Încuviinţare executare silită

Încuviinţarea executării silite prin poprire în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit/garanţie personală/ipotecă mobiliară/imobiliară şi accesorii. simpla  menţiune cu privire  la poprire  fără arătarea terţului poprit, nu poate conduce la concluzia competenţei executorului judecătoresc ce a formulat cererea.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.03.2016 sub număr ../288/2016, petentul  BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC  …a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite prin poprire în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit/garanţie personală/ipotecă mobiliară/imobiliară şi accesorii nr. ../28.05.2009, pentru realizarea obligaţiilor cuprinse în titlu până la concurenţa sumei de 2119,60 lei, reprezentând credit principal, dobânzi şi penalităţi, la care se vor adăuga cheltuielile de executare efectuate până la recuperarea integrală debitului, privind pe creditorul ….. prin reprezentant convenţional SPARL …. şi pe debitoarea C.D.

În dovedirea cererii petentul a depus la dosar înscrisuri, iar în drept a invocat dispoziţiile art. 651 alin 3, art. 666, art. 652 corob. cu art. 782 alin 1 şi 2 Cpc.

Prin încheierea nr… din data de 08 aprilie 2016  pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea, a fost respinsă  cererea de încuviinţare a executării silite.

S-au reţinut următoarele de către instanţa de fond:

Cererea de încuviinţare a executării silite trebuie analizată raportat la regulile de stabilire a competenţei teritoriale a executorului, potrivit art. 652 alin. (1) CPC, şi la înscrisurile anexate la cererea de încuviinţare a executării silite.

 Astfel, dacă creditoarea a sesizat un executor judecătoresc din circumscripţia unei alte curţi de apel decât cea în circumscripţia căreia se află domiciliul debitorului, trebuie făcută dovada, odată cu cererea de încuviinţare a executării silite, că debitorul deţine bunuri mobile sau imobile situate în circumscripţia curţii de apel în raza căreia îşi desfăşoară activitatea executorul sesizat, sau, în cazul popririi, trebuie să ofere date certe cu privire la existenţa unui terţ poprit în raza sa de competenţă.

Simpla menţiune cu privire la poprire, fără arătarea terţului poprit, fără a oferi un minim de mănunchi probatoriu cu privire la faptul că o persoană sau orice altă entitate este debitorul debitorului urmărit, mecanism specific popririi, nu poate induce concluzia competenţei executorului judecătoresc şi, astfel,  atrage respingerea cererii în temeiul art. 666 alin. 5 pct. 1 din C.p.c.

O atare concluzie se impune deoarece regula în materia competenţei executorului se extrage în funcţie de competenţa instanţei de executare, respectiv după domiciliul sau sediul creditorului sau debitorului. Norma de la art. 782 alin. 1  C.p.c., care atribuie executorului competenţă alternativă, este de excepţie şi, astfel, existenţa anume a terţului poprit, însăşi calitatea sa şi locul situării sediului său trebuie să reiasă anume din înscrisuri doveditoare ataşate cererii de încuviinţare.

Cum, în cauză, executorul judecătoresc nu a adus nicio dovadă în sensul celor ce preced, instanţa, constatându-i necompetenţa teritorială, a respins cererea de încuviinţare a executării silite, nefiind, astfel, întemeiată.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditorul - prin reprezentant legal SPARL ….susţinând că este  nelegală şi netemeinică.

În motivarea apelului s-a arătat că BEJ … este competent  să  declanşeze executarea silită prin poprire pentru debitorii  care domiciliază în raza  Curţii de Apel Bucureşti.

 Analizându-se apelul, tribunalul  a constatat  că este nefondat şi a fost respins  pentru următoarele considerente:

Debitorul menţionat în cererea de încuviinţare a  executării silite a încheiat un contract de împrumut cu creditorul iniţial …. IFN SA- instituţie financiară nebancară şi  ca urmare a nerespectării de către debitor a ratelor de plată stabilite prin contract , creditorul a cesionat contractul de împrumut creditorului subsecvent …..

Creditorul subsecvent a declanşat procedura executării silite, susţinând că ratele creditului nu au fost achitate la scadenţă.

Cererea de încuviinţare a executării silite a fost respinsă de instanţa de fond , reţinându-se că executorul judecătoresc  nu a arătat terţul poprit , astfel că nu se poate induce concluzia competenţei executorului judecătoresc.

Conform art. 782 C.pr.civ., poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un  executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul sau terţul poprit.

În cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice,  competenţa aparţine executorului judecătoresc  al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel de  la domiciliul sau sediul debitorului, ori după caz de la sediul principal  sau de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul şi-a deschis contul.

Dacă debitorul are mai multe conturi deschise, competenţa pentru înfiinţarea popririi  asupra tuturor conturilor aparţine executorului judecătoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise.

Cererea de încuviinţare a executării silite ce a făcut obiectul prezentului dosar a fost analizată  raportat la regulile de stabilire a competenţei teritoriale a executorului potrivit art. 652  alin. 1 C.pr.civ..

În speţă, corect a reţinut instanţa de fond că  nu s-au produs  dovezi  în sensul că debitorul deţine bunuri mobile sau imobile situate în circumscripţia curţii de apel în raza căreia îşi desfăşoară  activitatea executorul sesizat şi nici nu s-au oferit date certe  cu privire al existenţa unui terţ poprit în raza sa de competenţă.

Aşa cum corect a reţinut instanţa de fond,  simpla  menţiune cu privire  la poprire  fără arătarea terţului poprit, nu poate conduce la concluzia competenţei executorului judecătoresc ce a formulat prezenta cerere.

De altfel, este necesară indicarea  numelui terţului poprit şi a sediului acestuia nu doar după  încuviinţarea executării silite, deoarece, pe de o parte, pentru că dispoziţiile legale referitoare la competenţa executorului în cazul popririi  sunt clare,  iar pe de altă parte BEJ  nu poate fi considerat în imposibilitate, dat fiind că acesta poate interoga instituţii de credit şi anterior încuviinţării executării  silite şi de  asemenea pot să-i fie  furnizate relaţii în acest sens chiar de către creditor.

Cum în cauză executorul judecătoresc nu a dus nicio dovadă în sensul existenţei vreunui terţ poprit pe raza de competenţă a BEJ solicitat, în mod temeinic şi  legal instanţa de fond a constatat că acesta este necompetent teritorial şi a  respins cererea de încuviinţare a executării silite.

În consecinţă, apelul  formulat nu este  fondat, astfel că, în baza  dispoziţiilor art. 480 C.pr.civ, tribunalul a respins apelul.

Domenii speta

Spete similare