cuprinse în titlu. A susţinut astfel că probele administrate nu sunt concludente, că terenul în litigiu se află la aproximativ 100 m în diagonală faţă de terenul reclamantei.

Întrucât instanţa nu a intrat în cercetarea fondului, a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se stabili cu certitudine dacă pentru terenul ce face obiectul dreptului de proprietate actele de proprietate ale părţilor se suprapun şi să se stabilească cui a aparţinut acest teren, raportat şi la cererile de reconstituire.

Intimatul SIS a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, susţinând că i-a fost eliberat titlul de proprietate pentru amplasamentul cuprins în actul de vânzare cumpărare din anul 1943, iar confuzia apelantei vine din faptul că din expertiza topo efectuată în cauză rezultă că terenul este poziţionat faţă de punctele cardinale la nord est, că menţionarea vecinului CC în partea de este nu duce automat la concluzia că titlul a fost eliberat pe un amplasament greşit; că amplasamentul reconstituit aparţine autorului său rezultă şi din actul de proprietate al vecinului de la est CC, în actul acestuia fiind menţionat la apus pe R vânzătorul terenului intimatului.

S-a făcut referire la declaraţia dată de CS, martor însușit şi de reclamantă şi la cea a martorului ZI, subliniind în raport de aceste declaraţii că terenul se află în punctul Silişte şi nu La Măr; a invocat că apelanta nu a depus nicio dovadă cu privire la amplasament ci doar o filă de registru agricol, că împreună cu coindivizarul său a fost pusă în posesie pentru toate suprafeţele de tern conform legilor funciare; că instanţa de fond a soluţionat şi aspectul suprapunerii terenului, concluziile expertului fiind cp terenurile nu se suprapun, că în acelaşi sens s-a verificat şi aspectul suprapunerii cu ternul apelantei în urma ieşirii din indiviziune.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelanta a reiterat aspectele legate de neconcordanţa vecinătăţilor din titlul de proprietate contestat cu cele din actul de vânzare cumpărare şi în acest sens, neintrarea în fondul cauzei, susţinând că amplasamentul terenului contestat este cel cuvenit apelantei şi că raportul de expertiză nu este concludent asupra aspectelor disputate.

A apreciat că nu a fost lămurit aspectul cu privire la suprapunerea terenurilor reconstituite părţilor.

În rejudecare, după casare, cauza a fost înregistrată la data de 16.09.2014, sub număr xxx/267/2013*.

În şedinţa publică din data de 21 octombrie 2014, faţă de îndrumările deciziei de casare, instanţa a pus în discuţia părţilor efectuarea unei noi expertize care să lămurească pe deplin amplasamentul terenurilor reconstituite prin actele de proprietate părţilor în procedura legilor fondului funciar şi suplimentarea probatoriului testimonial, pentru lămurirea sub aspectul posesiei terenurilor de către părţi sau autorii acestora anterior deposedării, prin introducerea terenurilor în fostul IAS Bumbeşti-Piţic şi în ceea ce priveşte denumirea punctelor topografice, apărătorii părţilor, având cuvântul, fiind de acord.

În cauză, a fost administrată şi proba testimonială, fiind audiaţi în calitate de martori numiţii XX ( fila 51),XX fil.52) şi XX ( fil.53), declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosarul cauzei.

Raportul de expertiză dispus în cauză a fost întocmit de expertul PV, la data de 21 august 2015, iar împotriva acestuia reclamanta a formulat obiecţiuni care au fost admise în parte de către instanţă, iar răspunsul la obiecţiuni a fost depus la dosar la data de 13 octombrie 2015, onorariul de expert fiind achitat cu chitanţa nr.4410090/1 ( fila 19 din dosar).

Analizând excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea prezentei acţiuni invocată de către instanţă din oficiu, cu prioritate în baza dispoziţiilor art.248 Cod proc civ. reţine următoarele:

Una din condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie este interesul legitim, ce constă în folosul practic urmărit de către titularul acţiunii civile, instanţa reţine că acesta trebuie să fie născut şi actual, personal, direct şi legitim.

Reclamanta, prin cererea de chemare în judecată a cerut anularea titlului de proprietate emis pârâtului, precum şi actelor premergătoare acestuia, susţinând că respectivul titlu cuprinde şi suprafaţa de teren de 1300 m.p. livadă din punctul ,, La măr” ce i-a revenit acesteia în baza  partajului cu fratele SI, potrivit Sentinţei Civile  nr. XXX din data de 15.10.2009, pronunţată  de Judecătoria Novaci în dosar nr.XXX/267/2009, irevocabilă.

Reclamanta a indicat prin răspunsul la întâmpinare drept cauza de nulitate a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate, emise în favoarea pârâtului, dispoziţiile art.III lit.a(ii) din Legea nr.169/1997, respectiv că pârâtului i-a fost eliberat titlu de proprietate pe vechiul amplasament, deţinut de autorii săi, teren solicitat  în baza legilor fondului funciar de aceasta împreună cu fratele său cu respectarea termenului legal, amplasament liber la data solicitării adrestae comisiei locale.

Pe mai departe, instanţa reţine însă că reclamanta în cuprinsul cererii adresate instanţei, a arătat că întreaga  suprafaţa  de teren de care au fost deposedaţi autorii săi, SI (tatăl său) şi MD( bunicul matern)  de 2,003 ha,  a fost validată de comisia judeţeană, urmată de întocmirea documentaţiei necesare  de către comisia locală, inclusiv a procesului verbal de punere în posesie, documentaţie semnată fără obiecţiuni de către reclamantă şi ulterior  de eliberarea titlurilor de proprietate acesteia şi fratelui SI, având  nr.  1501540 din data de  05.02.2007 şi nr.  1501541 din data de  05.02.2007,  acte care, de asemenea, nu au fost  contestate ca nefiind corect emise.

Pe baza probatoriului administrat în cauză, mai constată instanţa că urmare a reconstituirii dreptului de proprietate şi a eliberării de titlurilor de proprietate în baza legilor fondului funciar, reclamanta şi fratele acesteia SI s-au partajat iar în urma partajului, potrivit Sentinţei Civile  nr. XXX din data de 15.10.2009, pronunţată  de Judecătoria Novaci în dosar nr.XXX/267/2009, irevocabilă, reclamantei i-a revenit, în lotul atribuit acesteia, fila 40 verso, dosar iniţial fond, după cum de altfel a şi susţinut, suprafaţa de teren de 1430 m.p. livadă  situat în tarla 7 parcela 89, pct. 7.

Potrivit art. III alin.2 din Legea nr.169/1997 nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţionala pentru Reconstituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, astfel pentru a  putea solicita constatarea nulităţii titlului de proprietate eliberat pârâtului, reclamanta trebuind să facă dovada unui interes legitim prin solicitarea de constatare a nulităţii parţiale a titlului de proprietate eliberat pârâtului.

 În cauză, cercetarea existenţei interesului  reclamantei în formularea prezentei acţiunii trebuie să pornească de la obiectul cererii de chemare în judecată, iar îndeplinirea acestei condiţii va trebui să se raporteze la finalitatea ipotezei admiterii acestei cereri şi a rezultatului practic  pe care îl poate obţine reclamanta prin constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate al pârâtului, aceasta neputând însă intra ca efect al constatării nulităţii titlului de proprietate în posesia suprafeţei de  1300 m.p., în condiţiile în care aşa cum a susţinut şi cum a reieşit din probatoriul administrat  în cauză, reclamantei şi fratelui acesteia le-a fost reconstituită în proprietatea întreaga suprafaţă de teren solicitată  în baza legilor fondului funciar iar cu privire la actele funciare întocmite nu au avut vreo obiecţie nici la momentul întocmirii acestora şi nici ulterior, reclamanta şi fratele acesteia chiar înţelegând să se partajeze cu privire la toate terenurile reconstituite.

Mai mult deşi pretinde că pârâtul ocupă amplasamentul avut de autorii săi în punctul ,,La măr,,, din întregul probatoriu administrat în cauză, expertize şi  depoziţii martori audiaţi a rezultat că  terenul în litigiu, deţinut de pârât este situat în punctul  ,,Sălişte,, şi nu ,,La măr,,,

Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză, în rejudecare de către expert PV instanţa reţine că  între terenul ce i-a revenit, în lotul atribuit reclamantei prin partaj, în suprafaţa de 1430 m.p. livadă  situat în tarla 7 parcela 89, pct. 7 şi cel deţinut de către pârât în baza titlului de proprietate a cărui nulitate parţială se solicită a se constata nu există suprapunere  cele 2 terenuri fiind situate în aceeaşi tarla, dar având  numărul de parcelă diferit.

Reclamanta prin notele de şedinţă depuse la dosar şi-a justificat interesul prin  acţiunea în revendicare a respectivului teren deţinut de pârât, şi care face obiectul dosarului nr.  XXX/267/2013, pe rolul Judecătoriei Novaci, suspendat până la soluţionarea prezentului dosar, interesul său fiind material, revendicarea terenului respective, scopul fiind acela  de a preveni încălcarea unui drept subiectiv şi a evita respingerea acţiunii în revendicare.

Instanţa constată că nici motivele invocate de către reclamantă prin intermediul concluziilor scrise,  mai sus arătate nu fac ca interesul acesteia să îndeplinească  condiţiile de a fi  născut şi actual, personal, direct şi legitim, întrucât admiterea acţiunii aşa cum s-a mai arătat în condiţiile în care reclamantei i-au fost reconstituite toate suprafeţe de teren solicitate,  nu a înţeles să conteste actele întocmite de comisiile cu atribuţii în material fondului funciar, în special procesele verbale de punere în posesie, iar expertul numit în cauză a identificat suprafaţa de 1400 m.p. ca fiind diferită de cea  atribuită pârâtului, situată în aceeaşi tarla dar având numărul de parcelă diferit, între  cele 2 terenuri neexistând suprapunere, nu ar avea efect direct în patrimoniul reclamantei,  nefiind  justificată natura personală şi directă a interesului. Astfel, ipotetic, prin admiterea prezentei cereri, în patrimoniul acestora nu se produce vreo modificare, ci se creează doar potenţialul câştigării acţiunii în revendicare formulată de aceasta înregistrată sub nr. de dosar XXX/267/2013, pe rolul Judecătoriei Novaci, cum de altfel a şi susţinut, ceea ce valorează o condiţie suspensiva potestativa simplă, şi face ca interesul sa nu fie direct.

În condiţiile în care reclamata nu poate pretinde încălcarea vreunui drept propriu ca urmare a emiterii titlului de proprietate a cărui nulitate o invocă, pentru motivele anterior reţinute, condiţia interesului în acţiunea având un astfel de obiect nu poate fi apreciată ca îndeplinită, motiv pentru care fiind găsită întemeiată excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea prezentei acţiuni, invocată de instanţă din oficiu, instanţa urmează să o admită, cu consecinţa respingerii acţiunii promovate de către reclamantă ca lipsită de interes.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată instanţa reţine că potrivit art. 453 Cod proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat procesul, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, la baza obligaţiei de restituire stând tocmai culpa procesuală a părţii care a pierdut procesul.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată,  însă având în vedere că acţiunea acesteia a fost respinsă, nefiind îndeplinit conţinutul normei anterior menţionate, pârâtul nepierzând procesul,  cererea acesteia urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pârâtul la rândul său a solicitat obligarea  reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, în toate ciclurile procesuale, constând în contravaloarea onorariu de expert şi onorariu de avocat, conform înscrisurilor depuse la dosar, cerere care având în vedere că reclamanta a pierdut procesul urmează să fie admisă iar reclamanta să fie obligată la plata către pârâtul SIS a sumei de 1900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea acţiunii,  invocată de instanţă din oficiu.

Respinge, ca lipsită de interes, acţiunea civilă ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate emis în baza legilor fondului funciar, formulată de reclamanta MM, domiciliată în oraşul X, sat. X, judeţul Gorj în contradictoriu cu pârâţii SIS, domiciliat în oraşul X, sat. X, judeţul Gorj, Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar XX, cu sediul în X judeţul Gorj şi  Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de  Proprietate Privată Asupra Terenurilor Gorj, cu sediul în Tg-Jiu, str.Victoriei, nr.1-2 jud. Gorj.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă reclamanta la plata către pârâtul SIS a sumei de 1900 lei, cheltuieli de judecată.

Ia act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la sediul Judecătoriei Novaci.

Pronunţată în şedinţa publică de azi, 10 noiembrie 2015.

Preşedinte,

DSGrefier,

PMG

Red./tehnored  Ş.D.

Tehnored.F.E.

Ex.5/10 decembrie 2015