Drept de retentie, pretentii

Sen.civ.nr.474/2009

Drept de creanta

Sub numărul …. din …. s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe cererea formulată de către reclamanţii ……, prin care solicitau, în contradictoriu cu pârâţii ……., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că au un drept de creanţă în valoare de …..de lei, asupra imobilului din ……. Totodată reclamanţii au solicitat şi instituirea unui drept de retenţie asupra imobilului pe care îl ocupă, până la plata de către pârâţi a sumei reprezentând dreptul de creanţă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că sunt moştenitorii numitului ….., care împreună cu reclamanta ….., a construit o casă compusă din două corpuri, pe terenul aparţinând numitei ….., cu aprobarea acesteia, construcţia fiind ridicată în anul ….. potrivit autorizaţiei de construire nr. …... Au mai arătat reclamanţii că după decesul proprietarei terenului, acesta  ajuns în proprietatea pârâţilor, care sunt moştenitorii numitului …... Totodată, au mai precizat reclamanţii, prin sen.civ.nr……. s-a dispus, la cererea pârâţilor din prezenta cauză, evacuarea lor din imobilul pe care îl ocupau din anul ….., prin aceeaşi hotărâre judecătorească constatându-se însă că reclamanţii au un drept de creanţă constând în contravaloarea materialelor şi a manoperei folosită pentru construcţia celor două corpuri de casă.

În drept au fost invocate disp.art. 494 şi art.1073 C.civ.

În probaţiune, reclamanţii au depus la dosarul cauzei fotocopii de pe mai multe înscrisuri . De asemenea, reclamanţii au solicitat, prin intermediul avocatului ales, şi instanţa a încuviinţat audierea ca martori a numiţilor ….., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la filele ….. Tot la cererea reclamanţilor, în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică imobiliară, având ca obiectiv stabilirea valorii de circulaţie a imobilului construcţie, situat în …… . Expertiza a fost efectuată de către expert ….., desemnat prin tragere la sorţi, şi a fost ataşată la filele ….. din dosar. 

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în sumă de ….de lei  potrivit chitanţelor ataşate la filele …. şi cu ….. lei timbru judiciar.

Pârâţii, legal citaţi, au formulat întâmpinare prin care, au solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor, în principal ca fiind prescrisă şi în subsidiar ca nefondată. Au arătat pârâţii că dreptul la acţiune al reclamanţilor s-a născut în momentul în care aceştia au fost chemaţi în judecată de către pârâţii din prezenta cauză, în acţiunea având ca obiect evacuarea, adică în anul ….. termenul de prescripţie împlinindu-se deci în anul ….. Pe fond, pârâţii au arătat că reclamanţii nu au contribuit la edificarea construcţiilor ci numiţii …… au făcut acest lucru.

În probaţiune, pârâţii au solicitat, prin intermediul avocatului ales audierea în calitate de martori a numitelor ….., probele fiind încuviinţate, iar declaraţiile martorilor au fost consemnate şi ataşate la filele …..

Cu privire la excepţia invocată prin întâmpinare, instanţa s-a pronunţat prin încheierea din ….., în sensul respingerii acesteia, întrucât termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care sen.civ. nr. …… a rămas irevocabilă, or, prin încheierea din ……. s-a dispus suspendarea recursului împotriva respectivei hotărâri, astfel încât această hotărâre fie nu a rămas irevocabilă, fie, dacă a rămas irevocabilă, ca urmare a  perimării recursului, acest lucru s-a întâmplat cu mai puţin de trei ani înainte de formularea prezentei acţiuni.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că acţiunea este întemeiată doar în ceea ce le priveşte pe reclamantele …….. Astfel, din declaraţiile martorilor propuşi de către reclamanţi rezultă că cele două corpuri de casă situate în ….. au fost ridicate de către reclamanta …… împreună cu soţul ei, defunctul ……. Deşi declaraţiile martorilor propuşi de către reclamanţi sunt contrazise sub acest aspect de declaraţiile martorilor propuşi de către pârâţi, trebuie observat că ele se coroborează cu conţinutul autorizaţiei de construire ataşată la fila …..din dosar, autorizaţie emisă pe numele lui …..Mai mult decât atât, faptul că numitul …. împreună cu reclamanta ….. au edificat respectivele construcţii a fost statuat şi prin sen.civ.nr…….., hotărâre care, din punct de vedere probator, are valoarea unui înscris autentic, trebuind coroborată cu celelalte probe administrate în cauză.

Prin urmare, instanţa apreciază că s-a făcut proba deplină a faptului că respectivele corpuri de casă au fost construite de către ……, situaţie în care aceştia au calitatea de constructori de bună credinţă, atât timp cât au construit cu acordul proprietarului terenului, fapt ce rezultă tot din sen.civ.nr…….. De aceea, atât …. cât şi numita …., în calitate de fiică a defunctului ……, au un drept de creanţă împotriva pârâţilor, atât timp cât aceştia din urmă sunt proprietari ai respectivelor construcţii, ca urmare a accesiunii imobiliare. 

Relativ la reclamantul …., acesta are calitate de soţ a reclamantei ….., motiv pentru care nu este moştenitor al defunctului ….. şi, implicit,  nu poate avea o creanţă împotriva pârâţilor.

În ceea ce priveşte contravaloarea dreptului de creanţă, deşi din concluziile raportului de expertiză imobiliară rezultă că valoarea de circulaţie a celor două corpuri de casă este de ….. lei, reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor la plata doar a sumei de ….. de lei, iar după efectuarea expertizei nu şi-au majorat câtimea obiectului acţiunii, situaţie în care pârâţii nu pot fi obligaţi decât la plata sumei solicitată de către reclamanţi.

Referitor la această obligaţie de plată, instanţa apreciază că nu este vorba despre o obligaţie solidară ci fiecare dintre pârâţi poate fi obligat doar în limitele cotelor legale pe care le au în calitatea lor de moştenitori ai numitului ….., fiul numitei ….., pe terenul şi cu acordul căreia au fost construite cele două corpuri de casă. Trebuie observat că pârâţii au calitatea de fii şi respectiv soţie supravieţuitoare …. a defunctului ….., situaţie în care cotele legale ale acestora sunt de câte 1/4, cât timp suprafaţa de teren a intrat în patrimoniul lui ….. ca efect al moştenirii, fiind deci bun propriu iar nu bun comun dobândit în timpul căsătoriei cu …….

Prin urmare, pârâţii nu pot fi obligaţi decât la plata sumei de câte …..de lei fiecare, în favoarea reclamantelor …….

În ceea ce priveşte cererea de instituire a unui drept de retenţie, instanţa apreciază că aceasta este întemeiată, însă tot doar în privinţa reclamantelor ……. În acest sens, atât din declaraţiile martorilor propuşi de către reclamanţi cât şi declaraţiile martorilor pârâţilor rezultă că în prezent, în respectivele corpuri de casă locuiesc cele două reclamante. Este îndeplinită astfel situaţia premisă pentru instituirea dreptului de retenţie – debitum cum re iunctum -  cât timp reclamantele locuiesc în imobilul aflat în proprietatea pârâţilor, iar creanţa pe care  reclamantele o au împotriva pârâţilor este strâns legată de acest imobil.

Referitor la reclamantul ….., acesta nu poate beneficia de un drept de retenţie cât timp nu poate invoca nici o creanţă împotriva pârâţilor şi nici nu mai locuieşte efectiv în respectivul imobil, fapt ce rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Mai trebuie precizat, în privinţa dreptului de retenţie, că la ultimul termen de judecată avocatul ales al reclamanţilor a renunţat la acesta, renunţare de care însă instanţa nu poate lua act, cât timp nu a fost făcută personal de către reclamante iar avocatul nu a avut o împuternicire specială cu privire la renunţarea la judecata acestui capăt de cerere.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează să

Domenii speta

Spete similare