Fond Funciar

Sentinţă civilă 1530 din 08.10.2013


Prin plangerea înregistrată pe rolul instantei sub nr. ( ...) petentii (...) au chemat in judecată pe intimatii (...), solicitand instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să se dispună anularea in parte a hotărârii primite din partea Primăriei (...), in procesul verbal înregistrat sub nr. (...) si reconstituirea pe numele lor a dreptului de proprietate pentru suprafata totală de 3,51 ha. rămas de pe urma defunctilor (...)

In motivarea plangerii petentii au arătat că autorii lor in perioada 1959-1963 au avut trecute la rolul agricol deschis pe numele def. (...) suprafata de cca. 3,50 ha. din care cea mai mare erau terenuri cu care fusese inzestrată (...) inaintea căsătoriei. Mai sustin că, la data de (...) a decedat (...), de pe urma căreia a rămas ca unic mostenitor (...), in calitate de sot supravietuitor si ca legatar testamentar – (..) asa cum rezultă din testamentul din (...) si certificatul de mostenitor din (...). De asemenea, au arătat că la data de (...) a decedat si (...), de pe urma căreia au rămas mai multi mostenitori printre care si petentii. Averea succesorală rămasă de pe urma defunctei a fost partajată prin sentinta civila nr. (...) a Judecătoriei (...), insă dintre mostenitorii defunctei, numai petentii au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma celor doi defuncti (...). Mai precizează că, in timpul vietii a vandut casa si terenul de 250 mp. numitilor (...) cărora prin această hotărâre, comisia locală le-a reconstituit un drept de proprietate de 1250 mp., motive pentru care solicită admiterea plangerii.

In drept, au invocat dispozitiile Legii 18/1991, Legea 169/1997, Legea 245/2005.

La data de (...) intimata (...) a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii, ca nefondată .

La data de (...) intimatii (...), au depus la dosar, in copie, înscrisuri.

La data de (...) petentii au formulat cerere completatoare, prin care au solicitat să se constate nulitatea absolută partială a Titlului de proprietate nr. (...), iar in cazul admiterii si anularea titlului, Comisia Locală (...)i si Comisia Judeteană (...) să elibereze un nou titlu de proprietate, cu cheltuieli de judecată

La data de (....), intimata Comisia Locală de fond funciar (...)a depus la dosar, in copie, înscrisurile solicitate de instantă.

La data de (...), (...), au formulat cerere de intereventie in interes propriu, prin care au invocat exceptia autoritatii de lucru judecat

Au depus în copie, înscrisuri.

La data de (...) au formulat cerere completatoare la cererea de interventie in interes propriu

Au depus în copie, înscrisuri.

In urma analizării actelor si lucrărilor dosarului, instanta la data de (...) a pronuntat sentinta civilă nr. (…) prin care a respins ca neîntemeiată actiunea.

Intervenientii (…) au formulat si înregistrat pe rolul instantei la data de (…) cererea de completarea hotărârii, respectiv completarea dispozitivului sentintei civile nr. (…)

In motivarea cererii au arătat că in mod legal, prin sentinta civilă susmentionată, s-a respins ca neintemeiată actiunea petentilor, atât in ceea ce priveste reconstituirea dreptului de proprietate, insă cererea petentilor a fost respinsă si in contradictoriu cu intervenientii, insă ei au invocat exceptia autoritătii de lucru judecat si au depus înscrisuri, astfel că solicită admiterea cererii.

In drept cererea nu a fost motivată.

Cererea a fost atasată la dosarul de fond nr. (…).

In urma analizării actelor dosarului, instanta a pronuntat sentinta civila nr. (…) prin care a respins cererea de completare dispozitiv, ca neîntemeiată.

Impotriva sentintei civile nr. (…) petentii au formulat recurs, iar prin decizia nr. (…) Tribunalul (…) a admis recursul, a casat in tot sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instantă.

Primindu-se cauza spre rejudecare a fost înregistrată sub acelasi număr (…) si s-a acordat termen de judecată la data de (…)

In sedinta publică din data de (…) instanta a dispus ataşarea dosarului nr. (…) al Judecătoriei (…)

La termenul de judecată din (…) faţă de faptul că a intervenit decesul intervenientei în nume propriu (…), instanta a dispus introducerea in cauză a mostenitorilor acesteia, respectiv (…) In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizand cu prioritate exceptia autoritatii lucrului judecat instanta urmeaza sa o admita avand in vedere considerentele ce vor prezentate in continuare:

Prin actiunea introductiva de instanta reclamantii au solicitat anularea procesului verbal nr . (…) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren in suprafata de 3,51 ha de pe urma autorilor (…)

Ulterior prin completarea actiunii introductive de instanta reclamantii au solicitat anularea partiala a titlului de proprietate nr.(…) emis de pe urma defunctei (…) pentru suprafata de 1,7500 ha teren pe raza comunei (…)

La termenul din data de (…)  paratii au precizat ca exceptia autoritatii lucrului judecata a fost invocata doar in ceea ce priveste  primele doua capete cerere respectiv anularea procesului verbal nr nr.(…) si reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 3,71 ha teren astfel ca analiza exceptiei invocate urmeaza sa se realizeze doar  fata de aceste doua petite.

Se observa asadar ca anterior promovarii actiunii de fata reclamantii au investit instanta cu un alt dosar respectiv nr.(…) ( dosar atasat la prezenta cauza) ce avea ca obiect anularea Hotararii nr.(…) constatarea legalitatii si temeiniciei cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 3,51 ha, anularea in parte a procesului verbal nr.(…) , obligarea paratelor la punerea in posesie si emiterea titlului de proprietate, obligarea paratelor la plata daunelor cominatorii si a cheltuielilor de judecata.

Acea cauza a fost solutionata definitiv si irevocabil prin sentinta civila nr.(…) prin care a fost admisa in parte actiunea reclamantilor, in sensul ca s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea acestora pentru diferenta de teren dintre suprafata de 3,51 ha cu care s-a inscris in CAP autorul (…) si suprafata de 1,75 ha teren pentru care s-a emis titlul de proprietate nr.(…) in favoarea altor persoane (deci 1,76 ha teren)  fiind obligata totodata Comisia Judeteana sa elibereze titlu de proprietate pentru aceasta suprafata.  De asemenea s-a respins cererea de anulare a procesului verbal nr.(….) precum si celelalte petite ca neintemeiate.

In cauza respectiva a fost analizata indreptatirea reclamantilor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 3,51 ha constatandu-se ca reclamantii sunt mostenitorii legali atat ai defunctului (...) cat si a sotiei acestuia si sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate drept ce a fost insa limitat prin eliberarea unui titlu de proprietate in favoarea altor mostenitori, respectiv titlul nr.(…), titlu legal la data solutionarii cauzei acesta nefiind anulat total sau partial.  S-a retinut totodata ca din punct de vedere al regulilor succesorale mostenitorii legali nerezervatari ar fi putut fi inlaturati de legatarul universal  insa in lipsa unui capat de cerere prin care sa se fi solicitat la acel moment anularea titlului de proprietate instanta nu a putut realiza o analiza in acest sens nefiind legal investita. Retinand astfel ca titlul de proprietate nu fusese anulat total sau partial pana la acel moment instanta a  fost obligata sa-l aiba in vedere la solutionarea cauzei motiv pentru care a admis doar in parte actiunea reclamantilor in sensul ca din totalaul suprafetei de 3,51 ha a dispus reconstituirea doar asupra diferentei de 1,76 ha teren.

Desemenea se retine ca in dosarul nr.(…) au participat in calitate de petenti (…) in calitate de parati cele doua comisii locale si intervenientii (…) (…) decedata pe parcursul solutionarii actiunii de fata).

Se retine astfel ca potrivit art. 1201 C.civ este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecata are acelasi obiect, este întemeiata pe aceeasi cauza si este între aceleasi parti, facuta de ele si în contra lor în aceeasi calitate.

Asadar, conform dreptului intern pentru a putea fi retinuta aceasta exceptie, trebuie întrunite cumulativ 3 conditii esentiale: identitate de obiect, identitate de cauza si identitate de parti între cele doua actiuni. In plus, una din cele doua actiuni trebuie sa fi fost solutionata anterior cel putin în mod definitiv printr-o hotarâre judecatoreasca. I

In acelasi timp însa, instanta retine ca potrivit art. 20 din Constitutia României, legislatia nationala trebuie interpretata în concordanta cu tratatele privind drepturile omului la care România este parte, iar, în situatia existentei unor neconcordante, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a statuat si in cauza SC Pilot Service C. României din iunie 2008 ca obligatia de a executa o hotarâre nu se limiteaza la dispozitiv, învederând ca articolul 6 § 1 din Conventie nu face nici o distinctie între hotarârile prin care se admite actiunea si cele prin care se respinge actiunea si ca indiferent de rezultat, hotarârea trebuie sa fie respectata si aplicata si a reamintit ca în cauza Zazanis si altii c. Greciei a statuat ca obligatia de a executa o hotarâre nu se limiteaza la dispozitivul acesteia, iar autoritatile nu pot împiedica si cu atât mai mult nu pot repune în discutie fondul problemei solutionate prin hotarârea judecatoreasca.

De asemenea, in cauza Amuraritei c. României din septembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reamintit ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminentei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Conventiei, principiu enuntat în preambulul Conventiei.

Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca solutiile definitive date de instantele judecatoresti sa nu mai poata fi contestate (Brumarescu c. României, § 61).

Pentru respectarea acestui principiu, statele trebuie sa depuna diligente pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe si sa interzica redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeasi problema (a se vedea mutatis mutandis, Gjonbocari si altii c. Albaniei § 66).

In cauza Amuraritei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca instantele ar fi trebuit sa tina cont de constatarile de fapt din procedurile judiciare anterioare, cu privire la situatia terenului din locul numit "B". Repunerea în discutie a situatiei solutionate prin hotarâri judecatoresti definitive, nu poate fi justificata prin prisma art. 6 § 1din Conventie (a se vedea mutatis mutandis, Riabykh c. Rusiei, § 52). Instantele sesizate cu actiunea în revendicare, ar fi trebuit sa tina cont de probele pe care partile le-au administrat în procedurile anterioare în care s-a solutionat definitiv problema suprafetei de teren si nu ar fi trebuit sa mai repuna în discutie constatarile jurisdictiilor anterioare.

In concluzie, Curtea, retinând în esenta ca instantele nu au respectat dreptul partii la un proces echitabil, a constatat încalcarea art. 6 § 1 din Conventie in acea cauza.

Fata de aceste dispozitii legale se constata asadar ca in prezenta cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art.1201 C.civ. respectiv tripla identitate de obiect si cauza, cererile formulate de reclamanti in cauza de fata fiind identice cu cele doua petite formulate in dosar nr.(…) si anume reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 3,51 ha de pe urma autorilor (…) si anularea procesului verbal nr.(…), atat cauza cat si partile fiind aceleasi.

Cu alte cuvinte reclamantii repun in discutie in cauza de fata cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafetei de 3,51 ha cerere ce a primit deja o dezlegare printr-o hotarare ramasa definitiva si irevocabila in sensul ca acestia sunt indreptatiti doar la reconstituirea suprafetei de 1,76 ha teren si nu a intregii suprafete de 3,51 ha, diferenta de 1,75 ha fiind deja reconstituita in favoarea altor mostenitori potrivit titlului de proprietate nr.(…)

In ceea ce priveste capetele de cerere din cererea modificatoare avand ca obiect anularea partiala a titlului de proprietate nr.(….) eliberat de pe urma defunctei (…) si eliberarea unui titlu de proprietate in favoarea reclamantilor pentru suprafata de 1,75 ha teren instanta retine urmatoarele:

Titlul de proprietate nr. (…) a fost emis in favoarea altor mostenitori ai defunctei in baza Hotararii nr.(…) si a procesului verbal de punere in posesie nr.(…)

Din inscrisurile depuse in dosar nr.(…) rezulta ca paratii si intervenientii au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate in anul 1991 iar reclamantii au formulat cerere de reconstituire abia in anul 2005 odata cu aparitia Lg.247/2005, imprejurare confirmata atat de intimata comisie locala prin intampinarea depusa in acel dosar dar si de catre intimata comisie judeteana care isi intemeiaza cererea de invalidare a dreptului de proprietate solicitat de reclamanti pe aceste imprejurari aspecte ce rezulta din procesul verbal al sedintei din data de (….) ce a stat la baza adoptarii HCJ nr.(…)

Emiterea titlului de proprietate nr.(…) precum si a celorlalte acte de reconstituire confirma faptul ca a fost parcursa procedura administrativa prealabila si respectiv faptul ca a fost intocmita documentatia necesara si inaintata comisiei judetene spre validare.

Nulitatea a fost invocata ca urmare a cererii formulate de reclamanti in anul 2005 si prin care acestia solicitau reconstituirea aceleiasi suprafete de pe urma aceluiasi autor.

Motivele de nulitate prevazute de Lg.nr.169/1997 privesc acte si fapte existente la data emiterii titlului de proprietate caci altfel insasi stabilitatea raporturilor juridice ar fi periclitata.

Validarea dreptului de proprietate atat pentru parati cat si pentru intervenientii in nume propriu s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la acea data, adica in anul 1991 data la care nu exista o alta cerere de reconstituire pentru acelaşi teren. Imprejurarea ca titlul de proprietate a fost emis in favoarea paratilor si intervenientilor in anul 2009 aceasta nu reprezinta un caz de nulitate dintre cele prevazute de art.III din Lg.169/1997, eliberarea titlului de proprietate reprezentand doar o etapa prevazuta atat de Lg.18/1991 cat si de HG 890/2005 si este ulterioara intocmirii celorlalte formalitati.

Fata de toate acestea este lipsit de relevanta faptul ca la data emiterii titlului de proprietate exista o cerere de reconstituire depusa de alti mostenitori cata vreme aprobarea era acordata altor mostenitori inca din anul 1991 iar la momentul emiterii titlului de proprietate nu exista o validare a cererii formulate de reclamanti pentru terenul in discutie.

Avand in vedere toate aceste argumente instanta constata ca titlul de proprietate este legal emis si nu se impune anularea sa fie chiar partiala, iar cererea formulata de reclamanti cu privire la eliberarea unui titlu de proprietate in favoarea lor pentru suprafata de 1,75 ha teren este vadit neintemeiata in aceste conditii. Dat fiind faptul ca prin analiza efectuata in cauza s-a constatat legalitatea titlului de proprietatze eliberat si in favoarea intervenientilor urmeaza ca in raport de toate aceste considerente sa fie admisa si cererea de interventie in interes propriu formulata in cauza.