Plângere contravenţională

DOSAR NR. 1994/304/2007

Obiect: plângere contravenţională

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Segarcea, petentul O.N. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Postul de Poliţie V.S., anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei seria AY nr. 3188689, întocmit la data de 11.11.2007.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 1.000 lei de către un agent de poliţie din cadrul intimatului, reţinându-se în sarcina sa săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 11 lit. b din HG nr. 661/2001, respectiv comercializarea de produse agroalimentare fără a poseda certificat de producător.

Totodată, petentul a mai menţionat că, în opinia sa, nu se face vinovat de săvârşirea presupusei contravenţii invocate de agentul constatator, deoarece desfăşoară activităţi economice ca persoană fizică autorizată, în baza autorizaţiei nr. 37/09.02.2007 eliberată de Primăria comunei V.S. şi a certificatului de înregistrare având numărul F16/84/12.02.2007 eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj.

În acelaşi timp, petentul a mai arătat că la data sancţionării sale contravenţionale i-a fost ridicată de agentul constatator o baniţă din lemn, prinsă cu trei cercuri metalice pe exterior, indicându-se ca temei legal dispoziţiile art. 98 Cpp, întocmindu-se un proces verbal anexat celui de contravenţie, măsură pe care o consideră la fel de abuzivă ca şi aplicarea amenzii contravenţionale.

Pentru dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar, în original, procesul verbal de constatare a contravenţiei, şi în copie, autorizaţia şi certificatul de înregistrare anterior menţionate, precum şi un aviz de însoţire a mărfii pentru cantitatea de 400 kg porumb din data de 11.11.2007 solicitând încuviinţarea probei cu martori.

Din oficiu, instanţa a dispus audierea martorului menţionat în procesul verbal de constatare a contravenţiei.

Analizând starea de fapt, aşa cum a fost prezentată de agentul constatator, prin raportare la conţinutul plângerii contravenţionale, înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi declaraţia martorului audiat instanţa a constatat următoarele:

În data de 11.11.2007, în târgul de săptămână din comuna V.S., petentul a vândut o cantitate de porumb fără a deţine certificat de producător, fiind sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 1.000 lei, agentul constatator considerând că acesta a săvârşit contravenţia prevăzută de art. 10 lit. d din HG nr. 661/2001, respectiv „comercializarea produselor agroalimentare de către persoane care nu au certificat de producător eliberat în condiţiile prezentei hotărâri“. Cu aceeaşi ocazie, petentului i-a fost ridicată, în temeiul art. 98 din Codul de procedură penală, o baniţă folosită la măsurarea cantităţilor de cereale vândute, fiind întocmit în acest sens un proces verbal .

Instanţa a constatat că petentul desfăşoară activităţi independente din clasa CAEN 0111- Cultivarea cerealelor, fiind deţinătorul autorizaţiei nr. 37/09.02.2007 eliberată de Primăria comunei V.S., în baza Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, şi a certificatului de înregistrare având numărul F16/84/12.02.2007 eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Dolj. Procedând în acest mod, petentul a respectat întocmai dispoziţiile art. 4 din acest act normativ, care dispun imperativ că „persoana fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţia familială trebuie să deţină autorizaţia şi certificatul de înregistrare eliberate în condiţiile prezentei legi“.

Din analiza întregului conţinut al Legii nr. 300/2004 se desprinde fără echivoc concluzia că subiecţii vizaţi de aceasta, care derulează activităţi economice independente, nu au nevoie de deţinerea unui certificat de producător, eliberat în condiţiile HG nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, deoarece îndeplinirea condiţiilor necesare pentru eliberarea acestuia este verificată la un nivel mult mai riguros în procedura de eliberare a autorizaţiei de funcţionare. În acest context, este de precizat faptul că Legea nr. 300/2004 a fost adoptată în cadrul eforturilor legislative de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană, în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, din acest punct de vedere HG nr. 661/2001 apărând ca abrogată implicit prin intrarea în vigoare a noului act normativ.

Faţă de cele mai sus expuse, instanţa a apreciat că plângerea contravenţională cu a cărei judecată a  fost investită este întemeiată, astfel că a  admis-o, a anulat procesul verbal de constatare a contravenţiei seria AY nr. 3188689, întocmit la data de 11.11.2007 de către intimat, exonerând pe petent de plata amenzii contravenţionale aplicate.

Relativ la măsura ridicării instrumentului de măsurare baniţă, cu care petentul proceda la măsurarea cantităţilor de porumb vândute, instanţa a arătat că aceasta încalcă grav dreptul de proprietate al acestuia asupra respectivului instrument, drept recunoscut şi ocrotit de dispoziţiile art. 44 din Constituţie, precum şi de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Ab initio, instanţa a amintit că baniţa constituie o veche unitate de măsură de capacitate pentru cereale, de valoare diferită după epoci şi regiuni, dar în general egală cu 20 ocale (adică 0,215 hl în Moldova, 0,339 hl în Ţara Românească), de la introducerea sistemului metric, numindu-se de obicei astfel măsura de 20 litri, fără a exista un standard reglementat legal în acest sens.

Vânzările de cereale efectuate în târguri se realizează, conform cutumei, cu acest instrument de măsură, preţul fiind negociat pentru unitatea de măsură pe care cumpărătorul are posibilitatea de a o vedea, fiind liber să aprecieze dacă preţul îi convine sau nu, fără a fi îndreptăţit să considere că respectivul instrument de măsură este standardizat la o anumită dimensiune.

În ce priveşte temeiul de drept indicat de agentul constatator pentru ridicarea baniţei, respectiv art. 98 din Codul de procedură penală, care dispune că: „Reţinerea şi predarea corespondenţei şi a obiectelor

(1) Instanţa de judecată, la propunerea procurorului, în cursul urmăririi penale, sau din oficiu, în cursul judecăţii, poate dispune ca orice unitate poştală sau de transport să reţină şi să predea scrisorile, telegramele şi oricare altă corespondenţă, ori obiectele trimise de învinuit sau inculpat, ori adresate acestuia, fie direct, fie indirect.

(1^1) Măsura prevăzută în alin. 1 se dispune dacă sunt întrunite condiţiile arătate în art. 91^1 alin. 1 şi potrivit procedurii acolo prevăzute.

(1^2) Reţinerea şi predarea scrisorilor, telegramelor şi a oricăror alte corespondenţe ori obiecte la care se referă alin. 1 pot fi dispuse, în scris, în cazuri urgente şi temeinic justificate şi de procuror, care este obligat să informeze de îndată despre aceasta instanţa.

(2) Corespondenţa şi obiectele ridicate care nu au legătură cu cauza se restituie destinatarului.“ , instanţa a constatat că acesta nu are nicio legătură cu presupusa contravenţie ori cu bunul ridicat. Mai mult, agentul de poliţie nici măcar nu avea competenţa legală de a lua, în baza temeiului de drept indicat, respectiva măsură, fiind de observat că aceasta aparţinea numai judecătorului sau procurorului.

În concluzie, apreciind neîntemeiată, chiar abuzivă, măsura ridicării baniţei, instanţa a dispus restituirea acesteia către petent.

Împotriva sentinţei pronunţate nu a fost declarat recurs.

Domenii speta

Spete similare