Plângere contravenţională. Soluţie de respingere

JUDECĂTORIA SINAIA

România, Sinaia, Aleea Dreptăţii, nr.l, jud.Prahova Tel.0244/310951,fax.0244/310952

Nr.l5/A/04.01.2013

Către,

TRIBUNALUL PRAHOVA

In atenţia d-nei Vicepreşedinte,

Judecător ALINA IONELA ANTON PAVEL

In vederea aplicării prevederilor nr.26/5 din Hotărârea nr.387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, vă transmitem alăturat, în conformitate cu planificarea lunară corespunzătoare anului 2012, hotărârile relevante din punctul de vedere al problemei de drept soluţionate în cadrul Judecătoriei Sinaia, pentru luna decembrie 2012.

Cu aleasă consideraţie,

PREŞEDINTELE JUDECĂTORIEI, PETROSINA-MĂDĂLINA GRAURE

Judecătoria Sinaia

Judecător PETROSINA-MĂDĂLINA GRAURE

DREPT CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1066 din data de 19.10.2012 Dosar nr. 1331/310/2012

Domeniu asociat: Contraven?ii. Închisoare contravenţională. Titlul: Plângere contravenţională. Soluţie de respingere

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 1331/310/2012 petentul M. A. F. în contradictoriu cu intimatul IJP PRAHOVA a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie seria .. nrîncheiat la data de 02.06.2012 de agent constatator din cadrul Poliţiei Staţiunii Sinaia, prin care a fost sancţionat contravenţional cu amendă, întrucât a condus auto marca Ford cu număr de înmatriculare , pe DN1 , km 121+700 m, pe raza oraşului Sinaia, fară a purta centură de siguranţă.

A mai arătat petentul că în raport şi de disp. art.16 pct.7 din OG nr.2/2001, agentul constatator era obligat să-i aducă la cunoştinţă dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, iar acest lucru nu s-a întâmplat, precum şi că agentul constatator nu a respectat disp. art.19 pct.l din OG nr.2/2001 de a consemna în procesul verbal un martor care să ateste cele întâmplate.

In dovedirea plângerii petentul a depus la dosar înscrisuri: copia actului de identitate, copia procesului verbal de constatare a contravenţiei.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că în conformitate cu prevederile art.109 al.l din OUG nr. 195/2002, abaterea contravenţională a fost constatată cu propriile simţuri, aşa cum rezultă din raportul agentului constatator.

In legătură cu nerespectarea disp.art.16 alin.7 din OG nr.2/2001, intimatul a arătat că atâta timp cât petentul a refuzat să semneze şi să primească o copie a actului sancţionator, rezultă în mod evident faptul că poliţistul rutier nu a avut ce fel de obiecţiuni să consemneze în cuprinsul procesului verbal de contravenţie.

In ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor art.19 al.l din OG nr.2/2001, intimatul a învederat că acest aspect nu este de natură a afecta legalitatea procesului verbal de constatare a contravenţiei, act administrativ unilateral, de autoritate întrucât motivele de nulitate absolută sun prevăzute în disp.art.17 din OG nr.2/2001, iar pe de altă parte toate celelalte cazuri de nulitate ce se pot desprinde din cuprinsul acestei ordonanţe, sunt cauze de nulitate relativă, anularea actului intervenind doar în condiţiile dovedirii unei vătămări, care să curgă din viciul constatat şi care nu poate fi înlăturat decât prin anularea actului, ori, petentul nu a făcut dovada acestei vătămări.

In dovedirea susţinerilor sale intimatul a depus la dosar fişa de evidenţă auto a contravenientului şi raportul întocmit de agentul constatator.

Petentul nu a solicitat administrarea altor probe în dovedirea plângerii.

Din examinarea probatoriului administrat instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie contestat seria ... nr.... încheiat la data de 02.06.2012, petentul a fost sancţionat cu amendă în valoare de 140 lei pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art.108 al.l din OUG. 195/2002, constând în aceea că la data de 02.06.2012, ora 10,15  petentul s-a deplasat cu autoturismul marca Ford cu număr de înmatriculare, pe DN1 , km 121+700 m, pe raza oraşului Sinaia, fără a purta centură de siguranţă.

In cuprinsul procesului verbal de contravenţie s-a menţionat contravenientul : "refuză să semneze", ceea ce dovedeşte că agentul constatator a respectat dispoziţiile art.16 alin.7 din OG 2/2001 privind obligaţia de a aduce la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare.

Prin urmare va fi respinsă susţinerea privind nulitatea procesului-verbal întemeiată pe nerespectarea acestor dispoziţii legale.

Se reţine pe de altă parte că nerespectarea acestor prevederi legale atrage nulitatea relativă şi nu nulitatea absolută a procesului verbal cum s-a statuat prin decizia de îndrumare nr. XXII din 19 martie 2007 a Î.C.C.J.

Încălcarea prevederilor art. 19 din OG 2/2001 privind confirmarea refuzului contravenientului de a semna procesul verbal de contravenţie de către un martor constituie de asemenea un motiv de nulitate relativă, potrivit interpretării date prin aceeaşi decizie de îndrumare, anularea actului intervenind doar în condiţiile dovedirii unei vătămări, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

Ori, petentul, care a confirmat că a fost de faţă la momentul întocmirii procesului verbal pe care a refuzat să-1 semneze, nu a dovedit şi nici măcar nu a arătat în ce fel a fost vătămat prin lipsa confirmării de către un martor a refuzului său de a semna procesul verbal, anularea actului intervenind doar în condiţiile dovedirii unei vătămări.

Analizând şi din oficiu modul în care a fost întocmit procesul verbal de contravenţie, în conformitate cu prevederile art. 34 alin.l din OG 2/2000, instanţa reţine că procesul-verbal de contravenţie este legal întocmit, neexistând motive de nulitate absolută, care să fie invocate din oficiu.

Se apreciază însă că procesul verbal de contravenţie este însă şi temeinic, săvârşirea faptelor reţinute în cuprinsul acestuia fiind dovedită cu procesul-verbal de contravenţie întocmit de către agentul constatator, prin reţinerea faptelor constatate de acesta prin propriile simţuri.

Procesul-verbal de contravenţie astfel întocmit, cu respectarea condiţiilor de formă, prev. de art. 17 din OG.2/2001 care sunt sancţionate cu nulitatea absolută şi fără a atrage vătămarea petentului prin încălcarea unora din dispoziţiile care atrag nulitatea relativă, face deplină dovadă împotriva petentului chiar dacă acesta a refuzat să-1 semneze.

De asemenea, se mai reţine că nu toate faptele contravenţionale sunt constatate prin mijloace tehnice, iar în speţă nu se regăseşte ipoteza constatării săvârşirii faptei contravenţionale prin mijloace tehnice.

In condiţiile în care petentul a susţinut altceva, trebuia să facă dovada susţinerilor sale în temeiul art. 1169 cod civil, ceea ce nu s-a realizat în cauză, iar prezumţia de autenticitate acordată de lege procesului verbal de contravenţie legal întocmit, deşi prezumţie relativă, nu a fost în nici un fel răsturnată de petent.

Se reţine că o astfel de apreciere a probelor şi a actului administrativ contravenţional nu contravine prezumţiei de nevinovăţie, întrucât prin aprecierea prezumţiei de veridicitate a actului constatator s-a dovedit vinovăţia petentului, CEDO apreciind în cauza Salabiaku contra Franţei că prezumţia de veridicitate poate opera până la limita în care prin aplicarea ei nu s-ar ajunge în situaţia în care persoana învinuită ar fi pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate .

Ori petentul a avut posibilitatea să administreze orice probă în contra procesului verbal de contravenţie, ceea ce nu s-a realizat în cauză.

Apreciind faţă de cele arătate că petentul a săvârşit întocmai contravenţia reţinută în sarcina sa şi că procesul verbal de contravenţie este temeinic şi legal întocmit, în temeiul art. 33 şi 34 din OG nr. 2/2001, instanţa va respinge plângerea ca neîntemeiată cu privire la toate aspectele semnalate şi va menţine procesul-verbal de contravenţie ca temeinic şi legal.

Judecătoria Sinaia

Judecător RUXANDRA POPESCU

DREPT PENAL

SENTINŢA PENALĂ NR. 151 din data de 30 octombrie 2012

Dosar nr.1525/310/2011

Domeniu asociat: ÎNŞELĂCIUNE

Titlul: infracţiunea de înşelăciune bilete la ordin .

Soluţie de achitare in baza art. 11 pct.2 lit. a Cod proc. penală rap. la art. 10 lit. d Cod pr. penală .

La data de 13.07.2011, a fost înregistrat pe rolul acestei instanţe dosarul nr. ... al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia împreună cu rechizitoriul întocmit în acest dosar prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatei B. I. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii şi prin folosire de mijloace frauduloase în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

S-a reţinut in sarcina inculpatei faptul că aceasta, în calitate de administrator împuternicit al S.C. G. S.R.L. Bucureşti a emis în perioada 02.11.2009-09.03.2010 un număr de 2 bilete la ordin şi a preluat executarea altor 6 bilete la ordin, emise anterior cesiunii de părţi sociale, în numele şi pe seama acestei societăţi pentru stingerea unor obligaţii contractuale comerciale de plată a preţului unor mărfuri achiziţionate, în beneficiul S.C. E. R. S.R.L. Azuga, ascunzând realitatea referitoare la seriozitatea investitorului cipriot (companie de tip off-shore) pe care îl reprezenta în a fi interesat de bunul mers al societăţii, astfel încât să fie în măsură să plătească la termene datoriile acumulate atât înainte cât şi după cesiune, în scopul de a obţine un folos material injust, cauzând astfel un prejudiciu de 116.378,87 lei.

In raport de materialul probator administrat în cauză, respectiv: procesul-verbal de acte premergătoare , adresele S.C. E. R. S.R.L. Azuga de sesizare şi de constituire ca parte civilă în proces , biletele la ordin în litigiu însoţite de justificările de refuz , înscrisurile referitoare la relaţia contractuală dintre cele două părţi,declaraţiile martorilor C. F. J., T. P. , M. (fosta C.) M. A. , D. D. L. , B. R. D. \ adresele de furnizare informaţii ale ORC Bucureşti şi anexele acestora, adresele de furnizare informaţii ale Raifeissen Bank S.A. Bucureşti şi anexele acestora , copie de pe cazierul judiciar al inculpatei, declaraţiile martorilor B. C. A., M. A., înscrisuri de la ORC de pe lângă Tribunalul Bucureşti, înscrisuri comunicate de Tribunalul Bucureşti - coroborate in sensul disp. art. 69 Cod pr. penală cu declaraţiile inculpatei depuse la dosar prin apărătorul său ales - instanţa constată :

In cursul lunii septembrie a anului 2009, în baza unor relaţii comerciale de afaceri datând din anul 2007 şi al contractului comercial de vânzare-cumpărare nr. .../15.01.2008, între persoana vătămată S.C. E. R. S.R.L. Azuga, în calitate de vânzător şi S.C. G S.R.L. Bucureşti, în calitate de cumpărător, au intervenit operaţiuni juridice de achiziţionare mărfuri în valoare totală de 116.378,87 lei , care au fost livrate în locurile şi la termenele convenite, pentru plata cărora au fost emise un nr. de 8 bilete la ordin in perioada 02.11.2009 - 16.12.2009 .

Dintre acestea un număr de 6 au fost semnate de B. C. A., fiind emise la datele de 02.11.2009 , 16.11.2009 şi 08.12.2009 cu scadenţa in lunile ianuarie-februarie 2010 , iar 2 dintre aceste instrumente de plată au fost semnate de către inculpata B. L, ambele fiind emise la data de 16.12.2009 , cu scadenţa in luna martie 2010.

Scadenţele obligaţiilor de plată ce trebuiau stinse prin decontarea respectivelor bilete la ordin se împlineau la 90 de zile de la data livrării, conform art. 5 din contract.

La scadenţă instrumentele de plată au fost introduse în circuitul bancar, ocazie cu care au fost refuzate la decontare de către Raiffeisen Bank Bucureşti pentru motivul lipsei totale de disponibil în contul trăgătorului.

Pe cale de consecinţă, persoana vătămată S.C. E. S.R.L. Azuga s-a adresat organului de urmărire penală şi s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma anterior menţionată, respectiv 116.378,87 lei.

Din verificările întreprinse a rezultat că M. A., D. D. L. şi B. R. D. au fost asociaţi şi deţinători de părţi sociale în cadrul S.C. G. S.R.L. Bucureşti, până la data de 11.12.2009.

B. C. A. a semnat instrumentele de plată în calitate de director general în cadrul societăţii, funcţie deţinută până în luna ianuarie 2010, iar M. A. a apărut în relaţia de afaceri cu partea civilă ca persoană de contact dintre societăţi, prin intermediul căruia se purtau discuţiile referitoare la comenzi şi cantităţile de mărfuri ce trebuiau ulterior livrate, fără a fi împuternicit în vreun fel în acest sens de organele executive ale societăţii.

S-a mai stabilit că în perioada emiterii biletelor la ordin administratori împuterniciţi ai firmei comunicaţi şi înregistraţi în evidenţele ORC Bucureşti au fost pe rând numitul V. I., între 08.10.2009 şi 15.12.2009 şi inculpata B. I. de la 11.12.2009 până în prezent.

In data de 11.12.2009 între asociaţii S.C. G. S.R.L. Bucureşti şi I. H. LTD - persoană juridică cipriotă, reprezentată de inculpata B. I., cetăţean al Republicii Moldova, s-a încheiat convenţia de cesiune de părţi sociale autentificată sub nr. ..../11.12.2009 la BNP C. I. A. - Bucureşti prin intermediul căreia această din urmă entitate a devenit unicul deţinător de părţi sociale al societăţii susmenţionate. La data autentificării actului s-a achitat de către societatea cipriotă prin reprezentant suma de 50.000 Euro celor trei asociaţi ai SC G.SRL, astfel : lui D.D.L. 25.000 Euro , lui B.R.D. 20.000 Euro şi lui M.A 5.000 Euro.

Convenţia de cesiune prevedea că societatea cipriotă prin reprezentant declară că, cunoaşte situaţia financiară a societăţii ale cărei părţi sociale le primeşte prin prezentul contract si înţelege să dobândească în aceste condiţii preluând întreg activul si pasivul societăţii , cu asumarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor pe care le dobândeşte in urma acceptării contractului.

Inculpata B.I. a fost desemnată de către societatea cipriotă I. H. LTD in calitate de reprezentant al acesteia la încheierea convenţiei in condiţiile sus-menţionate - in

baza Hotărârii Adunării Generale a acţionarilor nrdin data de 08.12.2009 - art. 1

; prin aceeaşi Hotărâre inculpata a fost desemnată administrator unic şi mandatată in mod expres : - să schimbe sediul social ( art. 2); - să elibereze pe numitul A. C. din funcţia de administrator şi să numească pe B. I. in funcţia de administrator unic ( art. 3); - să închidă punctul de lucru din Chitila ( art. 4). în executarea mandatului dat de societatea cipriotă , inculpata a emis Decizia asociatului unic nr. ... din data de 11.12.20009 pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor de la art. 2,3 si 4 din Hotărârea AGA sus-menţionată.

Este de subliniat că, la momentul cesionării părţilor sociale ( 11.12.2009) SC G. SRL avea o situaţie economico-financiară stabilă si de natură să conducă la aprecierea că se vor desfăşura in continuare activităţi comerciale producătoare de venituri consistente, astfel cum rezultă din înscrisurile existente la dosar referitoare la acest aspect. In acest sens,se reţine că înainte cu puţin timp de cesionare, respectiv la data de 05.11.20009 între societate si Ministerul întreprinderilor Mici si Mijlocii , Comerţului si Mediului de Afaceri s-a încheiat contractul nr. ... de finanţare , având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către Autoritatea de Management pentru implementarea proiectului înregistrat on-line cu nr..../09.06.2009 intitulat " Modernizarea si Retehnologizarea Sectorului Productiv al SC G. SRL " - proiect in valoare totală de 2.525.984,14 lei. Potrivit certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice nrA emis la data de 03.12.2009 rezultă că la acel moment societatea G. nu înregistra nici un fel de datorii la bugetul de stat.

Până în luna februarie 2010 starea firmei G. SRL era inca aceea de funcţiune , neexistând pe flux o înregistrare in curs de soluţionare, astfel cum rezultă din certificatul de furnizare informaţii nr/11.02.2010 emis de ORC Tribunalul Bucureşti . La data de 28.02.2010 creditoarea SC B. I. SRL Bucureşti a formulat pe rolul Tribunalului Bucureşti cerere de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC G. SRL ; procedura de lichidare judiciară s-a încheiat la 16.03.2011 când societatea debitoare a fost radiată din evidenţele O.R.C. Bucureşti.

Inculpata B. I. nu a putut fi audiată în timpul urmăririi penale, nici in cursul judecăţii, procedura de citare cu aceasta fiind legal îndeplinită prin intermediul Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară .

Din adresele nr.'..../04.11.2011, '  nr/16.12.2011 si S6/P.M./nr.

..../12.01.2012 emise de Serviciul pentru Imigrări Prahova , Serviciul pentru Imigrări Braşov si Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră rezultă că inculpata a intrat legal pe teritoriul României la data de 28.01.2010, având drept de şedere până la data de 06.02.2010, însă nu mai părăsit teritoriul naţional la expirarea vizei, motiv pentru care, figurând încă pe teritoriul României, are emisă pe numele său Dispoziţia de depistare activă nr/02.07.2010 de către S.p.L Braşov.

Inculpata a fost reprezentată în proces de avocatul său ales A. H. - care a depus la dosar declaraţiile acesteia care i-au fost transmise .

Partea civilă SC E. R. SRL Azuga a formulat in mod constant in cursul judecăţii cereri de extindere a procesului penal cu privire la alte persoane , respectiv M.A si B.C.A., foşti asociaţi ai SC G. SRL ,care au fost ascultaţi în prezenta cauză in calitate de martori - persoane pe care le consideră autorii reali şi morali ai infracţiunii de înşelăciune in acest dosar ; partea civilă consideră că B. I. nu poate avea calitatea de inculpat, ci pe cea de complice deoarece nu ea este principala vinovată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 13.09.2012 instanţa a luat act ca procurorul a cerut extinderea procesului penal cu privire la alte persoane , respectiv M. A. si B. C. A. , care au fost ascultaţi în prezenta cauză in calitate de martori. De asemenea, a luat act că procurorul a declarat ca nu pune in mişcare acţiunea penala în ceea ce-i priveşte şi a sesizat - in baza art. 337 rap la art. 336 alin. 1 lit. b Cod pr. penala - prin respectiva încheiere organul de urmărire penală competent , în speţă Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia pentru efectuarea cercetărilor cu privire la numiţii M. A. şi B. C. A.

Cu prilejul dezbaterii cauzei in fond , la data de 16.10.2012 partea civilă a reiterat opinia sa privind calitatea de complice a lui B. I. in prezenta cauză. Astfel, a învederat că negocierea referitoare la vânzarea părţilor sociale ale SC G. SRL s-a făcut între cetăţeanul rus I. şi cei 2 administratori M. A. si B. C. A., astfel că B. I nu poate avea calitatea de inculpată, ci pe cea de complice deoarece timp de 2 săptămâni societatea a fost prejudiciată, însă ea nu este principala vinovată. Faptul că aceasta Şi-a asumat responsabilitatea semnării contractului de cesiune a părţilor sociale este o vină a acesteia, dar nu cea principală, ea nefiind autorul de drept al infracţiunii.

Instanţa a luat act şi a pus in discuţie , conform art. 334 Cod pr. penală, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimisă în judecată din infracţiunea de înşelăciune in convenţii şi prin folosire de mijloace frauduloase in formă continuată prev. de art. 215 alin. 1,2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal in infracţiunea de complicitate la înşelăciune in convenţii şi prin folosire de mijloace frauduloase in formă continuată prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. art. 215 alin. 1,2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Reprezentantul Parchetului - asupra cererii părţii civile de schimbare a încadrării juridice a faptei - a considerat că nu se impune aceasta , respectiv din infracţiunea de înşelăciune în cea de complicitate la înşelăciune, deoarece actele şi faptele descrise în rechizitoriu sunt acte de coautorat la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, netrebuind ignorat faptul că acest contract de preluare a societăţii cu datorii Si emiţând bilete la ordin în numele acesteia, dovedeşte Si reaua-credin?ă a investitorului cipriot care Ştia foarte bine ce doreşte să facă cu societatea, iar din punctul acesta de vedere inculpata a săvârşit infracţiunea ascunzând care era realitatea convenţiei, acest lucru dovedind Si intenţiile ascunse ale celor 2 asociaţi ai firmei, astfel că nu este necesară schimbarea încadrării juridice a faptei.

Apărătorul ales al inculpatei a arătat că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei in niciun fel, deoarece inculpata este nevinovată. Astfel, a solicitat, în principal, achitarea acesteia în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod pr. penală - întrucât fapta nu a fost săvârşită de inculpată, iar în subsidiar - achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod pr. penală - faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracţiunii.

Referitor la cererea părţii civile de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii din infracţiunea de înşelăciune in convenţii şi prin folosire de mijloace frauduloase in formă continuată prev. de art. 215 alin. 1,2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în infracţiunea de complicitate la înşelăciune in convenţii şi prin folosire de mijloace frauduloase in formă continuată prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. art. 215 alin. 1,2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal - instanţa apreciază că aceasta este neîntemeiată si va fi respinsă ca atare in raport de disp. art. 334 Cod pr. penală, considerând că nu se impune, neexistând elemente materiale desprinse din cuprinsul actului de sesizare care să contureze infracţiunea de complicitate la înşelăciune in convenţii şi prin folosire de mijloace frauduloase. Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în sarcina inculpatei B. I. că a acţionat cu rea-credinţă în raporturile cu societatea parte civilă SC E. R. SRL , pentru a obţine pentru sine foloase materiale injuste si a-i prejudicial patrimonial.

In acest sens , s-a reţinut in drept cei fapta inculpatei care, in calitate de administrator împuternicit al SC G. SRL , pe de o parte a emis în perioada 02.11.2009-09.03.2010 un număr de 2 bilete la ordin , iar pe de altă parte a preluat executarea altor 6 bilete la ordin, emise anterior cesiunii de părţi sociale, în numele şi pe seama acestei societăţi pentru stingerea unor obligaţii contractuale comerciale de plată a preţului unor mărfuri achiziţionate, în beneficiul S.C E. R. S.R.L. Azuga, ascunzând realitatea referitoare la seriozitatea investitorului cipriot (companie de tip offshore) pe care îl reprezenta în a fi interesat de bunul mers al societăţii, astfel încât să fie în măsură să plătească la termene datoriile acumulate atât înainte cât şi după cesiune, în scopul de a obţine un folos material injust, cauzând astfel un prejudiciu de 116.378,87 lei - întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în convenţii si prin folosire de mijloace frauduloase prev. de art. prev. de art. art. 215 alin. 1,2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal referitoare la infracţiunea continuată.

 Cât priveşte această infracţiune pentru care inculpata a fost trimisă in judecată - instanţa constată că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, relativ laturii subiective a acesteia, respectiv lipseşte intenţia directă de inducere in eroare a beneficiului plaţii - aşa încât se va dispune achitarea inculpatei in baza art. 11 pct.2 lit. a Cod proc. penală raportat la art. 10 lit. d Cod pr. penală - pentru următoarele considerente raportate la situaţia de fapt anterior descrisă :

Potrivit dispoziţiilor art. 104 din Legea nr. 58/1934 - (reprezentând o repetare a dispoziţiilor art. 1 din acelaşi act normativ, cu diferenţierile impuse de structura acestuia) - biletul la ordin este înscrisul prin care emitentul, in calitate de debitor, se obliga sa plătească beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma determinata, la locul si scadenta arătate.

Natura civila este data de împrejurarea ca - in măsura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu - biletului la ordin ii sunt aplicabile dispoziţiile din Legea nr. 58/1934, privitoare la gir, scadenta, plata, acţiunea sau executarea cambiala, regres in caz de neplata si protest.

Natura penala a faptei, aptă a afecta patrimoniul si relaţiile sociale ce se formează in jurul acestei valori in raporturile comerciale, este atrasa de săvârşirea acesteia, cu intenţia directa de inducere in eroare a beneficiului plaţii, in scopul prevăzut de art.215 alin. 1 Cod penal.

Aşadar, fapta de a emite un bilet la ordin pentru onorarea căruia la scadenta nu exista disponibilităţile băneşti necesare efectuării plaţii, are natura civila sau penala, după caz, in măsura stabilirii folosirii sau nefolosirii de manopere dolosive fata de creditorul obligaţiei de plata, intr-unul din cele doua momente avute in vedere de legiuitor, respectiv cel al asumării obligaţiei la încheierea contractului si/sau neexecutării obligaţiei de plata contractual asumate.

Cum, însa, atitudinea psihica a subiectului activ al infracţiunii de înşelăciune, respectiv voinţa de a savarsi fapta si conştiinţa caracterului si urmărilor acesteia, ca temei al imputabilită?ii intrând sub incidenţa legii penale, nu pot fi stabilite ca atare, acestea urmează a fi constatate deductiv din mijloacele de proba administrate, privitoare la comiterea faptei, cu referire la emiterea biletului la ordin, prin raportare la obligaţia legala de a asigura acoperirea la scadenţă.

Aşadar, fapta de a emite un bilet la ordin, fara ca la scadenta sa existe in contul emitentului, disponibilităţi băneşti suficiente pentru onorarea obligaţiei de plata, are caracter civil sau penal, in funcţie de caracterul previzibil a lipsei sumei necesare acoperirii plaţii promise, caz in care beneficiarul ordinului de plata a fost indus in eroare, sau fortuit, cu referire la aceeaşi suma, din cauze independente de activitatea emitentului, caz in care nu este îndeplinita condiţia ce tine de esenţa infracţiunii de inselaciune, in oricare din formele acesteia.

In acest sens s-a pronunţat înalta Curte de Casaţie si Justiţie - completul de 9 judecători - prin Decizia nr. 338/13.09.2004 in dosarul nr. 62/2004 - in soluţionarea recursului in anulare.

Se apreciază aşadar că există infracţiunea de înşelăciune în contracte, dacă pe parcursul procesului penal, se probează că emitentul biletului la ordin :

-în loc să asigure provizionul în vederea încasării - în mod repetat a scos bani în numerar din casieria societăţii şi nu i-a mai restituit, folosindu-i în interes personal sau în interesul altei persoane.

-în loc să asigure provizionul la încasare - a făcut plăţi către alte societăţi care îi aparţin sau către alte persoane favorizându-le, ori alte astfel de manopere dolosive.

Infracţiunea se consumă la data scadenţei stabilită de emitent pe instrumentul de plată, existând astfel o perioadă de referinţă de la data emiterii la data scadenţei în care se pot săvârşi manopere dolosive de către administratorii societăţilor comerciale emitente, sau acestea pot exista chiar la data emiterii instrumentului de plată. In aceste condiţii , biletul la ordin - chiar dacă există o procedură legală specială de executare a acestuia, reglementata in textele art. 104 - 107 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin - poate dobândi caracterul de mijloc fraudulos prin care se comite infracţiunea de înşelăciune în contracte.

Biletul la ordin poate avea acest caracter de mijloc fraudulos când, în momentul încheierii contractului, emitentul biletului la ordin ar avea deschis cont la o unitate bancară, dar:

- nu avea mijloace băneşti în cont, la data emiterii biletului la ordin.

- nu avea mijloace băneşti în cont, la data scadenţei, pentru că nu a virat nici o sumă de bani în contul respectiv. De asemenea, până la scadenţă nu ar avea nici posibilitatea reală de a primi în cont sume de bani de la un eventual debitor care să-i fi făcut o promisiune certă în acest sens.

- emitentul biletului la ordin avea însemnate datorii fată de mai mulţi creditori (bănci,firme comerciale etc), aşa încât, chiar şi pentru situaţia în care posesorul biletului la ordin ar fi procedat la executarea acestuia, executarea ar fi rămas fără obiect.

In cazurile arătate, biletul la ordin dobândeşte, la scadenţă, prin refuzul la plată pentru lipsă de disponibil bănesc, caracterul de mijloc fraudulos al înşelăciunii, relevând intenţia frauduloasă a emitentului. Cu raportare concreta la speţa de fata, instanţa constata ca , in ceea ce o priveşte pe inculpata B. I. , nu se poate aplica niciunul din cazurile anterior expuse - de asa natura incat sa se poată aprecia existenta intenţiei directe de inducere in eroare. Astfel, inculpata - deşi putea să o facă, întrucât avea calitatea de administrator unic al SC G. SRL potrivit Hotărârii Adunării Generale a acţionarilor nr. ... din data de 08.12.2009 si Deciziei asociatului unic nr. ...1 din data de 11.12.20009 - totuşi nu a procedat la a scoate bani în numerar din casieria societăţii, nu a retras sume de bani din bancă si nici a făcut plăţi către alte societăţi sau către alte persoane favorizându-le, ori alte astfel de manopere dolosive.

De asemenea , din actele dosarului nu a rezultat ca societatea nu avea mijloace băneşti în cont, la data emiterii biletelor la ordin. La data plecării din ţară a inculpatei ( 24.12.2009 ) SC G. SRL avea o cifră de afaceri , conform bilanţului de la data preluării ( 11.12.2009) de aproximativ 3 milioane Euro si avea contracte in derulare , ceea ce conduce la concluzia că trebuia să existe suma necesară acoperirii biletelor la ordin.

Cat priveşte faptul ca societatea nu a avut mijloace băneşti în cont, la data scadenţei, pentru că nu s-a virat nici o sumă de bani în contul respectiv - aceste împrejurări nu pot fi imputate inculpatei B. I . Aceasta , atat la momentul încheierii contractului de cesiune a pârtilor sociale , al preluării executării celor 6 bilete semnate de către directorul general B. C. A. cat si momentul emiterii celor 2 bilete la ordin semnate de ea - era încredin?ata ( potrivit declaraţiilor sale) ca , la începutul anului 2010 societatea cipriota , in special prin reprezentantul său, cetăţeanul rus " I." - ( cel care ii înmânase suma de 50.000 Euro pentru perfectarea contractului astfel cum s-a stabilit prin Hotărârea Adunării Generale a acţionarilor nr. .... din data de 08.12.2009 - isi va desemna propria echipa de conducere si va investi sume importante pentru a continua si chiar a dezvolta procesul de producţie.

Din actele dosarului nu a rezultat nici ca emitentul biletului la ordin (respectiv inculpata) ar fi avut cunoştinţa ca societatea avea însemnate datorii fată de mai mulţi creditori (bănci,firme comerciale etc), aşa încât, chiar şi pentru situaţia în care posesorul biletului la ordin ar fi procedat la executarea acestuia, executarea ar fi rămas fără obiect.

Nu se poate retine nici ca inculpata ar fi obţinut pentru sine foloase materiale injuste sau ca ar fi acţionat cu rea credinţa in raporturile cu societatea parte civila in scopul de a-i diminua patrimoniul. Prin rechizitoriu s-a mai reţinut in sarcina inculpatei faptul ca a ascuns realitatea referitoare la seriozitatea investitorului cipriot (companie de tip offshore) pe care îl reprezenta în a fi interesat de bunul mers al societăţii, astfel încât să fie în măsură să plătească la termene datoriile acumulate atât înainte cât şi după cesiune.

Inculpata , prin declaraţiile sale depuse la dosar prin apărătorul sau ales, a susţinut (in mod plauzibil) că - intrucat i s-a înmânat personal de către reprezentantul societăţii cipriote ( cetăţeanul rus " I.") o suma atât de importanta de bani (in speţa 50.000 Euro) pentru cumpărarea pârtilor sociale ale SC G. SRL - a fost convinsa ca se doreşte de către acesta desfăşurarea in continuare a activităţii comerciale , bunul mers al societăţii cât si dezvoltarea procesului de producţie. Inculpata a mai afirmat că cetăţeanul rus I. a insistat sa nu se întrerupă cu niciun preţ activitatea curentă a firmei. In aceste condiţii, având in vedere toate aceste aspecte - se apreciază că in conştiinţa inculpatei nu s-ar fi putut contura concluzia că investitorul ar putea fi neserios in relaţia cu ea , cât mai ales in relaţia cu foştii asociaţi români ai firmei preluate.

De altfel, chiar si partea civilă SCE. R. SRL - ceea care , in mod constant, pe tot parcursul procesului penal, a susţinut si insistat asupra faptului că adevăraţii autori ai infracţiunii de înşelăciune sunt B.C.A. ( fostul director general al SC G. SRL ) si M. A. ( fost asociat) - a învederat că : " pentru a putea fi trasă la răspundere penală inculpata B. I. , trebuie ca între infracţiunea săvârşită si fapta care a creat prejudiciul să existe raport de cauzalitate . Inexistenţa acestui raport înlătură existenţa temeiului tragerii la răspundere a inculpatei , deşi rechizitoriul incriminează - asumarea răspunderii din contractul de cesiune a părţilor sociale si calitatea de administrator al firmei cumpărătoare I. H. L. din Nicosia, Cipru."

Pentru toate considerentele expuse urmează a se dispune achitarea inculpatei B. I. in baza art. 11 pct.2 lit. a Cod proc. penală raportat la art. 10 lit. d Cod pr. penală pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune in convenţii şi prin folosire de mijloace frauduloase in formă continuată prev. de art. art. 215 alin. 1,2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal - deoarece faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii - relativ laturii subiective a acesteia, respectiv lipseşte intenţia directă de inducere in eroare a beneficiului plăţii.

Cu privire la latura civilă a cauzei se reţin următoarele :

Partea vătămată SC E. R. SRL Azuga s-a constituit parte civilă in procesul penal cu suma de 116.378,87 lei - reprezentând contravaloare marfa livrată şi neîncasată, conform documentului denumit " fişă clienţi " din 31.12.2009 si facturilor anexate - valoare pentru care au fost emise biletele la ordin anterior menţionate.

In acest sens, se reţine că biletul la ordin este un înscris prin care o persoană juridică (debitorul) îşi asumă obligaţia personală şi necondiţionată să plătească unei alte persoane juridice numite beneficiar (creditorul), o anumită sumă de bani, la o

dată  fixă, numită scadenţă şi într-un loc determinat.

Reglementarea legală principală se găseşte în dispoziţiile Legii 58 din 1934, cu modificările şi completările ulterioare...

Atât fila cec cât şi biletul la ordin constituie titlu executoriu şi în cazul în care este refuzat la plată de către bancă, fie total, fie parţial, poate fi investit cu formulă executorie la Judecătoria competentă şi pus în executare prin intermediul Executorului Judecătoresc.

Prin Decizia penală nr. 43/13.10.2008 pronunţată de înalta Curte de Casaţie si Justiţie , admiţându-se recursul în interesul legii , s-a stabilit că instanţa penală investită cu judecarea infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului modif. - nu va soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale , urmând a pronunţa respingerea ca inadmisibilă a acţiunii civile.

în motivarea sus-men?ionatei decizii s-au reţinut următoarele :

 Este firesc, deci, ca în asemenea cauze, pentru acoperirea prejudiciului suferit, creditorii să aibă la dispoziţie numai acţiunea civilă separată, izvorâtă din contract, iar nu şi acţiunea civilă întemeiată pe răspunderea delictuală, care poate fi alăturată celei penale.

De altfel, o asemenea soluţie se impune şi pentru că, în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, cecul are valoare de titlu executoriu.

Ori, faţă de aceste dispoziţii legale, chiar şi în cazul în care cecul a fost emis cu nerespectarea condiţiilor cerute de lege, el constituind titlu executoriu, nu mai este necesară o hotărâre judecătorească pentru ca partea vătămată creditoare să îşi poată acoperi prejudiciul, acesta putând fi recuperat prin însăşi punerea în executare silită a cecului după o prealabilă învestire cu formulă executorie.

în aceste condiţii, alăturarea acţiunii civile celei penale ar duce, prin soluţionarea (în ipoteza admiterii), la crearea a două titluri executorii (hotărârea penală care soluţionează acţiunea civilă şi cecul însuşi), ceea ce este inadmisibil.

Prin urmare, obţinerea unui titlu executoriu pe calea acţiunii civile alăturate celei penale nici nu şi-ar justifica utilitatea cât timp hotărârea ce s-ar pronunţa în această privinţă nu ar putea cuprinde decât ceea ce deja este menţionat în cecul perfect valabil şi executoriu.

Pentru aceste considerente si în raport de disp. art. 346 alin. 2 Cod pr. penală -se va respinge aşadar - ca inadmisibilă - acţiunea civilă formulată de către partea civilă SC E. R. SRL Azuga - întrucât biletele la ordin invocate de către aceasta în prezenta cauză au - de asemenea - valoare de titluri executorii, conform art. 106 rap. la art. 61 din Legea nr. 58/1934.

 In temeiul art. 192 alin. 3 Cod pr. penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne in sarcina acestuia.

1

2

13

Domenii speta

Spete similare