Divorţ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 967/23.10.2008

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Segarcea, reclamantul M.M. a chemat în judecată pe pârâta M.V.C., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părţi, din culpa pârâtei, reluarea de către pârâtă a numelui avut anterior căsătoriei, încredinţarea către el, spre creştere şi educare, a minorelor rezultate din căsătoria părţilor şi obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea acestora. 

În ceea ce priveşte motivele de divorţ, reclamantul arată că despărţirea în fapt de soţia sa a survenit în luna octombrie 2007, când aceasta a părăsit domiciliul conjugal, plecând în străinătate, iar cu toate demersurile lui telefonice de a relua convieţuirea, pârâta a refuzat să revină acasă. Reclamantul a mai precizat că pârâta a mai părăsit domiciliul şi în vara anului 2007.

Pârâta a formulat cerere reconvenţională, solicitând încredinţarea către ea a minorelor rezultate din căsătoria părţilor

Analizând acţiunea introductivă şi cererea reconvenţională cu a cărei judecată a fost investită şi probele administrate în cauză, instanţa a reţinut următoarele:

Părţile s-au căsătorit la data de xxx, din această căsătorie rezultând minorele M.I.L şi M.R.A. 

Din declaraţia martorei M.A. instanţa a observat că despărţirea în fapt a părţilor s-a datorat atitudinii culpabile a reclamantului, care a început, în toamna anului 2007, o relaţie extraconjugală cu numita M.C., fapt care a determinat-o în mare măsură pe pârâtă să plece în Italia, de unde  a mai revenit o singură dată, la domiciliul conjugal, pe care apoi l-a părăsit la intervenţia numitei MC.

Din declaraţiile celorlalţi doi martori, Ş.G. şi Z.C., instanţa nu a identificat vreun motiv temeinic de natură a  justifica atitudinea culpabilă a unuia sau altuia dintre soţi în relaţiile de căsătorie, aspectele relatate de acestea fiind percepute în mod indirect şi deosebit de evazive.

În această situaţie, faţă de probatoriul administrat, instanţa nu a putut identifica nicio culpă a pârâtei în destrămarea relaţiilor de căsătorie, astfel că, în lipsa unei cereri reconvenţionale prin care să se solicite desfacerea căsătoriei dintre părţile cauzei, a respins acţiunea civilă cu a cărei soluţionare a fost investită, soluţie ce rezultă din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 617 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

În ce priveşte cererea reconvenţională formulată de pârâtă, aceasta a fost respinsă, ca urmare a respingerii acţiunii introductive.

Domenii speta

Spete similare